Retrospectiva anului 2025

Bună dimineața,

Prieteni, citiți ultima ediție Misreport de anul acesta. Ne-am propus să ne luăm o vacanță consistentă după un an greu, care ne-a prăjit resursele de răbdare și înțelegere a realității - și vă mulțumim că ați rămas alături de noi :)

Dar înainte să ne luăm la revedere, să aruncăm o privire prin momentele relevante ale lui 2025.

Începem cu începutul: în ianuarie, 2025, configurația politică era neschimbată: Klaus Iohannis era președinte, iar Marcel Ciolacu premierul unui guvern PSD-PNL-UDMR. Asta în ciuda faptului că, în 2024, avuseserăm alegeri la toate nivelurile - inclusiv prezidențiale - iar românii ceruseră cu insistență schimbare.

Klaus Iohannis înțelege să demisioneze pe 10 februarie, 2025, după ce în decembrie alegerile prezidențiale fuseseră anulate. (Digi24) Fostul președinte a declarat atunci că demisionează pentru „a scuti România de o criză”.

Însă țara era deja în mai multe crize suprapuse - aveam să le descoperim de-a lungul anului. Prima care ne-a lovit din plin a fost criza de legitimitate externă, determinată de anularea alegerilor prezidențiale și lipsa vreunui plan de a le relua.

Pe acest fond, vicepreședintele SUA, JD Vance, critică România, la pachet cu UE, într-un discurs susținut la conferința de la Munchen, din februarie, 2025.

România a anulat alegerile „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”, a susținut atunci Vance, anunțând o nouă linie de politică externă a SUA față de UE. (Europa Liberă)

Dar discursul lui mai spunea ceva: și anume, o repoziționare ideologică a SUA față de sensul unor cuvinte precum libertate de exprimare, democrație, cenzură sau adevăr.

Am scris despre asta într-o ediție specială Misreport - DubluVorba și „lecțiile” SUA despre libertatea de exprimare & democrație.

Remarcam acolo că unul din motivele principale pentru atacul lui JD Vance e reglementarea rețelelor sociale în spațiul european. Se întâmpla în februarie, 2025.

În august, SUA nu mai avea răbdare: potrivit Reuters, administrația SUA și-a instruit diplomații din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a construi opoziție față de Actul privind Serviciile Digitale (DSA), legea europeană care impune platformelor sociale transparență și respectarea legilor locale.

Washingtonul susține, însă, că DSA ar limita libertatea de exprimare și impune costuri companiilor tehnologice americane, potrivit unei telegrame diplomatice interne consultate de Reuters.

„Posturile ar trebui să își concentreze eforturile pentru a obține sprijinul guvernului gazdă și al altor părți interesate în vederea abrogării și/sau modificării DSA sau a altor legi ale UE ori naționale care restricționează exprimarea online”, se arăta în secțiunea „obiectiv” a telegramei. Documentul era semnat de Marco Rubio, Secretarul de Stat al SUA.

Și campania asta merge mai departe. În decembrie, SUA a decis să ordone oficialilor consulari să refuze vizele oricărui solicitant „responsabil sau complice la cenzurarea ori tentativa de cenzurare a exprimării protejate în Statele Unite”.

În realitate, instrucțiunea se referă la fact-checker-i sau persoane care au lucrat în inițiative de combaterea dezinformării, a informării greșite sau a propagării de conținut fals manipulator. (The Guardian) No more US for us! :)

Merită să reținem, totuși, că ceea ce vedem acum din partea SUA nu este doar o dispută tehnică despre algoritmi și reglementări, sau una filosofică: libertate de exprimare vs cenzură.

Ci o confruntare ideologică între două modele de guvernare a spațiului digital: unul care pune accent pe protecția utilizatorilor și limitarea dezinformării (UE) și altul care invocă libertatea de exprimare pentru a reduce controlul asupra platformelor (SUA).

---

Să ne întoarcem, însă, la crizele noastre. Alegerile prezidențiale se reiau în mai și sunt câștigate de Nicușor Dan, care obține un scor de 54% din voturi, spre deosebire de 46% obținute de George Simion. (Radio România Internațional)

Candidatul AUR reușise să sperie părți consistente din electorat cu discursurile sale violente sau instigatoare la ură.

„Aveți un candidat pe care îl susțineți, e autist, săracu’!” (Știrile ProTV) și „Ce mă fac cu voi? Individual, nu în grup” (Europa Liberă) sunt două din afirmațiile liderului AUR care au stârnit teama electoratului și ne-au făcut să ne gândim în ce fel de lume vrem să trăim.

Simion a acceptat rezultatele alegerilor prezidențiale și l-a felicitat pe Nicușor Dan. Apoi s-a răzgândit și a cerut la Curtea Constituțională anularea alegerilor din 18 mai.

Liderul AUR a acuzat – fără a prezenta dovezi – că state străine s-ar fi implicat în alegerile din România, (Franța), că „a fost vorba de cumpărare de voturi – 100 de milioane de euro a fost bugetul alocat numai în Republica Moldova” și că unele voturile obținute de Nicușor Dan ar fi fost fraudate. (Europa Liberă)

În fine, la guvernare ajunge noua coaliție PSD-PNL-USR-UDMR, condusă de premierul Ilie Bolojan - e o perioadă în care descoperim jaful generalizat din ultimii ani și posibilitatea de a intra în incapacitate de plată.

