SPECIAL. Cum să (ne) înțelegem realitatea împreună

Bună dimineața,

Prieteni, după șase luni de campanie electorală la prezidențiale, avem în sfârșit… turul doi.

După o lună marcată de absența lui George Simion din dezbaterile electorale, acesta a reușit să se situeze pe primul loc, cu peste 40% din voturile exprimate. Pe locul al doilea s-a clasat primarul Bucureștiului, Nicușor Dan. (HotNews)

Pe locurile trei și patru au urmat Crin Antonescu și Victor Ponta.

În urma rezultatelor obținute, Elena Lasconi a demisionat de la conducerea USR și Marcel Ciolacu din fruntea Guvernului. Nu și a PSD. (G4Media)

Dar am rămas cu elefantul din cameră, extremismul. Alimentat, de cele mai multe ori, prin campanii de amplificare a falsurilor și dezinformării, venite la pachet cu cele mai crețe teorii conspiraționiste. Extremismul și spectrul său ne sperie, ne șochează și ne amplifică teama - pentru că știm că, în final, va duce la violență…

Așadar, hai să tragem aer în piept și să vedem cum vorbim între noi, progresiști cu conservatori, sexomarxiști cu suveraniști, nicușoriști cu georgiști și părinți cu copii… nu despre tot, doar despre dezinformare și conspirații :)

Cum începe

Într-un interviu din 2017, psihologul Mircea Miclea mi-a explicat ce se petrece în mintea oamenilor care ajung să creadă că există tuneluri secrete pe sub Bucegi, că UE vrea să ne interzică usturoiul și că Dacian Cioloș e fiul ilegitim al lui George Soros (e veche, dar merita amintită). (PressOne)

Și Miclea spune în interviul ăsta câteva idei esențiale pentru a-i înțelege pe cei de lângă noi. Poate cea mai importantă e că acest tip de manipulare începe prin crearea unei emoții foarte puternice - în general frică. Dacă vreți să identificăm un moment 0 de tipul ăsta, acela ar putea fi anul 2020, cu pandemia de COVID-19 și lockdown-ul impus de autorități - acțiuni explicate prea puțin și comunicate execrabil.

Însă Mircea Miclea mai spune ceva aici: că astfel de credințe ne fac să ne simțim speciali și, cel mai probabil, ajută o identitate slabă să se simtă mai puternică.

…și tot despre identitatea pe care o avem și cum ne putem raporta la ea fără să ne dăm în cap vorbește, exact după alegeri, psiholoaga Ana Dragu. (Facebook/Ana Dragu)

Studiul ăsta mai adaugă un detaliu: credința în ipoteze și teorii conspiraționiste oferă sens și menire. (ScienceDirect) Aproape ca o religie :)

…okay, și atunci ce mai pot eu face?!

🧘 Începe cu răbdare și nu porni de la ideea că o să ai dreptate la final - încearcă să înțelegi argumentul celuilalt. De cele mai multe ori, asta îi ajută pe oameni să își pună ideile în ordine sau să vadă că în raționamentele lor există goluri sau inconsistențe.

🤗 Fii blând. Oamenii nu cred în conspirații din senin. De multe ori, în spatele acestor convingeri stau spaime reale. Să ne amintim din nou de pandemie: totul era haotic, informațiile se schimbau zilnic, iar mulți simțeau că pierd controlul. În astfel de momente, o explicație simplă – chiar dacă falsă – poate părea liniștitoare.

❓ În loc să stabilești valoarea de adevăr, pune întrebări care solicită detalii coerente. (Interesant, cum ai ajuns la concluzia asta?, Ai găsit și păreri contrare?, Cum crezi că se întâmplă asta?)

Din experiența personală pot să vă spun că întrebările simple sunt cele mai bune. Am avut una din cele mai lămuritoare conversații după ce am întrebat: auzi, dar tu cum crezi că vorbesc între ele elitele alea din Ocultă?

🤖 Vorbește despre algoritmi și felul în care le influențează realitatea. Rețelele sociale joacă un rol uriaș în răspândirea teoriilor conspiraționiste. De ce?

Pentru că platformele ne arată ce învață de la noi că vrem să vedem, nu mesajele drăguțe ale prietenilor și pisici.

Dacă ai dat click pe un clip conspiraționist, TikTok sau Facebook îți vor arunca și altele similare. Și uite-așa se creează o „bulă” în care totul pare să confirme teoria.

