SPECIAL. SUA începe asaltul asupra legii europene pentru rețelele sociale

Bună dimineața,

…la o nouă cafeluță distopică, prieteni.

SUA vrea să modifice prin lobby legislația europeană care impune platformelor sociale reglementări, sub pretextul că ar proteja libertatea de exprimare.

Astfel, potrivit Reuters, administrația SUA și-a instruit diplomații din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a construi opoziție față de Actul privind Serviciile Digitale (DSA), o lege europeană care impune platformelor sociale transparență și respectarea legilor locale.

Washingtonul susține, însă, că DSA ar limita libertatea de exprimare și impune costuri companiilor tehnologice americane, potrivit unei telegrame diplomatice interne consultate de Reuters.

„Posturile ar trebui să își concentreze eforturile pentru a obține sprijinul guvernului gazdă și al altor părți interesate în vederea abrogării și/sau modificării DSA sau a altor legi ale UE ori naționale care restricționează exprimarea online”, se arată în secțiunea „obiectiv” a telegramei. Documentul e semnat de Marco Rubio, Secretarul de Stat al SUA.

Discursul ar trebui să sune familiar, pentru că l-am mai auzit, ce-i drept, în altă formă, și din gura vicepreședintelui SUA, JD Vance, în februarie, anul acesta, la Conferința de Securitate de la Munchen.

Atunci, Vance a părut că ceartă liderii europeni, acuzându-i că se îndepărtează de valorile pe care le clamează (cele democratice) și își cenzurează electoratele preocupate de problema migrației și cea a libertății de exprimare. (BBC)

Însă, așa cum au intuit mai multe publicații europene, precum Politico, miza discursului său era exact cea pe care o vedem azi transpusă în politica externă a SUA: atacul la legea europeană a serviciilor digitale. (Am scris despre asta pe larg într-o ediție specială Misreport din februarie.)

Printre altele, spuneam atunci că discursul lui Vance anunță limpede o nouă poziție ideologică a SUA în raport cu lumea, nu doar cu statele Uniunii Europene.

Și că această poziție este strâns legată de viziunea asupra tehnologiei și sensul pe care îl dăm unor cuvinte :)

Dar să o luăm pas cu pas.

Ce este Actul Serviciilor Digitale?

DSA e un regulament al Uniunii Europene adoptat în 2022 și aplicat treptat începând cu 2024. Este gândit ca o reformă majoră a modului în care platformele online și intermediarii digitali gestionează conținutul, transparența și siguranța utilizatorilor. Are trei obiective:

• Protejarea utilizatorilor online împotriva conținutului ilegal (dezinformare, discurs instigator la ură, materiale abuzive, produse contrafăcute etc).

• Creșterea transparenței privind algoritmii și publicitatea online.

• Responsabilizarea platformelor mari care au un impact semnificativ asupra pieței și dezbaterii publice.

…și ce reglementează el?

Prin Actul Serviciilor Digitale (DSA), UE a încercat să-și asigure o fereastră spre transparența algoritmilor care guvernează rețelele sociale care activează în spațiul comunitar. (AlgorithmWatch)

Pe scurt, DSA stabilește obligația rețelelor sociale de a șterge rapid conținutul declarat ilegal de legislația statelor membre (fie că e vorba de dezinformare, incitare la ură sau promovarea simbolurilor naziste, wink wink…)

În plus, DSA stabilește obligația platformele cu peste 45 milioane de utilizatori în UE (ex: Facebook, YouTube, TikTok) să facă audituri anuale independente. Mai precis, platformele trebuie să evalueze propria activitate și să arate că depun eforturi ca să reducă riscurile legate de dezinformare, securitate cibernetică și sănătatea mentală. (Digital Strategy/Site-ul oficial al Comisiei Europene)

Okay, și ce problemă are SUA cu asta?

Să ne uităm puțin înapoi în timp.

În mai, anul acesta, administrația SUA numea reglementarea europeană „o amenințare” la adresa drepturilor omului și afacerilor americane din domeniul tehnologiei. (The Wall Street Journal via archive.is)

În iulie, 2025, Departamentul de Stat al SUA susținea, într-un mesaj postat pe X, că reglementarea rețelelor sociale în spațiul UE echivalează cu o cenzură „orwelliană”. (Politico)

…în timp ce SUA a slăbit agenția federală responsabilă de combaterea interferențelor străine în alegeri, prin concedieri. (Mother Jones)

Apoi a anulat pur și simplu majoritatea finanțărilor pentru oamenii de știință care cercetau dezinformarea și tacticile de manipulare online. Motivația oficială este tot protejarea libertății de exprimare a cetățenilor SUA - adică fanii lui Trump, extremiști de dreapta, care s-au plâns că ar fi vizați - și cenzurați - de aceste cercetări. (NiemanLab)

…dar ca să înțelegem mai bine ce vrea SUA, să ne uităm puțin la relația ei cu Brazilia

La finalul lunii iulie, Donald Trump a instituit tarife de 50% pentru exporturile braziliene în SUA.

