Ediția #303

Bună dimineața,

👉 Săptămâna trecută am avut două explozii: drona rusească Geran-2 de la Galați și o dronă maritimă asupra căreia forțele ucrainene au pierdut controlul, din cauza războiului electronic al Rusiei. (Agerpres)

Ambele evenimente au generat valuri de dezinformare online, majoritatea narațiunilor atacând Ucraina și minimizând rolul Rusiei. N-am avut niciun fel de reacție rapidă pentru a contracara dezinformarea, de la mecanismul de reacție rapidă lansat de inițiativa România imună acum două săptămâni, sub patronajul Administrației Prezidențiale.

Am avut în schimb…

👉 O analiză rapidă Funky Citizens care a pus în evidență două rețele de pagini care au acționat concertat pentru a crea panică - una s-a activat înainte de explozia de la Galați.

Analiza subliniază că „evenimentele cu impact emoțional ridicat și grad ridicat de incertitudine informațională devin, în mod sistematic, oportunități de amplificare a dezinformării coordonate”.

👉 Context.ro a dezvăluit că Activenews.ro, Diana Șoșoacă, Sorin Roșca Stănescu, SolidNews și o mulțime de site-uri și influenceri care propagă conspirații și dezinformare au inundat mediul online cu teza falsă că drona care a explodat la Galați nu era din Rusia.

Actorii enumerați fac parte din Rețeaua Minciunilor, gruparea care, după ce regimul Putin a demarat invazia sângeroasă a Ucrainei, a populat internetul din România cu dezinformare și narațiuni pro-ruse.

👉 În fine, o a doua analiză Funky Citizens, care urmărește ce tipuri de falsuri au generat cele două evenimente.

„Subminarea autorităților a fost al doilea narativ ca frecvență, alimentat de fapte concrete și în parte legitime: drona a fost descoperită dimineața devreme și a rămas ore întregi în port înainte de a se autodetona, mesajul RO-ALERT a fost transmis cu aproape o oră întârziere față de explozie, iar autoritățile au comunicat că ar putea exista încă patru ambarcațiuni cu explozibil în largul coastei, fără a confirma un număr exact.

Aceste critici reale au fost însă amplificate dincolo de incident, spre un mesaj mai larg de incompetență instituțională generalizată – util atât pentru discreditarea autorităților, cât și pentru erodarea încrederii publice în capacitatea statului de a proteja infrastructura critică”

Sursa: Funky Citizens

👉 Factual a arătat că în spațiul online a circulat un video realizat cu tehnologie AI, care pretindea că descrie explozia de la Galați și că demonstrează că drona nu ar fi fost rusească. A fost.

…că mai multe conturi de social media au promovat ipoteza falsă că drona nu ar fi aparținut Rusiei.

…și că am avut inclusiv o poveste dezinformativă care susținea că drona ar fi fost de proveniență românească. Lol. Nu a fost.

👉 Veridica a arătat și că mai multe voci pro-ruse au încercat să acrediteze ideea că drona de la Constanța ar fi fost un atac direct al Ucrainei asupra României. Și a explicat de ce e falsă ipoteza.

⚠️ Cele două evenimente și ecourile pe care le-au generat au demonstrat că statul român nu și-a putut construi până acum o infrastructură de reacție rapidă în astfel de momente, cu o încărcătură emoțională intensă, când dezinformarea găsește teren fertil, folosindu-se de frica și nesiguranța din societate.

Ele se vor repeta.

Noi încă nu recunoaștem că nu avem mecanisme de apărare în fața războiului cognitiv.

---

👉 Avem o schimbare majoră de paradigmă care arată că regimul de la Teheran, cu o nouă generație militară la putere și cu clericii revoluției islamice marginalizați, nu se teme de președintele Donald Trump, argumentează jurnalista Carmen Gavrilă, specializată pe spațiul islamic. (Cotidianul)

👉 Guvernarea pro-europeană a învins pro-rușii la alegerile parlamentare din Armenia, marcate de campanii ample de dezinformare pro Kremlin. (HotNews)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Drone care traversează spațiul aerian NATO, sabotarea cablurilor submarine, campanii de dezinformare și operațiuni clandestine au transformat nordul și estul continentului în noul laborator de război hibrid al lui Vladimir Putin. (EL PAÍS)

👉 Conturi de social media din SUA susțin o ipoteză conspiraționistă: Sean „Diddy” Combs l-ar fi traficat pe cântărețul Justin Bieber fostului președinte al SUA, Barack Obama. NewsGuard Reality Check arată că avem de-a face cu un fals.

👉 Extrema dreaptă din spațiul european e folosită ca armă de către forțe autocratice din afara UE.

