Ediția #308
Bună dimineața,
„Progresele pe care le-am făcut nu sunt grozave”
👉 La mai bine de un an după ce a preluat mandatul prezidențial, Nicușor Dan admite că România nu a făcut aproape deloc pași instituționali în combaterea dezinformării. Prezent la Kiev săptămâna trecută, Dan crede că în vara lui 2027 ar trebui să avem o lege care să prevină pe cât posibil distorsionarea mesajelor din spațiul public. (News.ro)
Nu e clar cine va scrie legea, cum va fi ea aprobată sau ce măsuri propune spre adoptare.
Până atunci, președintele spune că avem de implementat două normative europene, la care am fi „în urmă”. Nici aici nu e limpede la ce directive se referă. În plus, Dan a solicitat administrațiilor publice să răspundă solicitărilor jurnaliștilor și să ofere date publice, în condițiile în care mai multe organizații au semnalat în ultimii ani că sectorul public din România aplică tot mai deficitar legea 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public.
Cert e că nu avem nici astăzi un raport detaliat care să documenteze influența malignă și anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie, 2024. La începutul lunii iunie, Nicușor Dan promitea din nou că raportul va exista cândva. Dar a refuzat să dea un termen mai precis formulat, spunând că a mai oferit estimări până acum, iar raportul nu a fost publicat. (HotNews)
👉 Adăugați la asta criza politică prelungită. Nu avem guvern de 77 de zile (de pe 5 mai, 2026). Ilie Bolojan este cel mai longeviv premier interimar de la Revoluție.
Recordul îi aparținea în trecut lui Emil Boc. Acesta a stat într-o perioadă de interimat timp de 71 de zile, în perioada octombrie – decembrie 2009. (Digi24)
👉 Pe fondul ăsta, vine Raportul Comisiei Europene privind Statul de Drept în România, pe anul 2026. Și nu are vești prea bune, dacă e să ne uităm la libertatea presei și pluralism. Nici la percepția asupra corupției.
În primul rând, raportul nu tratează dezinformarea ca domeniu distinct de politică publică, o absență semnificativă în sine, care se leagă cu ce spunea mai sus președintele Nicușor Dan. Nu prea avem așa ceva, la nivel instituțional.
Raportul subliniază că avem în continuare o problemă cu publicitatea politică, alocată prin mecanisme netransparente, fără licitație și fără supraveghere generală (secțiunea III, pag. 17).
O altă vulnerabilitate indicată în raport e opacitatea proprietății media: nu avem prea multe date despre cine deține în realitate un procent ridicat din media românească. Ceea ce ne împiedică să vedem concentrarea de putere în zona media.
Însă tabloul general ar trebui să ne trezească puțin: independența judiciară e fragilă, Parlamentul e slab (jumătate din legiferare a venit prin proceduri de urgență), iar spațiul civic se îngustează.
Percepția față de corupție rămâne la nivel ridicat.
„Eurobarometrul Special 2026 privind Corupția arată că 71% dintre respondenți consideră că în țară corupția este răspândită (media UE, 71%) și 55% se simt personal afectați de corupție în viața de zi cu zi (media UE 30%).
În ceea ce privește mediul de afaceri, 94% dintre companii consideră că în țară corupția este răspândită (media UE 65%) și 73% consideră că aceasta reprezintă o problemă în desfășurarea activității (media UE 37%).” Secțiunea II, pagina 10 (Comisia Europeană)
👉 …nu, românii nu vor ajunge la închisoare dacă sapă o fântână în curte. Dezinformarea pornește de la un proiect de lege promovat de Ministerul Mediului, care impune pedepse pentru captarea ilegală și industrială de apă, dacă acest lucru provoacă daune semnificative sau ireversibile ori pune în pericol viața faunei, oamenilor sau, în general, a mediului înconjurător.
👉 Milioane de bolnavi cronici din România sunt țintiți constant cu reclame mincinoase, generate cu tehnologie AI, și apoi manipulați să renunțe la medicamentele prescrise de doctori și să le înlocuiască cu suplimente naturiste, arată o investigație Recorder.