👂 Am mai zis de răbdare? E ușor să spui „nu-l mai suport pe ăsta cu teoriile lui”, dar gândește-te de ce e atât de supărat pe „sistem” sau statul paralel - bine, aici nu intră politicienii. Dar oamenii trec prin experiențe dureroase, în care s-au simțit mințiți sau manipulați. Dacă vrei să ai o conversație reală, încearcă să asculți cu empatie. Nu trebuie să-i dai dreptate, dar nici să-l faci de râs.

🔍 Fii sincer, deschis și curios, dacă poți. Asta te ajută să comunici constructiv - în loc de „nu ai dreptate”, poți încerca „uite peste ce am dat documentându-mă și eu”. Dacă nu poți, mai bine lasă conversația asta pe altă dată.

🤔 Dar cel mai important, ajută-l să se poată întreba singur data viitoare: oare chiar e așa?

Până la urmă asta este o discuție despre despre cum construim punți de comunicare între noi, pentru că ne lipsesc. Și avem în față câțiva ani foarte grei.

…okay, dar statul face ceva pentru asta?!

Ar putea. Inocularea psihologică (prebunking) e o metodă de combatere a dezinformării care presupune expunerea prealabilă la versiuni slabe ale dezinformării, însoțite de demontarea lor, pentru a construi rezistență cognitivă. Ca un fel de vaccin :)

Sander van der Linden de la Universitatea Cambridge a demonstrat eficiența acestei abordări în jocuri educaționale precum Bad News și Go Viral!, care ajută utilizatorii să recunoască tehnici comune de manipulare. (WIRED)

Un meta-studiu publicat de SAGE Journals arată că funcționează și demontarea eficientă a miturilor, dar asta e ceva ce deja fac organizații media sau societatea civilă.

Cercetări recente au introdus conceptul de „booster psihologic” - adică o intervenție care îmbunătățește rezistența pe termen lung la dezinformare, ajutând oamenii să-și amintească mai bine informații corecte și să recunoască mai ușor conținutul înșelător. (News-Medical.Net)

Nu mai zic iar de educație media în școli, dar avem nevoie de ea ieri. Indiferent de rezultatele finale ale alegerilor, va trebui să împărțim o canapea sau o bucătărie sau o țară, preferabil fără să ne dăm în cap 🙏

---

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Factual a verificat în timp real declarațiile candidaților la președinția României, la dezbaterile de săptămâna trecută. Le puteți verifica aici, aici și aici.

👉 …și George Simion minte când spune că se nasc mai mulți români în afara granițelor decât în țară. Tot Factual explică cu date de ce nu are dreptate Simion.

👉 Am depășit SUA în topul mondial al libertății presei, livrat anual de organizația Reporteri Fără Frontiere. Suntem însă tot în urma Moldovei. De mai mulți ani. De fapt, Moldova stă chiar foarte bine în topul ăsta :)

👉 Fox News a mințit despre presupusa fraudare a alegerilor din SUA în defavoarea lui Donald Trump, arată mai multe documente obținute de o companie care a dat televiziunea în judecată. Minciuna era o strategie de captat atenția publicului. (ABC News)

👉 BONUS READ. O opinie publicată în The Atlantic explorează și mai departe blocajul americanilor față de minciunile politicienilor, pe care îl numește „scurtcircuitarea minții”.

👉 …și Donald Trump a mințit despre conținutul unui proces pe care îl are cu Paramount și CBS - producătorii emisiunii 60 Minutes. (Variety)

👉 Suntem într-un moment foarte periculos pentru democrațiile noastre și tech bros au o responsabilitate covârșitoare în ceea ce se întâmplă - pentru că tehnologia lor super amplifică orice atac. Libertatea presei e și ea sub asalt, arată o analiză The Conversation.

👉 Un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat american, apropiat de administrația Trump, a cerut acces la conversații interne purtate între jurnaliști, oficiali din Europa și persoane care l-au criticat pe Trump.

Darren Beattie, numit în funcție de Trump, a cerut o serie de documente care vizează numeroase persoane cunoscute, instituții și termeni des folosiți în cercurile de dreapta, cu scopul de a realiza un fel de „scurgere de informații” în stilul „Twitter Files”, care să demonstreze presupusa cenzură împotriva conservatorilor. (MIT Technology Review)

Te rugăm să nu uiți că Misreport este o publicație realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.