Ediția #311
Bună dimineața,
Șapte persoane au fost arestate ieri preventiv, pentru 30 de zile, pentru că au atacat sâmbătă noaptea o ambulanță care mersese în satul Căprioara din comuna Recea-Cristur să preia un pacient. Cei șapte s-au înarmat cu bâte, topoare, pari, pietre și o lopată, au blocat ambulanța pe șosea și au atacat personalul medical dinăuntrul acesteia. (Agerpres)
Cu o zi înainte de arestări, Ministerul Sănătății a condamnat ferm atacul asupra echipajului Serviciului Județean de Ambulanță Cluj, provocat de dezinformări apărute pe platforme din social media. Oamenii au atacat echipajul convinși că ambulanța venise să răpească copii, așa cum văzuseră în video-uri virale pe rețelele sociale. (G4Media)
Pe fondul acesta, s-au redeschis discuțiile despre legea USR/Miruță privind combaterea dezinformării, adoptată tacit în Senat anul trecut, în luna iunie. Am scris despre proiectul de lege în Ediția #259 din Misreport. Reiau aici ideile cele mai importante:
Ce presupune proiectul de lege al USR? Forma adoptată de Senat impune „furnizorilor de rețele sociale” să-și adapteze algoritmii în așa fel încât conținutul ilegal să nu fie transmis sau promovat în spațiul rețelelor.
⚠️ Nu e clar cum își pot „adapta” marile platforme algoritmii pentru a reduce audiența conținutului ilegal sau cum pot fi „carantinate” postări, așa cum cere textul legii.
În plus, legea prevede amenzi pentru rețelele sociale, în cazul în care reclamațiile privind conținutul ilegal adresate instituțiilor responsabile depășesc o rată de confirmare de 30%.
Și asta deschide altă portiță: rețelele sociale pot decide, de pildă, să restricționeze masiv orice postare suspectă de a fi ilegală, fără ca vreo autoritate să poată verifica implementarea textului de lege.
Pe scurt, în formularea actuală, legiuitorul pare să creadă că algoritmii și sistemele bazate pe tehnologie AI pot lua doar decizii corecte – fapt infirmat de literatura de specialitate – și nu au nevoie de vreo verificare ulterioară.
De vara trecută, nu s-a întâmplat nimic cu proiectul de lege, iar asta spune ceva și despre cum funcționează Parlamentul României.
Președintele interimar al Consiliului Național al Audiovizualului are și el o soluție: legislație adaptată și… să plătim rețelele sociale pentru a amplifica mesajele instituțiilor oficiale. (G4Media)
Să plătim rețelele care fac profit din conținutul dezinformativ, pentru a prelua și conținut oficial. No comment.
⚠️ Totuși, cum ajung niște oameni în toată firea să atace o ambulanță, crezând povești dezinformative de pe rețele sociale? Se rezolvă asta cu o lege de o pagină? Am încercat să dau un răspuns mai amplu într-o postare pe Facebook.
Un reportaj din comunitatea în care oamenii s-au speriat și au atacat ambulanța, crezând că își apără copiii, arată o realitate dureroasă. Un fel de epilog care demonstrează, dacă mai era cazul, cât poate rezolva o lege „împotriva dezinformării”. (PRESShub)
👉 Un web designer din Moldova, plătit de AUR cu peste 2 milioane de euro de-a lungul timpului, este cel care a înregistrat site-ul pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. (Public Record)
👉 G4Media analizează tropii de propagandă rusă folosiți pe site-ul care promovează suspendarea președintelui.
Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)
O investigație MIT Technology Review și Type Investigations arată cine sunt actorii care au amplificat-o și cum afectează acum eforturile globale de combatere a influenței străine prin campanii de dezinformare.
👉 Un val de dezinformare pe rețelele sociale a determinat afluxul mortal al zecilor de mii de migranți în teritoriul nord-african spaniol Ceuta, săptămâna trecută, au declarat analiști pentru AFP.
