Ediția #285

Bună dimineața,

La finalul lui decembrie, NATO a publicat Raportul anual privind războiul cognitiv. (Science and Technology Organization/NATO)

Ne-am gândit că ar fi util să înțelegem mai bine ce ne așteaptă anul ăsta. Și să ne antrenăm puțin, mai ales că războaiele contemporane nu se mai poartă doar pe câmpul de luptă, ci și în spațiul informațional și digital. Înțelegerea războiului cognitiv este esențială pentru securitatea noastră - națională și personală.

Conform raportului NATO, războiul cognitiv este definit ca:

„exploatarea deliberată a proceselor cognitive umane pentru a perturba, submina, influența sau modifica luarea deciziilor, prin alterarea comportamentului și a cogniției umane, folosind orice mijloace disponibile, inclusiv tehnologii avansate”

Înțelegem din definiția asta că războiul cognitiv:

• folosește informația ca armă, amplificată de tehnologie (AI, social media, deepfakes).

• nu vizează doar armata, ci întreaga societate (civili, instituții, mass-media);

• nu urmărește neapărat un comportament precis, ci crearea de confuzie, polarizare și degradarea capacității de a decide;

Care este ținta lui?

Războiul cognitiv atacă felul în care percepem realitatea și capacitatea noastră de a da sens informației - pe scurt, capacitatea noastră de a gândi. Odată alterată, efectul final este că nu mai putem să ne orientăm - nu înțelegem corect realitatea, ca atare ne e dificil să decidem și să acționăm. Suntem ca iepurașul în bătaia farurilor de mașină :)

⚠️ Scopul unui război cognitiv nu este să ne convingă de ceva anume, ci să ne dezorienteze, să ne paralizeze și să distrugă discernământul individual și colectiv.

Unde suntem vulnerabili?

La cap :) De fapt, ideea pornește de la faptul că atenția noastră este o resursă limitată. Adică nu putem procesa simultan toată informația care vine spre noi (toate postările, reel-urile, articolele, mesajele de la prieteni, task-urile de job etc) - din care trebuie să selectăm doar ceea ce este relevant.

În plus, mintea noastră preferă explicații simple și ușoare - ca textul ăsta - în locul celor complexe și care presupun analize variate :)

În condițiile astea, intervin bias-urile, adică erori în procesarea informației. E din cauză că mintea noastră are nevoie de sens și caută scurtături pentru a simplifica procesarea informației. (Cornell University, Arxiv)

Cum este folosită tehnologia?

Raportul NATO arată că, în războiul cognitiv, tehnologia este un multiplicator de forță - pentru că se poate adresa unui public de milioane de oameni, în același timp.

Tehnologia permite accelerarea - mesajele sunt create mult mai rapid cu ajutorul tehnologiei AI, și personalizarea - e capabilă să creeze mesaje specifice pentru anumite grupuri sau persoane.

Tehnologia modelează ce vedem, cum interpretăm și cât de repede reacționăm. Războiul cognitiv e posibil nu pentru că oamenii sunt prost informați sau „naivi”, ci pentru că tehnologia operează mai repede decât capacitatea noastră de a evalua informații.

Astfel, în moment de vulnerabilitate precum crize politice, alegeri, pandemii, nu mai avem timp să gândim :)

⚠️ Tehnologia reduce timpul de reflecție, favorizează reacția impulsivă, penalizează îndoiala și nuanța. Face imposibilă dezbaterea reală.

Instrumentele

Platformele sociale :) Algoritmii rețelelor sociale nu au ca scop informarea publicului, ca atare vor promova polarizarea, nu adevărul. Vor scoate în față conținutul care provoacă reacții emoționale puternice, nu datele sau analizele serioase.

But wait, there’s more! Acum avem și instrumente AI care pot genera masiv conținut. Tot cu ajutorul lor se poate simula consensul social - un exemplu sunt sutele de comentarii pe care le postează boții și trolii, cu aceleași mesaje. Publicul are senzația că „așa stă treaba” - doar că are în față o operațiune prin care este păcălit.

Și mai sunt clipurile deepfake. Au început emoționant, cu cățeluși pufoși care salvează bebeluși de cutremur, doar că, în timp, efectul este altul - atacă direct încrederea în evidență. Nu mai poți să crezi nici ce vezi cu ochii tăi.

În războiul cognitiv, cine controlează distribuția controlează realitatea.

…și efectele

Tehnologia mută autoritatea de la instituții la feed-ul generat de algoritmi și de la experți la influenceri. Nu ne mai ducem după adevăruri verificate, ci după ceea ce „pare credibil”. Gândiți-vă la asta de fiecare dată când dați peste postări cu „nu știu dacă e adevărat/nu am verificat, dar…”

Și efectul principal e că ne pierdem discernământul și capacitatea de a acționa. Privim, abulic, cu atenție și îngrijorare la realitatea din jur :)

Raportul spune și că putem lupta acest tip de război, la nivel instituțional - și dă câteva direcții tactice.

