Ediția #288

Bună dimineața,

Atacul SUA asupra legislației europene din domeniul digital are un aliat nesperat - vulnerabilitatea României în fața dezinformării, după eșecul alegerilor din noiembrie, 2024.

Faptul că, la mai bine de un an după anularea alegerilor nu există un dosar de anchetă credibil care să documenteze legal și să explice publicului larg limpede, cu exemple, în ce fel au fost distorsionate regulile democratice în campania dinainte de primul tur ne transformă într-o țintă deschisă pentru propaganda anti-UE.

Am văzut asta săptămâna trecută, când un raport provizoriu, cu informații trunchiate, acuza Comisia Europeană de o presupusă „cenzură” - în realitate, atacă direct o lege europeană care reglementează spațiul digital. (judiciary.house.gov)

Digital Services Act (DSA) este legea vizată. Am mai scris despre DSA încă din 2023, explicând de fiecare dată mizele sale. (Misreport, Ediția #173)

Pe scurt, are ca scop protejarea utilizatorilor europeni în ceea ce privește confidențialitatea datelor, dezinformarea, discursul instigator la ură și eliminarea conținutului dăunător sau ilegal. (Consiliul European)

DSA se aplică pentru moment celor mai mari 19 rețele de socializare, platforme de comerț electronic și motoare de căutare, printre care Google, YouTube, Amazon, Facebook, Instagram, X sau TikTok. Conform DSA, platformele sunt obligate să ofere sisteme rapide prin care utilizatorii să semnaleze produse sau conținut ilegal și să acționeze rapid pentru a remedia aceste probleme.

Legea impune, de asemenea, ca platformele să prezinte cât mai transparent algoritmii de recomandare folosiți și să ofere utilizatorilor alternative de navigare și afișare a conținutului, fără personalizare.

⚠️ Despre cât sunt de prietenoși algoritmii de recomandare vorbește acest raport al Asociației pentru Tehnologie și Internet.

Poate cea mai gravă concluzie a analizei e că felul în care algoritmii filtrează și propagă conținut în feed-urile noastre pe cele trei platforme polarizează discursul civic și nu oferă un spațiu echilibrat de dezbatere electorală. (Misreport, Ediția #286)

Raportul atinge și România, unde a fost preluat și prezentat cazul anulării alegerilor ca o „dovadă” a cenzurii CE. Doar că documentul prezentat drept „un raport al Comisiei Juridice a Parlamentului SUA” e, în realitate, un raport al angajaților unora dintre parlamentari.

„E ca și cum consilierii parlamentarilor puterii din Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților ar scrie un raport preliminar pe tema suveranității Danemarcei”, explică sociologul Remus Ștefureac, într-o analiză.

Și adaugă: „Faptul că este prezentat generic drept «Raport al Congresului SUA» (cu detalii secundare despre comisia din Camera Reprezentanților) amplifică în mod fals, percepția de greutate a documentului”. (informat.ro)

Documentul a generat reacția președintelui Nicușor Dan, care spune că decizia de anulare a alegerilor a fost „un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României”.

Decizia CCR s-a fundamentat pe documentele care indicau fără echivoc denaturarea egalității de șanse între candidați și vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea nedeclarată a campaniei electorale, inclusiv în mediul online.

Nicușor Dan, președintele României

Asta în contextul în care românii se numără printre europenii care spun cel mai des că sunt expuși la știri false și dezinformare.

---

👉 Un sondaj Eurobarometru analizat de Euronews și citat de spotmedia.ro arată că peste jumătate dintre respondenții din România cred că au întâlnit frecvent conținut fals în ultima săptămână, un procent mult peste media Uniunii Europene.

Potrivit datelor din 2025, 55% dintre români spun că au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și știri false în ultimele șapte zile, un nivel depășit în UE doar de Ungaria, unde procentul ajunge la 57%.

La nivelul UE, media este de 36%. România se află astfel printre țările cu cele mai ridicate niveluri de expunere percepută, alături de Ungaria (57%) și Spania (52%).

👉 Comisia Europeană a ajuns, după doi ani de investigații, la concluzia că platforma TikTok este special construită astfel încât să provoace dependență. Jurnalistul Gabriel Bejan observă cum România se face că nu observă decizia CE privind TikTok, pentru a nu supăra SUA.

Decizia este cu atât mai importantă cu cât face referire la algoritmii TikTok, de care se leagă alegerile anulate din România. (HotNews)

👉 Comisia pentru Controlul activității SRI din Parlamentul României spune că explozia din Rahova și criza apei din Prahova, două evenimente cu puternic impact emoțional, au fost folosite în campanii de dezinformare.

Comisia a solicitat o informare amplă privind riscurile și amenințările la adresa infrastructurilor critice naționale, inclusiv pe componenta securității energetice. (Europa Liberă România)

👉 Alegerile din Ungaria vor avea loc pe 12 aprilie. În contextul ăsta, premierul Viktor Orbán a publicat un deepfake în care este înfățișată Ursula von der Leyen, care îi cere opozantului Péter Magyar să trimită bani Ucrainei. Situația e falsă, generată cu tehnologie AI.