Jurnaliștii prezintă cazuri în care oamenii au decedat după ce și-au întrerupt tratamentul care le ținea bolile sub control și l-au înlocuit cu suplimentele cumpărate de pe internet.
Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)
👉 Letonia cere mai multe trupe de-a lungul granițelor țărilor baltice, unde NATO este mai vulnerabil, spune premierul țării. Solicitarea lui vine pe fondul unui război hibrid accentuat care are ca țintă statele baltice. (The Observer)
👉 Colapsul Afganistanului, în 2021, este interpretat ca un eșec militar și politic. Dar el a început cu pierderea războiului cognitiv, argumentează fostul ministru al Internelor din republica islamică. (The Cipher Brief)
👉 …apropo de războiul cognitiv, Small Wars Journal analizează ce au învățat Israelul și Iranul din războaiele ultimilor ani. Mai ales acolo unde percepția a devenit teritoriul de luptă.
👉 Administrația Trump pregătește o declarație globală privind libertatea de exprimare, pe care intenționează să o promoveze la ONU în septembrie. Doar că declarația vizează implicit reglementările europene privind platformele digitale.
Legislatorii europeni interpretează inițiativa ca un atac direct la adresa cadrului de reglementare tech al UE, inclusiv la DSA și EMFA. (POLITICO)
👉 Donald Trump continuă să caute și să producă argumente cum că alegerile pe care le-a pierdut în 2020 au fost fraudate. După ce a insistat ani la rând că au existat voturi înregistrate ilegal, acum se pregătește să arate cum interferența străină l-a împiedicat să câștige. (CNBC)
👉 …în plus, încearcă să forțeze adoptarea unui pachet de legi despre care spune că îi va ajuta pe republicanii din SUA să nu mai piardă alegerile 100 de ani. (NPR)
👉 Funcțiile de căutare AI ale Google prezintă un „risc inacceptabil” pentru copii, constată un raport Common Sense Media bazat pe 2.600 de interacțiuni simulate.
AI Overview a ratat 29% din declarațiile explicite despre suicid, a ajutat conturi de minori să creeze deepfake-uri și a completat 100% din temele școlare solicitate - iar instrumentul e integrat implicit în Google Search și nu poate fi dezactivat. (PBS News)
👉 Interzicerea rețelelor sociale pentru minori poate face mai mult rău decât bine, argumentează psihologul Candice Odgers, care a studiat sănătatea mintală a adolescenților timp de 25 de ani.
Identificarea social media drept cauza principală a crizei de sănătate mintală în rândul tinerilor e înșelătoare - distrage discuția de la soluțiile reale și riscă să împingă tinerii spre spații mai puțin sigure. (The Guardian)
👉 OPINIE. Rețelele sociale ne-au furat atenția, dar chatboții AI riscă să ne fure ceva mai profund: atașamentul - simulând empatie fără limite, mereu disponibili și mereu de acord, argumentează Maia Szalavitz, expertă în adicții, în The New York Times.
„Attachment hacking” poate fi mai periculos decât simpla captare a atenției, pentru că imită legăturile care ne definesc ca oameni.
👉 Cum e să trăiești într-o țară în care fact-checking-ul poate face diferența dintre viață și moarte. (Nieman Lab)
Acum, compania a fost redenumită The Primary și a creat un sistem în care jurnaliștii sunt evaluați și clasați pe un tablou digital de scor, de către un model de limbaj de mari dimensiuni (LLM). (Hollywood Reporter)
👉 Imaginile cu păsări sau animale sălbatice în mediul lor natural, editate sau generate cu tehnologie AI, riscă să compromită cercetarea în domeniu sau încrederea publicului în instrumentele de cercetare. (The Guardian)
👉 Desenele animate au fost, de-a lungul timpului, un suport util pentru propaganda de stat. The Guardian aruncă o privire în istoria animațiilor, pornind de la clasificarea desenului Masha și Ursul ca propagandă de război a Rusiei.