Începe austeritatea 2025, un program pentru care nu ni s-a explicat nici acum cine este vinovat sau responsabil. (Recorder)

Toamna vine cu alegeri în Republica Moldova, marcate de victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Cu peste 50% din voturile exprimate, PAS are majoritatea în Parlamentul Moldovei. (Comisia Electorală Centrală a Moldovei)

Pe fondul austerității, un documentar Recorder ne arată, la începutul iernii, motivele dezastrului din justiție: câteva trucuri perfect legale care, de câțiva ani, golesc pușcăriile de infractori și fac imposibilă anchetarea și pedepsirea marilor corupți.

În doar cinci zile de la publicare, documentarul Justiție capturată înregistrează peste 4,5 milioane de vizionări pe YouTube.

Finalul lui noiembrie ne găsește așa: 46% dintre români (față de o medie europeană de 31%) spun că „se informează” de pe TikTok, ceea ce ne plasează pe primul loc în UE la „informarea de pe TikTok”. (Veridica)

Tot 2025 a adus o decizie judecătorească în premieră: fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost condamnat la 27 de ani de închisoare.

În timpul campaniei electorale, Bolsonaro a promovat un mix de mesaje conspiraționiste, în care a negat pandemia de COVID-19 și și-a declarat sprijinul deschis pentru poziții anti-democratice. În plus, a amplificat mesaje care susțineau că opozantul lui poate câștiga „doar prin fraudă”.

Investigațiile ulterioare au arătat că Bolsonaro s-a întâlnit cu lideri militari pentru a discuta impunerea unei stări de urgență cu scopul de a răsturna rezultatul alegerilor. (Reuters)

Este și anul în care o investigație amplă care se întinde pe mai mulți ani arată că giganți tech precum Meta sau Google au orchestrat o ofensivă împotriva reglementării rețelelor sociale în țări precum Brazilia, Australia, Canada, Indonezia sau Columbia.

Între 2019 și 2025, investigația a identificat 2.977 de acțiuni de lobby desfășurate de companiile big tech în zece țări și la nivelul Uniunii Europene (UE), implicând 1.414 reprezentanți ai companiilor și 2.506 oficiali publici. (Agência Pública și Centrul Latino-American pentru Jurnalism de Investigație (CLIP), cu ajutorul Reporteri fără Frontiere)

…și trei texte numai bune de meditat până în 2026

1️⃣ Istoricul Cosmin Popa vorbește despre valența de pur spectacol de PR a „păcii” dictate de Donald Trump Ucrainei, aflată în al treilea an de invazie rusească.

„Apariția scandalosului plan în acest moment nu are legătură cu ceea ce se petrece pe frontul ucrainean și nici măcar cu evoluțiile din Rusia.

Explicația rezidă în evenimentele din SUA, care arată clar că președintele Trump este într-o scădere accelerată de formă. Înainte de toate, cultul MAGA pare, dacă nu să se destrame, cel puțin să se fragmenteze.

Demisia din Senat a veritabilei vestale a trumpismului Marjorie Taylor Greene, senatoare de Georgia, dar și războiul civil din interiorul comunității virtuale MAGA arată că Trump începe să-și dezamăgească serios nucleul dur de susținători”, scrie Popa. (Observatorul Cultural)

2️⃣ Răsfoiți și predicțiile pentru jurnalism și tehnologie pentru anul 2026, făcute pentru Nieman Lab de unii din cei mai smart actori din piața de digital media.

3️⃣ Cum te simți ca om și ce este în joc atunci când nu mai poți observa erorile sau nu poți distinge calitatea unui text - un eseu despre consumul de conținut scris cu și în era AI. (Shreya Shankar)

---

Prieteni, asta a fost tot în 2025. Echipa Misreport intră într-o bine meritată vacanță. Vreau să reiau aici o idee cu care am încheiat unul din newsletterele de anul acesta.

Ne regăsim la final de an cu proteste de stradă, într-un mediu internațional volatil care îi amintește istoricului Timothy Snyder de anul 1939, dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial. (Project Syndicate)

Dealtfel, spectrul unei noi conflagrații mondiale plutește în aer. E un moment sensibil pentru fiecare dintre noi.

Dar e ceva ce am învățat în acești 10 ani în care am documentat și scris despre manipularea opiniei publice și dezinformare - care există, e reală și nu e doar un cuvânt „urât” care vine din istoria URSS - așa cum pretindea JD Vance la Munchen.

Și anume că primul efect dorit de orice mare manipulator e paralizarea adversarului. Înecarea lui în valuri de informație care să îl facă să se simtă insignifiant. Prea mic pentru a avea relevanță în marea arhitectură a deciziilor globale.

Senzația că un singur om nu are altă opțiune decât să se supună.

Or asta, prieteni, cred că e fals.

Stau mărturie istoria noastră împărtășită și toate poveștile bune, de la început și până acum. Cel mai bun antidot la frică e propria noastră umanitate :)

Să aveți sărbători liniștite și ne revedem aici pe 12 ianuarie, 2026!