Ediția #247

Bună dimineața,

…și haideți să constatăm împreună că zăpada „artificială”, „care nu se topește”, despre care vuia internetul conspiraționist la finalul lunii februarie s-a topit, prieteni.

În aceeași ordine de idei:

👉 …nu, Uniunea Europeană nu va „naționaliza” economiile din bănci ale oamenilor, pentru a investi în război. (Reprezentanța Comisiei Europene în România)

👉 …și nu, Jandarmeria Română nu are 30% din efectivele de intervenție “aduse din Franța”, așa cum au susținut, fără niciun fel de dovadă, conturi de social media, după protestele din București care au urmat respingerii candidaturii lui Călin Georgescu. (Digi24)

👉 …nu am intrat în război nici săptămâna trecută, deși anunțul ăsta alarmist a venit pe fondul propagării pe rețele sociale a unei fotografii cu un document oficial al Consiliului Județean Timișoara, care aducea în discuție cartele pentru consumul raționalizat de alimente, în contextul creării unui proiect de buget pentru un presupus război.

„(…) este doar o procedură periodică iniţiată de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRPS) şi autorităţile locale competente. De 22 de ani România are o lege, nr. 477/2003, care prevede ca, odată la patru ani, ţara noastră să îşi contureze măsurile de pregătire a economiei şi a teritoriului pentru apărare. Demersuri şi proceduri similare s-au mai desfăşurat în anii 2021, 2017, 2013, 2009, 2005”, informează Guvernul. (Digi24)

👉 Tot săptămâna trecută, președintele interimar Ilie Bolojan a vorbit despre falsurile care circulă pe internet puse pe seama lui. Nu, nici el nu a fost șofer pe TIR în Germania, în anii ‘90.

„În anii ’90 eram student, m-am înscris la a doua facultate la Timişoara, n-am lucrat, nu puteai să pleci de acolo, pentru că erau facultăţi care se făceau la zi, deci era destul de greu să le duci. N-am lucrat niciodată în Germania, n-am nici permis de categoria C (...)”, a explicat Bolojan. (G4Media)

Am preluat declarația asta pentru că e prima dată când un politician la vârf vorbește despre efortul de studiu pentru două facultăți la zi. Ceea ce, într-un mediu politic plin de doctorate, masterate și facultăți, e totuși foarte rar :)

👉 …dar suntem copleșiți de conținut fals și instigator la ură, online, după cum arată un studiu realizat de Călin Georgia, asistent la departamentul de relații internaționale al Universității Babeș-Bolyai din Cluj și prezentat la o conferință.

Rezultatul e că obținem grupuri sociale care se urăsc și se marginalizează, iar asta poate amplifica o spirală a violenței. (Deutsche Welle)

Dar face și statul român ceva să combată asta, nu?

Consiliul Național al Audiovizualului a creat un Ghid practic de combatere a conținutului ilegal în online. (Agerpres)

Nu mi-e clar ce anume e „practic” în acest ghid, care e un text lung cu explicații generaliste referitoare la conținutul ilegal de pe site-uri și platforme sociale, în condițiile în care majoritatea utilizatorilor cărora li se adresează comunică prin video-uri.

A intervenit și Daniel David, ministrul Educației, care spune că Ghidul practic va fi distribuit în școli și universități și va oferi elevilor, studenților și profesorilor resurse pentru a înțelege mai bine pericolele dezinformării. (Radio România Cultural)

Iată cum sună una din definițiile dezinformării, care ar urma să fie prezentată elevilor în format text: „Distribuirea de informații false sau înșelătoare despre sănătate publică, alegeri, crize sociale, crize economice/bancare etc. cu scopul de a induce panică sau de a influența opinia publică”.

În fine. E util să știți că aici puteți sesiza către CNA conținut ilegal pe care îl găsiți online. În urma sesizării dumneavoastră, CNA poate dispune ștergerea conținutului.

A intervenit săptămâna trecută și Autoritatea Electorală Permanentă care le-a recomandat alegătorilor să se informeze corect și doar din surse oficiale. (juridice.ro)

În plus, a anunțat că cetățenii pot consulta Ghidul de prevenire si combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor. Doar că e un document din 2022, actualizat. Tot un text lung. (AEP)

USR a anunțat, prin vocea candidatei la prezidențiale Elena Lasconi, că lucrează la un proiect de lege pentru a șterge sau limita automat postările care manipulează sau conțin mesaje de ură, folosind inteligența artificială, de pe rețelele sociale cu mai mult de 45 de milioane de utilizatori. (Libertatea)

Proiectul e depus la Senat, iar partidul adună deja semnături de susținere pentru el.

În plus, acum două ediții vă spuneam că Reprezentanții mai multor instituții publice din România lucrează la un proiect de Ordonanță de Urgență care urmărește să stopeze propagarea de conținut fals, ilegal sau manipulator pe internet, potrivit informațiilor G4Media.

Administrația prezidențială a anunțat azi că autoritățile renunță la acel proiect de Ordonanță, și că „instituțiile trebuie să aplice legislația în vigoare, fără să apară alte modificări legislative în ceea ce privește campania electorală în mediul online”.