Videoclipul, încă disponibil pe pagina de Facebook a prim-ministrului, a fost vizionat de un milion și jumătate de oameni. (G4Media)

👉 …și tot Viktor Orbán a lansat o „petiție națională” împotriva finanțării UE pentru Ucraina, susținând, fără dovezi, că blocul ar putea constrânge Ungaria să trimită tineri să lupte în războiul în desfășurare. Dar numai dacă partidul de opoziție, Tisza, va câștiga alegerile. (Veridica)

Parcă am auzit și noi asta în campania din noiembrie, 2024, de la Călin Georgescu :)

👉 …și unor politicieni maghiari li se pare la fel. Magyar Peter, principalul opozant al lui Orbán, a declarat că actualul premier pregătește o campanie de dezinformare pe TikTok asemănătoare cu cea care a avut loc în România. Aluzia la campania lui Călin Georgescu este evidentă.

Magyar pare a se situa în fruntea preferințelor maghiarilor, arată sondajele. (Digi24)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Donald Trump a postat un video în care fostul președinte Barack Obama și soția sa erau reprezentați cu trupuri de maimuțe. Apoi le-a spus reporterilor că nu a văzut întregul videoclip înainte să-l distribuie pe contul său, pe platforma sa Truth Social. (ABC)

👉 Un email creat cu tehnologie AI pretinde că Jeffrey Epstein, acuzat de pedofilie și trafic de minore, ar fi inventat Bitcoin. France 24 arată cum a fost creat falsul.

👉 …și tot France 24 citează NewsGuard, care arată că noianul de falsuri create cu AI riscă să ducă dosarul Epstein în derizoriu, după ce Departamentul de Justiție al SUA a dat publicității milioane de file din cercetarea FBI.

Potrivit NewsGuard,

• Grok Imagine, dezvoltat de xAI, compania lui Elon Musk, a produs „falsuri convingătoare în câteva secunde”

• Gemini, de la Google, a refuzat să genereze o imagine care să îl înfățișeze pe Epstein alături de Trump, dar a produs imagini realiste ale infractorului sexual împreună cu alți patru politicieni (Netanyahu, Macron, Volodimir Zelenski, și premierul britanic Keir Starmer).

• ChatGPT a refuzat să producă orice imagini care să îl arate pe Epstein alături de politicieni. În răspunsul său, ChatGPT a declarat că „nu poate crea imagini care implică persoane reale în reprezentări sexualizate ale minorilor sau în scenarii care sugerează abuz sexual”.

👉 …nici imaginile care par să îl arate pe primarul New York-ului, Zohran Mamdani, copil fiind, alături de mama sa, regizoarea Mira Nair, și de Epstein, nu sunt reale.

Sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit instrumentului SynthID al Google. (Reuters)

👉 Panorama dezinformării în Brazilia arată că răspândirea conținutului fals creat cu tehnologie AI s-a triplat din 2024 până în 2025, arătând o creștere de 308%.

Studiul arată că, în 2024, tehnologia AI a fost folosită în principal pentru escrocherii digitale (deepfake-uri cu celebrități, site-uri frauduloase etc).

Din 2025, tehnologia a început să fie utilizată strategic ca armă politică, aproape 45% din conținutul generat cu AI avea o orientare ideologică, comparativ cu 33% în anul precedent. (Agência Brasil)

👉 Tehnologia AI este exploatată accelerat de actori rău intenționați, pentru a genera un „spectacol al irealului”, conceput să ne distragă atenția și să adune clicuri.

De cele mai multe ori, scopul e să ne convingă ce este real sau important în lume, să obțină indignare la scară largă și să ne influențeze voturile. (Psychology Today)

👉 Frauda cu deepfake a devenit „industrială”, potrivit unei analize publicate de experți în inteligență artificială.

Instrumentele care permit crearea de escrocherii adaptate, chiar personalizate – folosind, de exemplu, videoclipuri deepfake cu jurnaliști suedezi sau cu președintele Ciprului – nu mai sunt de nișă, ci sunt ieftine și ușor de utilizat la scară largă, se arată în analiza realizată de AI Incident Database. (The Guardian)

👉 Publicul expus la „doze slăbite” de dezinformare poate reacționa ca după un „vaccin psihologic” împotriva informațiilor medicale false.

Studiile timpurii sugerează că 50% sau chiar mai mult dintre cei reticenți față de vaccinuri care folosesc jocuri online precum Cranky Uncle Vaccine și BadVaxx își dezvoltă încrederea în vaccinare. (Gavi.org)

👉 Falsurile încep să atace micile afaceri - în SUA, un magazin care vinde iaurt înghețat este ținta unei astfel de campanii, care susține, prin comentarii postate pe rețele sociale, că magazinul s-a închis. Și în ciuda faptului că spune adevărul, proprietarul magazinului declară că este foarte greu să țină pasul cu amploarea falsului propagat. (41 KSHB/ Kansas City)

👉 EL PAIS a vorbit cu experții cărora SUA le-a anulat vizele de acces pe motiv că lucrează în combaterea dezinformării - fenomen pe care administrația SUA nu-l mai recunoaște de facto, de la preluarea mandatului prezidențial de către Donald Trump.