Scopul urmărit e subminarea unității europene, slăbirea democrației liberale și transformarea continentului într-un apendice fără voce al proiectelor lor geopolitice. (Anton Shekhovtsov via Substack)

👉 Rusia și Iran recrutează adolescenți din spațiul european și îi folosesc apoi pentru spionaj și acte de sabotaj. Financial Times (via Archive.is) dedică un amplu material tacticilor de recrutare prin mimarea jocurilor de tip quest și vulnerabilității pe care o reprezintă generațiile de adolescenți.

👉 Informațiile inexacte și înșelătoare despre știință se răspândesc mai mult în perioadele electorale și de criză în spațiul online de limbă polonă, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Varșovia.

Au analizat aproape 977.000 de mențiuni online pe platforme de socializare, forumuri, bloguri și secțiuni de comentarii, între 2023 și 2025. (Science in Poland)

👉 Presiunile pe care China le exercită asupra Taiwanului nu au neapărat ca obiectiv escaladarea militară imediată, ci normalizarea treptată a presiunii psihologice și a unui sentiment „strategic” de incertitudine.

O expertă poloneză spune că operațiunile hibride ale Rusiei sunt asemănătoare, și Europa de Est ar putea învăța mult din strategiile de reziliență ale Taiwanului. (The Diplomat)

👉 Cetățenii americani au pierdut anul trecut 900 de milioane de dolari în înșelătorii cu tehnologie AI. (The Independent)

👉 Meta produce propriile articole clickbait cu ajutorul tehnologiei AI. (The Verge via Archive.is)

👉 O deputată laburistă din Marea Britanie a intentat acțiune legală împotriva companiei xAI a lui Elon Musk, după ce Grok a ajutat un utilizator să producă imagini sexualizate false cu ea. Platforma de socializare a fost inundată de astfel de imagini la începutul anului. (The Guardian)

👉 La trei săptămâni de la debutul celui mai recent focar de Ebola din Republica Democrată Congo, au fost înregistrate 397 de cazuri confirmate, dintre care 63 de decese confirmate. Totuși, populația nu crede că boala există și nu vor să respecte regulile de sănătate publică. (Deutsche Welle)

👉 Irlanda își păstrează în politica externă conceptul de neutralitate militară, dar a mărit bugetul de apărare și dezvoltă capabilități de securitate, pentru a nu deveni o vulnerabilitate printre țările europene. (The New York Times)

👉 Într-un document scurs, Microsoft plănuiește cum să îi facă pe oameni „dependenți” de asistentul său personal cu tehnologie AI - Scout. (Futurism)

👉 ChatGPT poate fi „păcălit” să recomande site-uri falsificate de cumpărături. Și asta ajută scammerii să colecteze date bancare și să încaseze bani. (The Guardian)

👉 Procurorul general republican din Florida, James Uthmeier, a dat în judecată OpenAI și pe directorul executiv Sam Altman. El susține că ChatGPT este un produs periculos pentru sănătatea mintală a utilizatorilor și siguranța publică.

⚠️ Un juriu din New Mexico a stabilit în martie că Meta este responsabilă pentru că nu a implementat măsuri de protecție suficiente împotriva prădătorilor sexuali, iar un juriu din California a constatat că Meta și YouTube și-au proiectat în mod intenționat platformele pentru a crea dependență. (POLITICO)

👉 Newsletter-ul Axios AI+ trage un semnal serios de alarmă că folosirea chatboților cu tehnologie AI ascunde o problemă severă de educație în SUA, cu potențialul de a degenera într-o problemă economică.

Aproape 43 de milioane de cetățeni SUA nu știu să citească, să scrie sau să rezolve probleme de matematică de nivelul clasei a treia. Alți aproape 130 de milioane citesc la un nivel comparabil cu clasa a șasea.

👉 Două analize de la Small Wars Journal prezintă războiul cognitiv ca pe o nouă frontieră strategică.

Eseurile arată că el nu înlocuiește propaganda, războiul psihologic sau războiul informațional, ci le extinde, vizând un nivel mai profund: percepțiile, emoțiile, convingerile și judecata politică, dar și nivelul funcționării cerebrale în sine.

Mai mult, războiul cognitiv urmărește să modeleze interpretarea modului în care se desfășoară confruntările, bătăliile și scopul ultim al războiului, conferindu-le semnificație politică.

👉 OPINIE. Cum arată Marea Britanie la 10 ani de la Brexit? Cam întunecată, argumentează jurnalistul Jonathan Freedland.

„Scăderea PIB-ului este estimată acum la între 6% și 8%, cu investițiile în scădere cu până la 18%. Schimburile comerciale urmează să fie cu 15% mai mici decât ar fi fost dacă am fi rămas în UE, potrivit Office for Budget Responsibility, în timp ce un procent uluitor de 85% dintre cei care importă sau exportă mărfuri raportează probleme pe care nu le aveau înainte”, spune Freedland, pentru The Guardian.

Și arată că în acești 10 ani, spațiul public s-a deteriorat și radicalizat constant, având ca rădăcină dezinformarea masivă din timpul campaniei Brexit.