Printre ele sunt educația, protejarea încrederii în instituții și presă, transparența decizie publice. Nu le mai reluăm, că am tot vorbit despre ele, ultima dată chiar într-o ediție specială. (Misreport)

⚠️ Contracararea războiului cognitiv nu se face doar prin securitate, ci prin democrație funcțională, presă liberă și educație media. Dacă înțelegem cum ne afectează, putem să ne apărăm mintea, să protejăm adevărul și să contribuim la o societate mai rezilientă și mai unită.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Nu există o „rețea globală de sateliți care oferă internet gratuit pentru toată lumea”, Ilie Bolojan nu pune „impozit pe animalele de companie” și Donald Trump nu l-a îmbrățișat (încă?) pe Călin Georgescu, „în prima sa vizită în România”.

Toate sunt falsuri demontate de Factual săptămâna trecută.

👉 Acordul comercial dintre UE și Mercosur va falimenta agricultura românească prin inundarea pieței cu produse ieftine din America de Sud, spun extremiștii români, dar şi multe voci din PSD, inclusiv cea a ministrului Agriculturii.

Veridica explică ce presupune acordul și de ce e fals ce spun PSD și AUR.

👉 Propaganda rusiei a scris despre el, cu fotografie, că ar fi fost ucis de ucraineni, în 2014. În realitate, Nikolay Gentchev, un mecanic bulgar, trăiește, chiar dacă de 10 ani fotografia sa revine, din când în când pe internet, și repetă falsul inițial.

Deși este victima unei dezinformări, Gentchev partajează pe Facebook propagandă pro Kremlin și mesaje anti europene. (AFP via France 24)

👉 Polonia devine singura țară europeană care nu aplică reglementarea rețelelor sociale, după ce președintele Karol Nawrocki s-a opus legii care implementează Digital Services Act. (TVPWorld)

👉 Autoritatea britanică de reglementare a mass-media, Ofcom, a lansat luni o investigație oficială privind platforma X a lui Elon Musk, din cauza funcției de creare de imagini a chatbotului său AI, Grok, care a fost folosită pentru a produce deepfake-uri sexualizate.

Grok se confruntă cu un val tot mai mare de reacții negative la nivel internațional, pentru că le permite utilizatorilor să creeze și să distribuie imagini sexualizate cu femei și copii folosind simple comenzi text. (Le Monde)

👉 NewsGuard a identificat șapte videoclipuri care prezintă protestele din Iran, generate cu tehnologie AI și create atât de actori pro-guvernamentali, cât și anti-guvernamentali. În total, au acumulat aproximativ 3,5 milioane de vizualizări pe platformele online.

Printre acestea se numără un videoclip distribuit pe platforma X, deținută de Elon Musk, care arată femei protestatare distrugând un vehicul aparținând Basij, forța paramilitară iraniană desfășurată pentru a reprima protestele. (AFP via France 24)

👉 Publicul din SUA este targetat cu propagandă de către Departamentul de Securitate Națională al SUA. Conținutul acesteia amestecă religie, forța armată și imagini puternice. NPR arată că, sub Trump, în SUA conduce „conținutul”.

👉 Guvernul Canadei a lansat o consultare publică de 30 de zile privind un set propus de Reglementări pentru transparență și responsabilitate în materie de interferență străină. În plus, guvernul canadian se pregătește să investească 25.9 milioane de dolari canadieni în măsurile propuse.

Reglementările vor stabili modul în care Canada abordează influența străină în procesele politice și guvernamentale, un subiect care capătă o urgență tot mai mare la nivel global. (Canada Gazette)

👉 Microsoft, Meta, Amazon, Perplexity și Mistral AI s-au alăturat Google și plătesc Wikimedia Foundation pentru acces la proiectele sale, inclusiv la colecția de articole a Wikipedia. (The Verge)

👉 Redacțiile vor prioritiza în acest an reportajele de pe teren, YouTube și ceea ce este numit „conținut lichid”, potrivit unui sondaj global realizat în rândul directorilor de instituții media.

Însă jurnalismul trebuie să facă față, în 2026, unor „amenințări existențiale”, arată raportul al Reuters Institute for the Study of Journalism despre tendințele din jurnalism și tehnologie în 2026. (Nieman Lab)

👉 Cinci editori din SUA, Penske, The Atlantic, McClatchy, Condé Nast și Vox Media, dau în judecată Google pentru practici publicitare „înșelătoare și manipulatoare”

Aceștia acuză Google de încălcarea legislației antitrust prin monopolizarea piețelor de publicitate digitală, afectând atât „clienții editori ai Google”, cât și consumatorii. (Press Gazette)

👉 Casa unei jurnaliste de la The Washington Post a fost percheziționată de agenți federali, iar laptopul, telefonul și ceasul ei smart au fost reținute. Organizațiile care apără drepturile jurnaliștilor din SUA au catalogat intervenția ca fiind „un șoc”. (Nieman Lab)

👉 …iar Parlamentul European spune, în raportul anual privind drepturile omului, că în 2025 am avut de-a face cu un declin abrupt al acestora și al democrației. Parlamentarii europeni dezbat azi raportul.

👉 OPINIE. Mass-media puternică și independentă, precum și un nivel ridicat de alfabetizare media sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței unei populații în fața dezinformării, afirmă ministrul elvețian al Apărării, Martin Pfister.

Într-un editorial pentru Swissinfo, ministrul arată că „atunci când mass-media unei țări funcționează bine, la fel stau și democrația și securitatea sa.”