SPECIAL. Ce a făcut Moldova să învingă războiul informațional al Rusiei

Bună dimineața,

Alegerile din Moldova au fost marcate de victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Cu peste 50% din voturile exprimate, PAS are majoritatea în Parlamentul Moldovei. (Comisia Electorală Centrală a Moldovei)

În care Parlament mai intră patru alte partide: (Euronews)

• Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei - denumirea oficială a partidului lui Igor Dodon, fost președinte socialist al țării

• Blocul Electoral „Alternativa”, condus de Ion Ceban, primarul Chișinăului

• Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, om de afaceri și fost primar în Bălți

• Partidul Politic „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, candidat susținut de AUR

Surpriza acestor alegeri a fost Partidul Politic „Democrația Acasă”, pe scurt PPDA, al cărui lider e susținut de George Simion și care a urmat rețeta prin care POT a ajuns anul trecut în Parlamentul României - amplificarea intensă pe rețele sociale. (Ziarul de Gardă)

În august, Expert Forum arăta o creștere de 300% în audiența lui Costiuc, înregistrată în doar câteva zile. „(…) stârneşte suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități”, mai nota raportul.

Marcate de campanii ample și dure de dezinformare (unele descrise de colegii de la Context, Funky Citizens sau Expert Forum) în care Rusia a investit sute de milioane de euro, Moldova a reușit să-și păstreze traseul european. (Radio Moldova)

What is this sorcery?! Cum de a învins într-un război informațional finanțat masiv de Rusia? Și ce a făcut diferit de România?

În primul rând, spre deosebire de noi, Moldova se confruntă deschis cu interferența rusească - vorbește despre asta onest în societate, are strategii serioase, gândite pe ani de zile, creează instituții strategice și documente care reflectă viziunea pe termen mediu și lung.

De pildă, la finalul lui 2023, Parlamentul Moldovei a adoptat Concepția de comunicare strategică și contracarare a dezinformării, a acțiunilor de manipulare a informației și a ingerințelor străine pentru anii 2024–2028.

Un document care propune o viziune pe termen lung, Concepția de comunicare strategică este subsumată Strategiei securității naționale a Republicii Moldova, care definește interesele naționale, amenințările, riscurile, vulnerabilitățile și direcțiile de acțiune în vederea asigurării securității și rezilienței naționale.

Întreaga viziune este articulată în jurul integrării următoarelor teme ca piloni centrali, atât ai comunicării strategice, cât și ai acțiunilor de contracarare a dezinformării:

1) integrare europeană;

2) coeziune socială;

3) reziliență economică;

4) consolidarea sectorului de apărare;

5) întărirea securității naționale în context regional.

Și nu e doar un document care adună praf într-un sertar, ci e pus în aplicare de o instituție specială, creată cu scopul ăsta - Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. (Parlamentul Moldovei)

Centrul monitorizează și analizează constant spațiul informațional al Moldovei, identifică timpuriu amenințările, propune soluții. În același timp, informează Parlamentul și președintele de activitatea sa.

În plus, alertează autoritățile în cazul depistării încălcărilor legii în domeniul dezinformării sau manipulării.

Cum a ajuns să se organizeze?

După destrămarea URSS, Moldova a rămas cu un spațiu informațional puternic influențat de media rusească, în special prin televiziuni retransmise și presa locală afiliată intereselor ruse.

Rusia a folosit propaganda și dezinformarea pentru a menține Moldova într-o „zonă gri”, blocând integrarea europeană și cultivând neîncrederea în Uniunea Europeană și NATO. (Freedom House)

Temele recurente pe care le-a promovat propaganda: Moldova ca „stat eșuat”, pericolele „Occidentului decadent”, amenințarea pierderii neutralității prin apropierea de NATO, respectiv frica de război. Sună cunoscut? :)

În plus, existența regiunii separatiste Transnistria, controlată politic și militar de Rusia, a servit ca platformă de propagandă și destabilizare informațională. (Communist and Postcommunist Studies)

Să spunem doar că Moldova nu e la primul război informațional :)

Într-o ediție specială din 2020 arătam că alegerile prezidențiale fuseseră ținta unor campanii dezinformative, iar Maia Sandu știa deja ce înseamnă să fii vizată de campanii care rulează mii de falsuri. (Misreport, Ediția #29)