O campanie online care a generat 11 milioane de vizualizări începând de la începutul lunii iulie a alimentat afluxul, potrivit unui raport publicat de Chema Gil, analist de securitate și informații la Universitatea din Murcia. (AFP via France 24)
👉 Conturi cu legături cu armata rusă, care promovau mesaje de extremă dreapta, au ajuns la peste 500.000 de persoane în zilele care au urmat afluxului masiv de oameni în Ceuta. Asta arată o analiză 411, un grup de combatere a dezinformării.
Conturile de pe rețelele sociale asociate Rusiei răspândesc frecvent narațiuni destabilizatoare în Europa, promovând adesea puncte de vedere de extremă dreapta despre imigrație. (The Guardian)
👉 …între timp, Spania se pregătește pentru o nouă tentativă a mii de migranți de a ajunge la Ceuta, după ce oficialii din serviciile de informații au concluzionat că apelurile online la o traversare în masă sunt pe deplin credibile.
Mesajele care circulă deja pe Facebook, WhatsApp și TikTok îndeamnă oamenii să înoate în jurul digului Tarajal pe 15 august, sau eventual mai devreme, pentru a ajunge în exclava spaniolă de pe coasta nord-africană. (Euractiv)
În ultimele două săptămâni au ieșit la iveală cel puțin trei cazuri în care aceste rețele au răspândit știri false despre posibili candidați pe rețelele sociale, inclusiv prin clonarea unor publicații franceze populare.
Atacurile vizează politicieni care au criticat anterior Rusia sau și-au exprimat susținerea pentru Ucraina în război. (Meduza)
👉 …totuși, denunțând public aceste atacuri, politicienii riscă să amplifice operațiuni care, în realitate, au un impact redus, arată o analiză Le Monde.
👉 Grokipedia, copia „anti-woke” a Wikipedia, generată cu tehnologie AI și finanțată de Elon Musk, pare să nu mai fi fost editată sau revizuită din aprilie. (Nieman Lab)
👉 O instanță din New Mexico a decis că Meta a creat un „pericol public” prin efectele platformelor sale asupra adolescenților - o premieră care stabilește că platformele pot fi trase la răspundere pentru consecințele produselor lor, nu doar pentru conținutul postat de utilizatori.
Compania plătește 567 de milioane de dolari și va face apel. (Tech Policy Press)
👉 The Conversation scrie despre o tactică nouă de dezinformare cu ajutorul tehnologiei AI, care generează comentarii multiple. Cu ajutorul lor, actorii care acționează pe rețele sociale deturnează atenția de la subiectele originale, și induc alte idei publicului.
👉 …iar Tech Policy Press avertizează că epoca în care trebuie să ne așteptăm la atacuri cibernetice care vizează sistemele electorale, în timpul alegerilor, e aici.
👉 O dronă încărcată cu explozibili descoperită săptămâna aceasta pe aeroportul Leipzig Halle, trebuia să arunce în aer un avion, potrivit anchetatorilor germani. Acum se grăbesc să stabilească dacă în spatele atacului s-ar putea afla serviciile de informații ruse sau intermediari ai acestora.
Între timp, statele din UE iau tot mai în serios probabilitatea ca Federația Rusă să-și intensifice acțiunile de război hibrid. (Financial Times via archive.is)
👉 Deutsche Welle confirmă că vorbim deja despre „un nou nivel al amenințărilor” hibride, referindu-se la același caz.
👉 Traficul organic al site-urilor de știri scade, din cauza rezumatelor cu tehnologie AI oferite de Google. USA Today a încheiat un parteneriat cu Palantir, care caută „noi moduri de conectare cu publicul” și feluri în care se pot monetiza. (Nieman Lab)
👉 OCCRP dezvăluie o tactică nouă de a ataca jurnaliștii de investigații: reclamațiile care vizează încălcarea copyright-ului. Un outlet de investigații care a publicat materiale despre corupția unor membri ai guvernului georgian s-a trezit cu materiale retrase de pe YouTube în urma unor astfel de reclamații.