Ediția #300

Bună dimineața,

👉 România și Norvegia au semnat un tratat de cooperare, măsurile principale vizând combaterea dezinformării și reziliența democratică. Prin program, țara noastră va beneficia de fonduri în valoare de 596,3 milioane de euro în ciclul actual de finanțare.

Acordul sprijină, de asemenea, cooperarea în domeniul justiției și al poliției, proiecte de tranziție verde, eficiență energetică și măsuri destinate să consolideze drepturile și condițiile de viață ale comunităților de romi. (Digital Watch)

👉 …nu, Călin Georgescu nu „a calmat o mulțime” cu un discurs despre unitate, și nici liderul AUR, George Simion, nu a vizitat o fetiță diagnosticată cu o tumoră cerebrală.

Ambele falsuri sunt create și ilustrate cu tehnologie AI, arată Factual.

👉 Și tot Factual arată cum două pagini de Facebook – Mereu Împreună și Voce Națională – distribuie în mod sistematic conținut despre George Simion și, respectiv, Călin Georgescu, prin titluri alarmiste și scenarii inventate, pentru a genera clickbait.

👉 După semifinala Eurovision, Moldova a devenit ținta unui val de atacuri pe TikTok și pe canale rusești. Moldovenii au fost acuzați inclusiv de plagiat prin videoclipuri manipulate cu tehnologie AI.

Jurnalistul moldovean Alexandru Cozer explică pentru RFI cum a început campania și de ce Eurovisionul rămâne o țintă constantă a propagandei ruse.

👉 Guvernarea de la Chișinău vrea să aducă opoziția la tăcere pentru a putea renunța la independența Republicii Moldova, afirmă politicianul pro-rus Mark Tkaciuk. Veridica arată de ce afirmația lui e o minciună propagandistică în favoarea Kremlinului.

👉 Încercările Chinei de a reprima opoziția reprezintă doar o parte a campaniei sale ample de spionaj în străinătate, care include atacuri cibernetice sau furtul de secrete militare și tehnologice. Digi24 vine cu o poveste care arată dimensiunea globală a campaniei Chinei.

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Dezinformarea operează mai puțin prin erodarea directă a instituțiilor și mai mult prin normalizarea treptată a narațiunilor eurosceptice, în special în jurul imigrației și suveranității, sugerează concluziile unui studiu care explorează felul în care consumul de media digitală se raportează la atitudinile democratice în UE (2019–2025).

Încrederea în UE rămâne stabilă, polarizarea nu escaladează, iar utilizarea internetului arată doar asocieri modeste cu sprijinul pentru identitate și integrare.

În schimb, atitudinile față de imigrație și încrederea în parlamentele naționale se dovedesc a fi cei mai puternici corelatori ai intensității identității, ai preferințelor pentru ieșirea din UE și opoziției față de o integrare mai profundă. (Nature)

👉 Chatboții AI livrează mesaje personalizate și adaptive, construite pe baza celor mai intime detalii ale vieții tale.

Studiile arată că acest tip de conținut e cu 65% mai persuasiv decât mesajele venite de la oameni sau de la AI non-personalizat. Și de patru ori mai eficient în schimbarea opiniilor politice decât publicitatea. (The Conversation)

👉 …și tot chatboții AI pot împinge utilizatorii vulnerabili în „spirale delirante”, în care botul le validează și amplifică convingerile false.

Fenomenul, numit „AI psychosis”, a fost asociat cu spitalizări, divorțuri și sinucideri. Primul grup de sprijin pentru victime a colectat deja 410 cazuri, iar OpenAI estimează că peste un milion de utilizatori ai ChatGPT ar putea prezenta semne de psihoză sau manie. (ABC News Australia)

👉 Sistemele actuale de detecție AI sunt optimizate să identifice fețe umane manipulate, nu medii sintetice — peisaje, infrastructură, dezastre, fenomene atmosferice.

În contextul dezinformării climatice, această limitare devine periculoasă: imaginile false cu inundații, incendii sau imagistică satelitară circulă mai rapid decât avertizările oficiale de urgență. (Tech Policy Press)

👉 La trei ani după lansarea ChatGPT, păcălirea sistemelor AI să se comporte periculos a devenit aproape trivială.