Odată cu anunțul de majorare a tarifelor, Casa Albă a acuzat Brazilia de „acțiuni care dăunează companiilor americane”, și a menționat „drepturile la libera exprimare ale cetățenilor americani”.

În plus, SUA a reproșat „persecuția, intimidarea, hărțuirea, cenzura și urmărirea penală motivate politic” împotriva fostului președinte, extremistul de dreapta Jair Bolsonaro. (BBC)

Bolsonaro e judecat în Brazilia într-un dosar în care e acuzat că ar fi organizat un complot pentru a răsturna rezultatele alegerilor prezidențiale din 2022, pe care le-a pierdut.

Fostul președinte susține - fără dovezi - că votul ar fi fost fraudat. (Politico)

…exact așa cum a susținut și Donald Trump, la rândul său, că nu a pierdut alegerile prezidențiale din 2020 - ci că acestea ar fi fost fraudate. Trump nu a putut produce în sprijinul afirmațiilor lui nicio dovadă juridică. Acum vrea o anchetă care să confirme acuzațiile sale. (Al Jazeera)

Anul trecut, în alt proces, curtea supremă din Brazilia i-a interzis lui Bolsonaro să mai candideze la președinție până în 2030. Judecătorii au decis că a folosit canalele de comunicare ale guvernului pentru a-și promova campania și a dezinformat în privința votului. (AP News)

Însă cel mai bine pare să înțeleagă dubla motivație a liderului SUA o analiză The Guardian care arată că Trump e influențat de familia lui Jair Bolsonaro, care a ajuns în cercul său, și animat de furie față de unul din judecătorii Curții Supreme a Braziliei - Alexandre de Moraes.

…iar de Moraes e cel care a blocat anul trecut, mai bine de o lună, platforma X în Brazilia, și a amendat-o masiv. Curtea Supremă a constatat atunci că rețeaua socială a refuzat să elimine conturile care răspândeau informații false, discursuri instigatoare la ură și incitare la infracțiuni. (The Guardian)

În cele din urmă, platforma s-a supus reglementărilor Braziliei.

Analiza The Guardian mai arată ceva: atacul lui Trump reprezintă și interesele economice ale giganților tehnologici, disperați să evite reglementarea pe cea de-a cincea cea mai mare piață online din lume :)

…și acum să ne întoarcem la legea europeană

SUA se teme că DSA ar putea deveni un standard de reglementare pentru giganții tehnologici, în afara SUA, arată o analiză legislativă. (The Chicago University/School of Law)

Iar asta ar genera costuri mult mai mari pentru rețelele sociale. Dar ar forța și eforturi înspre transparentizarea acestora, în ceea ce privește algoritmii care le guvernează și influența pe care o au în viața noastră și în alegerile pe care le facem. Inclusiv cele politice.

Și s-ar putea să descoperim că influența asta ne destabilizează societățile și ne distruge, încet, democrația - așa cum observă reporterul The New York Times, Max Fisher, în cartea lui The Chaos Machine, referitoare la impactul rețelelor sociale asupra noastră și a comunităților în care trăim. (The Guardian)

Cu alte cuvinte, ceea ce vedem acum nu este doar o dispută tehnică despre algoritmi și reglementări, sau una filosofică: libertate de exprimare vs cenzură.

Ci o confruntare ideologică între două modele de guvernare a spațiului digital: unul care pune accent pe protecția utilizatorilor și limitarea dezinformării (UE) și altul care invocă libertatea de exprimare pentru a reduce controlul asupra platformelor (SUA).

Dincolo de declarații, politica SUA de slăbire a mecanismelor interne de combatere a dezinformării contrastează puternic cu direcția asumată de UE, unde platformele sunt obligate - cel puțin formal - să fie transparente și responsabile.

Atacul administrației Trump la adresa DSA trebuie citit în contextul mai larg al intereselor economice americane, dar și al alianțelor politice cu lideri precum Jair Bolsonaro, care împărtășesc o viziune comună asupra puterii nelimitate a rețelelor sociale în modelarea opiniei publice.

​​În joc nu sunt doar regulile pentru Meta, X sau YouTube, ci însăși sănătatea democrațiilor — iar istoria recentă arată că un mediu online lăsat complet nereglementat devine rapid teren fertil pentru manipulare, radicalizare și erodare a încrederii publice.

Te rugăm să nu uiți că Misreport e o monitorizare realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.