Ediția #312

Bună dimineața,

👉 Pe 11 august, ediția din SUA a Newsweek a publicat la secțiunea Opinii un text cu titlul „SUA ar trebui să apere democrația – și pe Călin Georgescu – în România”. Materialul, semnat de un anume Dennis Portman, a fost prezentat ca elogios de presa suveranistă și de adepții lui Călin Georgescu, înapoi în România.

La nici 24 de ore de la publicare, articolul a fost șters, ceea ce a creat un nou val de teorii ale conspirației în rândul suveraniștilor. (G4Media)

👉 Într-un demers diplomatic fără precedent, o coaliție formată din doi foști ambasadori ai SUA în România, Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, un fost guvernator al Virginiei, James S. Gilmore III, și fostul ambasador interimar al SUA la Uniunea Europeană solicită o reexaminare atentă a dosarului de viză al lui George Simion.

Trei dintre semnatari sunt republicani importanți. (G4Media)

👉 Rusia susține că a capturat un sat din Ucraina care nu mai există din 1997. (Digi24)

👉 Închiderea Unității 2 a centralei de la Cernavodă va duce la un dezastru nuclear ca cel de la Cernobîl sau Fukushima, potrivit unei narațiuni false viralizate în România de suveraniști și conspiraționiști.

Veridica.ro explică de ce un dezastru de tip Cernobîl e imposibil la Cernavodă și cum acest tip de dezinformare urmărește să acumuleze panică și neîncredere în rândul publicului.

👉 Nu dăm electricitate „gratis” Moldovei, și nici Ucrainei. (HotNews)

👉 Un eveniment sponsorizat de președintele Consiliului Județean Prahova (PSD) reunește mai mulți lideri ultranaționaliști, precum generalul în rezervă Mircia Chelaru (AUR), Dan Dungaciu (AUR) sau Claudiu Târziu.

Toți trei au repetat, la răstimpuri, narațiuni favorabile Federației Ruse. (G4Media)

👉 Rusia și-a intensificat semnificativ campania de dezinformare online în Polonia, folosind o dispută din al Doilea Război Mondial, între Varșovia și Kiev.

O analiză realizată de Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale (PISM) a constatat că conținutul online anti-ucrainean în limba poloneză de pe rețeaua X, Facebook, Instagram, TikTok și YouTube a crescut cu peste 250%. (Agerpres)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Moscova a plătit sute de preoți ortodocși din Moldova să promoveze mesaje anti-europene, a cumpărat voturi și a folosit centre din Serbia, Bosnia și Rusia, unde a antrenat cetățeni să provoace proteste violente după alegerile parlamentare de anul trecut, scrie The New York Times.

Obiectivul lui Vladimir Putin pentru 2026 ar fi fost colapsul din interior al NATO și UE, folosind Moldova ca centru de operațiuni împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene.

👉 Rețeaua rusească de boți Matrioshka derulează campanii de dezinformare în Germania, înaintea alegerilor locale din septembrie, avertizează Oficiul Federal pentru Protecția Constituției.

Oficiul a constatat că, în august, boți de pe X (Twitter) au răspândit postări cu hashtag-ul #TimeToDivideGermany, promovând o nouă împărțire a Germaniei în Est și Vest și prezentând o astfel de despărțire drept „o necesitate istorică”. (The Insider)

👉 …dar conținutul dezinformativ al campaniilor din Germania nu vizează niciodată cele două partide extremiste AfD (extremă dreapta) și BSW (extremă stânga), arată Tech Times.

👉 Legislația europeană care impune marcaje clare și specifice pentru conținutul AI audio, video sau foto, ar putea avea efect de bumerang, spune un cercetător pentru The Conversation.

Mai precis, riscul e să ne bazăm prea mult pe conținutul marcat, și să credem că orice conținut nemarcat e real.

👉 Japonia adoptă un standard nou pentru publicațiile de știri. Practic, noul sistem folosește o semnătură criptografică prin care ajută utilizatorii să verifice cine a creat un site și autenticitatea celor care postează informații.

Semnătura digitală nu asigură utilizatorii că informațiile de pe site-urile analizate sunt adevărate sau verificate, ci confirmă autenticitatea surselor. (Nieman Lab)

👉 Două site-uri clonă ale Forbes, generate cu tehnologie AI, vând spațiu pentru advertoriale și materiale publicitare nemarcate ca atare, printr-o agenție de PR din SUA. (Press Gazette)

👉 Advertising-ul online poate genera date personale despre utilizatori, pe care să le vândă apoi guvernelor sau altor actori interesați.