Pe lângă asta, în ultimii ani, presa independentă din Moldova a arătat interferența directă a Rusiei în procesul electoral, prin manipulare și cumpărarea de voturi. Anul trecut în octombrie eram la Chișinău, observator internațional al alegerilor prezidențiale. M-am întâlnit atunci cu Alina Radu, directorul și co-fondator al Ziarului de Gardă, ai cărui reporteri reușiseră să se infiltreze în rețelele conduse de oligarhul Ilan Șor, susținut de Moscova. De mai multe ori :)

Alina Radu a explicat cât de greu se finanțează și cum, pe lânga influența Rusiei, redacția ei mică se luptă și cu algoritmii rețelelor sociale. (Misreport, Ediția #228)

Ziarul de Gardă a obţinut, anul acesta, European Press Prize pentru investigaţia sub acoperire „În slujba Moscovei”. (G4Media)

Iar procurorii au început să cerceteze cu celeritate dezvăluirile jurnaliștilor.

Dar au fost și micile detalii care au demonstrat că autoritățile din Moldova sunt serioase și constante când fac eforturi pentru a combate dezinformarea.

De pildă, în decembrie, 2022, Moldova a revocat licențele a șase televiziuni pro-ruse, care difuzau falsuri despre războiul din Ucraina. (Euronews)

Asta după ce, în vara aceluiași an, Parlamentul Moldovei a adoptat o lege care interzice difuzarea de emisiuni de ştiri ruseşti pe teritoriul țării, la televiziune sau radio. (G4Media)

În toamna lui 2023, moldovenii l-au expulzat pe Vitalii Denisov, cetățean rus, director al Sputnik Moldova. Acesta a primit interdicție de intrare în țară pentru o perioadă de zece ani.

„Măsura de îndepărtare a fost dispusă în legătură cu implicarea acestuia în treburile interne ale Republicii Moldova, fapt care pune în pericol securitatea informațională a țării noastre”, a precizat ministerul, într-un comunicat. (Unimedia via Libertatea)

O investigație arată că Denisov era agent GRU. (The Insider via Adevărul)

…ca să nu mai vorbim de leadership.

Maia Sandu, aflată la al doilea mandat prezidențial, s-a poziționat constant și coerent împotriva interferenței de orice tip din partea Rusiei. A comunicat fără echivoc și a arătat curaj și determinare în momente cheie - de pildă, la aceste alegeri, a spus limpede că Rusia cheltuiește mulți bani pentru a frauda alegerile din Moldova. (Veridica)

Dealtfel, Maia Sandu este una din țintele preferate ale propagandei Rusiei, fiind atacată permanent. Ultima dată, Rusia a acuzat-o că plănuiește o invazie militară în Transnistria. Era fals, la fel ca multe alte afirmații verificate de colegii de la Veridica și dovedite ca fiind minciuni.

Cu alte cuvinte, leadership-ul este proactiv și orientat spre viitor, chiar dacă resursele sunt limitate. În plus, Maia Sandu se bucură de credibilitate în fața liderilor europeni și mondiali.

Principalul vector de imagine al acestei campanii electorale a fost însăși Maia Sandu. (HotNews)

Okay, și ce-am putea noi învăța de la Moldova?

În primul rând, că avem nevoie de o abordare insituționalizată pentru această gamă nouă de agresiuni hibride, de la război informațional la atacuri cibernetice. Ciprian Cucu a început discuția asta în Revista 22, unde a militat pentru crearea unei instituții strategice.

A schițat și câteva principii pentru instituția asta.

Dar, ca să funcționeze, am avea nevoie întâi să devenim conștienți că asta e o problemă de securitate națională - și nu un anume tip de discurs. Războiul informațional și efectele lui pot amenința securitatea unei țări, indiferent cine e sursa campaniilor dezinformative.

Apoi, am avea nevoie de o viziune și de o strategie - pe care să nu le lăsăm să adune praf într-un sertar administrativ - ci să le transpunem în societate. Chișinăul a suspendat licențe TV și a blocat canale de propagandă rusească, invocând securitatea națională. România ține în viață de ani de zile câteva televiziuni supranumite „de știri”. O parte din ele sunt amendate constant pentru dezinformare.

În fine, avem nevoie de educație media de la cele mai fragede vârste începând de ieri, dar asta am mai zis.

Poate ce ne-au arătat cel mai bine alegerile din Moldova, nouă, românilor, e cum se simte să ai o direcție și un plan de țară. Sper că ne-a plăcut :)

Te rugăm să nu uiți că Misreport este o publicație realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.