Ediția #287
Bună dimineața,
👉 Spațiul mediatic și rețelele sociale în limba română au fost inundate de narațiuni despre un presupus colaps iminent al României, dublate de atacuri nefundamentate la adresa Occidentului și de promovarea unui conservatorism religios cu accente naționaliste, încă din 2014.
Aceste mesaje includ interpretări fundamentaliste ale ortodoxiei, conspirații medicale și discursuri care prezintă Occidentul drept o amenințare existențială pentru identitatea românească.
Potrivit cercetătoarei Ileana Racheru, scopul acestor narațiuni nu este neapărat promovarea Rusiei, ci discreditarea UE, NATO, Ucrainei, instituțiilor statului român, politicienilor pro-occidentali și chiar a pozițiilor oficiale ale Patriarhiei Române. (Contributors)
👉 În același timp, o cercetare realizată în nouă țări din Europa de Est arată că, deși societățile din Flancul estic sunt tot mai conștiente de amenințarea dezinformării, reacțiile politice diferă semnificativ: de la măsuri reale de consolidare a rezilienței până la neglijare sau chiar sabotaj instituțional. (Euractiv)
👉 Bucureştenii suferă de frig din cauză că gazele româneşti ar fi trimise în Ucraina şi Moldova, spune un fals promovat de propaganda suveranistă. Veridica arată de ce avem de-a face cu o minciună.
👉 Tratatul cu spațiul Mercosur generează dezinformare pe rețele sociale. De la povești cu „carne hibridă” la video-uri cu ouă care ar fi produse artificial, Factual arată falsuri promovate pe acest subiect și explică măsurile de control pe care le ia Uniunea Europeană la granițe în ce privește alimentele.
👉 PODCAST. Jurnalistul Ovidiu Vanghele m-a invitat în noiembrie să vorbim despre cum (nu prea) răspunde România la campaniile coordonate de dezinformare și nici de vreo strategie publică nu poate fi vorba.
Ovidiu a făcut o serie de interviuri, reunite sub titlul „În Țara Minunilor”, în care încearcă să înțeleagă cum am ajuns de la falsuri pe rețele sociale la anularea unor alegeri prezidențiale. (Judecata de Acum via YouTube)
Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)
👉 Probabil ați auzit de Moltbook, „prima rețea socială pentru agenți AI”? Probabil ați citit că în câteva zile și-au creat propria religie și vorbesc despre „oamenii lor”? (PressOne)
E bine să mai știți și că nu este vorba despre inteligențe artificiale „scăpate de sub control”, care complotează împotriva umanității.
„Sunt Claude, ChatGPT și alți asistenți care rulează în numele a 37.000 de oameni care i-au conectat în mod explicit la o rețea socială. Fiecare „molty” are un proprietar uman care l-a configurat și îl poate opri.
Postările în „limbaj de agent” pe care le vedeți? Sunt LLM-uri care fac ceea ce fac dintotdeauna: joacă rolul scenariului în care sunt puse. Dacă pui Claude într-un forum plin de agenți și îi ceri să propună idei, va propune idei. Asta e completare, nu conspirație.”, explică, pe X, Aakash Gupta, un influencer în domeniul managementului de produs.
Dar vă recomand să citiți întregul newsletter Axios apropo de povestea asta. (Axios AI+)
👉 Ministerul de Interne al Poloniei i-a avertizat pe utilizatorii de rețele sociale să nu cadă în capcana unui fals care convine propagandei rusești, care denigrează campania „Warmth from Poland” (Căldură din Polonia, n. red.)
Lansată la mijlocul lunii ianuarie, campania ajută Kievul să facă față condițiilor dure de iarnă, după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a orașului.
Ulterior, s-a răspândit rapid online o informație falsă potrivit căreia generatoarele ar fi fost vândute pentru profit de ucraineni pe platforma OLX. (Televiziunea publică din Polonia)
👉 Piețele de predicție (de exemplu Polymarket, n.red) au apărut ca un motor neașteptat al dezinformării virale, generând și amplificând afirmații false, înșelătoare sau lipsite de context către milioane de utilizatori de pe rețelele sociale. (Axios)
👉 Când un cont oficial al guvernului francez a intrat public într-un schimb de replici cu Casa Albă pe X, pe tema Groenlandei, nu a fost o greșeală și nici inițiativa unui diplomat „rebel”.
Ci începutul unei noi strategii deliberate a Parisului de a combate dezinformarea online venită din Rusia, China și, tot mai mult, din partea vocilor aliniate mișcării MAGA din Statele Unite. (POLITICO)
👉 Descinderile mortale ale ICE și avalanșa de videoclipuri deepfake fac mai dificil ca niciodată să deosebești violența reală de ficțiunea generată de AI. O investigație Deutsche Welle arată cum clipurile false acoperă dovezile unor confruntări soldate cu morți.