Un tool care analizează publicitatea online poate ajuta investigatorii să găsească statele din spatele unor agenții sau site-urile pe care își plasează conținutul. (404media.com via Archive.is)

👉 Serviciul de Securitate al Ucrainei și Poliția Națională au descoperit și închis 94 de call-center-uri folosite pentru înșelătorii financiare.

Escrocii foloseau documente falsificate, s-au dat drept avocați și angajați de bancă și au utilizat tehnologie deepfake pentru a-și face schemele mai credibile.

În unele cazuri, după ce victimele și-au pierdut economiile, escrocii le-au convins să contracteze împrumuturi, să se împrumute suplimentar sau să își vândă proprietățile. (The New Voice of Ukraine)

👉 Abuzul generat cu AI împinge femeile din India să se retragă din spațiul online: unele nu mai postează fotografii, altele renunță la poza de profil.

„Am simțit că altcineva a preluat controlul asupra felului în care exist vizual", spune o jurnalistă cu ale cărei imagini s-au făcut deepfake-uri sexuale. (El País)

👉 Apple a trimis un nou val de notificări clienților pe care îi suspectează că au fost vizați de spyware capabil să le compromită dispozitivele. Gigantul tehnologic trimite periodic astfel de notificări pentru a-și avertiza clienții că iPhone-urile, iPad-urile sau Mac-urile lor ar fi putut fi compromise cu spyware folosit de obicei de guverne.

Apple a declarat pentru TechCrunch că a trimis notificările joi, către utilizatori vizați în 110 țări. Compania precizează că, până în prezent, a notificat clienți din peste 150 de țări.

👉 Germania a adoptat un pachet de legi de reformă a serviciilor de informații, după ce agresiunea hibridă a Federației Ruse s-a accentuat.

Agenții serviciului german de informații externe, BND, ar putea desfășura acte de sabotaj, conduce operațiuni cibernetice ofensive și derula activități de spionaj mai agresive, potrivit noilor reglementări. (POLITICO)

👉 Statele baltice încurajează inovația rapidă în domeniul apărării și sprijină startup-urile cu activitate în zona combaterii războiului hibrid și inovație în securitate națională.

France 24 arată cum s-au mobilizat cele trei state pentru a face față agresiunii Rusiei.

👉 O organizație cu sediul în China și legături strânse cu guvernul de la Beijing a încercat să instaleze în Noua Zeelandă infrastructură spațială terestră de urmărire a sateliților.

A folosit o companie locală care, probabil, nu era conștientă că echipamentul ar fi putut colecta informații cu valoare militară.

Evenimentul este menționat în ultimul raport de activitate al agenției de securitate a Noii Zeelande, care menționează un mediu de spionaj tot mai periculos. (Reuters)

👉 Taiwan a anunțat că a fost ținta unei campanii ample de hacking dezvoltate cu tehnologie AI, luna trecută.

Rezultatele investigației au arătat că atacurile au prezentat caracteristici clare ale unei „surse externe”, hackerii folosind o abordare hibridă care combina operațiuni manuale cu asistență din partea unor agenți AI precum OpenClaw. (NBC)

👉 O poveste din Australia dezvăluie o tactică nouă de spionaj, care se folosește de clonarea unor afaceri.

O companie de consultanță din Australia a fost „clonată” și folosită pentru a recruta experți din diverse domenii cărora li s-au solicitat și plătit rapoarte informative, în țări vizate pentru spionaj. (The Guardian)

👉 Un ghid pentru părinți despre cum să discute cu adolescenții despre folosirea chatboților AI, scris de psihologi clinicieni și un psihiatru de copii. Punctul central: empatia acestor sisteme e simulată, nu reală, iar conversațiile nu sunt private. Autorii recomandă întrebări deschise în loc de interdicții. (The Conversation)

👉 CNET face o listă cu cele mai vizibile semne care ar trebui să ne avertizeze că avem de-a face cu o înșelătorie online generată cu tehnologie AI.

👉 Un quiz care vă testează atenția și perspicacitatea, trebuie să decideți dacă aveți în față site-uri autentice sau clone create cu tehnologie AI. De la NewsGuard.