Cercetători din Italia au descoperit că pot trece de protecțiile a 31 de sisteme AI folosind poezie — limbajul poetic și metaforele păcălesc modelele să ignore controalele interne de siguranță. (The New York Times)

👉 Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) arată că există un „val de dezinformare” în „mass-media rusă și pro-rusă” cu privire la presupuse investigații ale agenției anticorupție vizând-o pe prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska. (TVP World)

👉 În timp ce SUA și alte țări occidentale se retrag din ajutorul extern oferit instituțiilor globale de sănătate publică, Uniunea Europeană încearcă să se poziționeze ca un aliat.

Într-o nouă strategie globală de sănătate, CE a prezentat UE ca un partener stabil pentru țările în curs de dezvoltare, într-un moment în care finanțarea globală pentru sănătate se reduce și devine tot mai tranzacțională. (Politico)

👉 Compania de armament Rheinmetall și compania de telecomunicații Telekom vor dezvolta împreună un scut de apărare împotriva dronelor și actelor de sabotaj.

Companiile intenționează să colaboreze pentru a proteja orașele și infrastructura critică din întreaga Germanie. (Rheinmetall)

👉 …în timp ce Ucraina a înțeles că sorafața imensă a Federației Ruse, considerată un avantaj strategic, devine o slăbiciune în fața atacurilor coordonate cu drone. (Atlantic Council Blog)

👉 Din cauza rezultatelor slabe și a repercusiunilor războiului cu Ucraina, evoluția politicii de stat în domeniul tehnologiei AI a Rusiei a trecut de la căutarea poziției de lider la izolare, arată o analiză a Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia.

👉 Autoritățile din Rusia au început marea ștergere a crimelor sovietice, la pachet cu venerarea lui Stalin și CEKA. În doar câteva zile, autoritățile au deschis o expoziție care vizează polonezii din gropile comune de la Katyn, au criminalizat asociația Memorial și au restructurat muzeul Gulagului.

În plus, Putin a redenumit academia Serviciului Federal de Securitate (FSB, succesorul KGB) după Felix Dzerjinski, părintele poliției secrete sovietice, temuta CEKA. (El Pais International)

👉 VIDEO. Un fost superior din CIA avertizează că SUA intră nepregătită în noua eră a războiului cognitiv. (The Cipher Brief via YouTube)

👉 …în contextul ăsta, mi s-a părut relevantă postarea asta de pe blogul Times of Israel, care definește foarte bine tacticile așa-numitului război de generația a șasea.

Vorbim de convergența tehnologiei AI, a sistemelor autonome, a operațiunilor cognitive și a procesului decizional algoritmic. Cu alte cuvinte, vizează capacitatea indivizilor și a populațiilor de a lua decizii, atacând direct terenul cogniției.

⚠️ FYI, înainte să citiți, poate e bine să vedeți cum evaluează Media Bias/Fact Check publicația Times of Israel.

👉 DCN Global discută cu Dr. Bernie Hogan de la Oxford Internet Institute despre rolul pe care emoțiile îl joacă în ce alegem să credem, în al treilea episod din seria The Disinformation Diaries. (DCN Global via YouTube)

👉 Politica de imigrație a administrației Trump, care stabilește excluderea și deportarea non-cetățenilor pe baza activității lor în cercetarea rețelelor sociale, a dezinformării sau moderării conținutului, penalizează anumite puncte de vedere și descurajează libertatea de exprimare, încălcând Primul Amendament.

Asta argumentează trei intervenții de tip „amicus curiae” într-un proces care vizează blocarea măsurilor generate de politică. (Tech Policy Press)

👉 Opoziția din Ungaria, care a câștigat alegerile împotriva lui Viktor Orbán și FIDESZ, s-a concentrat pe probleme concrete ale vieții de zi cu zi, mai degrabă decât pe idealuri abstracte, reforme democratice și retorică umanitară.

Alegătorii maghiari au răspuns mai puternic la îngrijorările legate de inflație, infrastructură precară, declin economic și corupție endemică, arată o analiză din Manila Times, care se concentrează pe cum poate o societate înfrânge un lider populist.

👉 Stephan Lewandowsky, profesor de științe cognitive la Universitatea din Bristol, arată că degradarea democrației vine mereu la pachet cu violențe în societate.

În video-ul ăsta, prezintă un studiu care observă o corelație între retorica de pe rețele sociale și violența politică. (Cambridge Disinformation Summit via YouTube)

Ai citit ediția #300 a Misreport și probabil că ai citit săptămâna trecută și alte știri care ți s-au părut false sau înșelătoare. Te rugăm să nu uiți că Misreport e o monitorizare realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.