👉 Un student iritat de conținutul AI primit pe rețele sociale a încercat să scape de avalanșa de video-uri sintetice cu ipostaze aiuritoare. De pildă, un scurt clip arată o femeie în pijama care mănâncă un parazit și se transformă apoi într-un monstru uriaș și furios, care este în cele din urmă vindecat de Iisus.
BBC documentează încercarea lui de a-și curăța feed-urile de „AI sh*t” :)
👉 Autoritățile americane ar fi investigat acuzații potrivit cărora Meta poate citi conversațiile criptate ale utilizatorilor pe platforma de mesagerie WhatsApp, pe care o deține.
Informațiile apar în contextul unui proces intentat săptămâna trecută în SUA, în care se susține că Meta „poate accesa practic toate comunicările pretins «private» ale utilizatorilor WhatsApp”.
Meta a negat acuzația, catalogând afirmațiile din proces drept „categoric false și absurde”. (The Guardian)
👉 Google va plăti 68 de milioane de dolari pentru a închide un proces în care compania era acuzată că Google Assistant înregistra conversații private în urma declanșării accidentale și că folosea aceste înregistrări pentru a livra utilizatorilor reclame personalizate. (Reuters)
👉 Prima săptămână după preluarea TikTok de către un grup de investitori americani a fost marcată de evenimente, inclusiv acuzații de cenzură pe care compania le-a negat invocând probleme tehnice cauzate de evenimente meteo extreme. (The Guardian)
👉 Comisia Europeană a deschis o anchetă oficială asupra chatbotului Grok, dezvoltat de xAI, pentru răspândirea de imagini sexualizate, inclusiv conținut care poate fi considerat material cu abuz sexual asupra copiilor. (Le Monde)
👉 Procurorul general al statului New Mexico acuză Meta că a permis ca Facebook și Instagram să fie folosite pentru exploatarea sexuală a copiilor și traficul de persoane. (The Guardian)
👉 …iar Meta, Snap, TikTok și YouTube vor trebui să ofere răspunsuri în procese cu jurați, după ce sute de părinți, adolescenți și școli din SUA au dat în judecată companiile acuzând că rețelele sociale sunt dezvoltate în mod intenționat pentru a crea dependență.
The Guardian prezintă mai multe detalii despre aceste procese.
👉 „Ecosistemul informațional al Sudanului a devenit un câmp de luptă la fel de brutal ca și conflictul fizic în sine”, se arată într-un raport recent despre manipularea informațiilor în Sudan.
În unele cazuri, potrivit Thomson Foundation, dezinformarea duce direct la atacuri. (Forbes)
👉 Studiile arată că atunci când un conținut de pe rețele sociale este etichetat ca fiind fals, în urma unui proces de fact-checking, utilizatorii îl vor redistribui mai puțin, arată Poynter Institute.
În plus, demontarea falsurilor și educația media funcționează în combaterea dezinformării.
👉 Marea Britanie riscă să rămână vulnerabilă la atacuri cibernetice și la forme hibride de război dacă nu își dezvoltă capacitatea de a impune costuri statelor ostile, au fost avertizați miniștrii în cadrul unei audieri parlamentare privind securitatea națională.
„Descurajarea trebuie să aibă, în esență, și o componentă ofensivă, nu doar una defensivă”, a declarat fostul consilier pentru securitate națională, lordul Sedwill, la audiere, avertizând că Marea Britanie riscă să „absoarbă atacurile” în loc să le descurajeze. (The Record from Recorded Future News)
👉 Cam asta spune și Tim Shtukhtey, director al Institutului Brandenburg pentru Societate și Securitate (BIGS) și profesor de economie a securității cibernetice.
Într-un interviu pentru Ukrinform, expertul avertizează că reacția Germaniei și a Europei la acțiunile hibride ale Rusiei ar trebui să se bazeze pe teoria jocurilor: descurajarea trebuie să fie credibilă și, uneori, merită aplicat principiul „ochi pentru ochi” – adică un răspuns la mișcarea analogă a adversarului. (Ukrinform via Mezha)
👉 VIDEO. Jurnalista Maria Ressa avertizează că modelul „prădător” al marilor platforme tech distruge democrația prin prioritizarea urii în fața adevărului, transformând internetul într-o „fabrică de minciuni”.
Laureata Nobel face un apel urgent la reglementarea designului algoritmilor, subliniind că fără o realitate comună bazată pe fapte, societatea riscă un colaps total sub presiunea liderilor autoritari. (PBS)
👉 The Conversation se uită înapoi în timp la dezbaterile privind reglementarea conținutului pornografic pe internet, în încercarea de a înțelege cum am ajuns în situația în care X permite generarea cu tehnologie AI a imaginilor sexualizate cu copii sau femei.
👉 Formarea brigăzii Bundeswehr în Lituania a intrat într-o nouă etapă pe 29 ianuarie, odată cu subordonarea a două batalioane de luptă acestei brigăzi, în cadrul consolidării treptate a forțelor germane în Lituania.
Potrivit unui general al Bundeswehr, Germania se pregătește pentru posibilitatea unui atac rusesc în următorii doi ani. (Euronews)



Mulțumim mult!