Cotroceniul a mai anunțat că s-a convenit crearea unui grup de lucru pentru o bună coordonare și colaborare între Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Biroul Electoral Central (BEC), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și ANCOM. (G4Media)

Ministerul Educației, cel condus de Daniel David, are deja la dispoziție disciplina opțională Educație digitală și abilități media, creată special pentru liceeni. Programa școlară spune că ar fi… o oră pe săptămână. (Ministerul Educației)

Cu alte cuvinte, nu instrumentele de intervenție și Ghidurile text ne lipsesc.

Despre cum combat alte țări războiul informațional și cum arată programele de educație media am mai scris aici (Estonia). Ca să vă faceți o idee, CBS News prezintă într-un reportaj cum decurg cursurile de educație media în școlile din Finlanda.

⚠️ Știu că nu suntem Finlanda. Ce voiam să arăt e că avem multă comunicare despre ce vom face - de la legislație la intervenții directe - și foarte puțină analiză, strategie și experiență practică.

Un Ghid care explică într-un text ce e conținut ilegal pe internet și cum poate fi raportat e departe de educație media, așa cum ar trebui ea făcută de la primele interacțiuni cu internetul și rețelele sociale. Reglementăm pe repede înainte și fără o strategie clară, după care inițiativele se dublează sau se duc una pe alta în derizoriu.

De ce e nevoie să facem proiecte de OUG, dacă avem legislație?

Nu știm, dar vom avea un internet mai sigur, spun politicienii.

Între timp, părinții descoperă cum sunt afectați copiii în mediul online din seriale de pe Netflix.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Expunerea prelungită la ecrane, adică o combinație de rețele sociale, dezinformare, jocuri și videoclipuri și multitasking pe mai multe platforme, poate genera efecte negative pentru creierul uman. Cum ar fi:

• Simptome accentuate de deficit de atenție.

• Inteligență emoțională și socială afectată.

• Izolare socială.

• Dezvoltare cerebrală afectată.

• Tulburări de somn.

Psychology Today ne spune cum să ne protejăm sănătatea mentală în condițiile astea.

👉 NAFO e o comunitate cu mii de oameni de pe glob reuniți într-o „armată digitală” care a contracarat dezinformarea pro-Kremlin legată de războiul din Ucraina. Încă există și The Conversation arată cum a rezistat trei ani.

👉 Dacă vreți să înțelegeți cum arată un atac al Federației Ruse asupra unui stat, puteți citi analiza asta despre Georgia. Arată cum Kremlinul a folosit intervenția militară, embargouri economice, pârghii energetice, corupție și război informațional.

Obiectivul Kremlinului este clar: să submineze statalitatea Georgiei, să împiedice dezvoltarea democratică și economică a țării și integrarea euro-atlantică. (Foreign Policy Research Institute)

👉 Deputatul Peter Kotlár a fost nominalizat de guvernul slovac să verifice gestionarea resurselor publice în timpul pandemiei. Totuși, Kotlár a organizat o conferință de presă în care a declarat că ar fi descoperit în vaccinurile cu tehnologie ARNm „material capabil să atace ADN-ul uman”.

Deputatul nu a putut arăta niciun document care să dovedească aceste presupuse „descoperiri”, iar Institutul pentru Controlul Medicamentelor din Slovacia a spus că nu poate verifica afirmațiile deputatului, pentru că acestea nu sunt însoțite de niciun studiu sau metodologie de cercetare. (Euractiv)

👉 …între timp, uite o poveste despre ce a însemnat primul val pandemic din 2020 pentru Iquitos, un oraș izolat din jungla Amazonului peruvian.

Astăzi, fiecare familie spune că are cel puțin un membru care a decedat atunci din cauza COVID-19, pentru că autoritățile i-au abandonat pur și simplu. (The Conversation/Podcast)

👉 În 2024, locuitorii din New Brunswick (Canada) au raportat pierderi de 6 milioane de dolari din cauza escrocheriilor online cu „investiții” promovate de deepfakes cu politicieni. (CBC)

👉 China va monitoriza conținutul fals online care afectează piața bursieră, și e acum ușor de generat cu ajutorul tehnologiei AI. După care va acționa împotriva celor care îl generează. (Reuters)

👉 O farsă din anii ‘60 a devenit bază pentru teorii ale conspirației în SUA. The Guardian spune povestea ei.

👉 Ruth Marcus a scris pentru Washington Post din 1984 până în 2025. A demisionat acum o săptămână, după ce editorul a refuzat să-i publice o opinie, pentru că îl viza pe Jeff Bezos, actualul proprietar al ziarului.

The New Yorker a publicat textul refuzat de Washington Post, împreună cu un eseu-mărturie al jurnalistei. (Nieman Journalism Lab)

👉 OPINIE. Donald Trump ia decizii care dărâmă economia americană pentru că nici el, nici extrema dreaptă din SUA nu mai sunt capabili să funcționeze în realitate, ci în lumea fictivă pe care o creează prin conținut fals, spune, pe scurt, o opinie semnată de jurnalistul Jonathan Freedland de la The Guardian.