Ediția #273

Bună dimineața,

Legea majoratului digital a trecut de Senat, săptămâna trecută, și a fost înregistrată la Camera Deputaților. Potrivit formei adoptate de senatori, scopul legii este să-i protejeze pe utilizatorii minori de conținutul dăunător din spațiul online.

Noua lege propune stabilirea vârstei maturității digitale la 16 ani. „Minorul” digital poate să-și deschidă conturi în nume personal pe rețele și platforme sociale doar cu acordul expres al părinților sau tutorilor legali, potrivit textului.

În plus, legea mai stabilește și că părinții pot cere ștergerea conturilor deținute de copiii lor online și pot restricționa accesul la conținut dăunător. (juridice.ro)

Deși inițiatorii laudă proiectul, nu e clar cum pot fi aplicate o serie de prevederi din această lege (foarte scurtă). De pildă, nu este clar cum se va face verificarea vârstei și a acordului parental pentru accesul la servicii online, pentru „toate” platformele.

Ca să vă faceți o idee, Australia are o lege similară despre care au mai scris The Guardian, ABC Australia sau NPR. Verificarea vârstei se face prin mai multe metode: una este verificarea unei cărți de identitate, dar băncile și alte instituții care dețin date personale pot confirma vârsta unor persoane. De asemenea, vârsta poate fi testată și evaluată prin tehnologie AI.

Site-ul oficial al Comisariatului australian care se ocupă cu implementarea reglementărilor susține că avem de-a face cu o amânare a prezenție online, nu cu o interdicție. Puteți verifica în ce fel a fost gândită și cum este aplicată legea australiană aici. (eSafety Commissioner)

…înapoi acasă, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) spune, într-un document de analiză, că după implementarea în forma actuală a legii românești, vom avea de-a face cu un sistem de verificare obligatorie a vârstei pentru orice serviciu online.

Deci nu vom verifica doar vârsta minorilor, ci vârsta tuturor utilizatorilor, pentru a stabili care sunt minori.

În fine, ApTI notează mai multe inadvertențe și vulnerabilități ale proiectului, subliniind că acesta afectează libertatea de exprimare a tinerilor.

---

👉 Timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor ne modifică atenția, memoria și structura creierului, arată studii citate de neurologul Cristina Panea, într-un podcast pentru Europa Liberă. În plus, comunicarea virtuală îi privează pe tineri de o dezvoltare a relațiilor sociale armonioase.

👉 Singura alternativă la război major în Europa este ca Rusia să dezmembreze Ucraina, asta sugerează Rostislav Ișcenko, un analist care apare frecvent în spațiul mediatic rus.

Veridica.ro analizează declarațiile sale și arată cum ele inversează realitatea și transformă Ucraina din stat agresat în agresor. De fapt, Federația Rusă este agresorul.

👉 Europarlamentara Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar cu 11 infracțiuni, printre care lipsire de libertate, antisemitism, promovarea cultului legionar și a persoanelor condamnate pentru genocid și ultraj. S-a prezentat la Parchetul General pentru a fi audiată. (Europa Liberă)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Un studiu științific arată că regimurile autocratice își consolidează puterea prin operațiuni care au ca țintă influențarea răspunsurilor pe care le dau chatboții cu tehnologie AI.

Cercetarea descrie operațiuni care au ca țintă subminarea mediul informațional, prin „imprimarea” unor răspunsuri care să fie favorabile regimurilor politice.

Capacitatea utilizatorilor de a evalua critic problemele actuale este atacată prin aceste acțiuni, care pot distorsiona memoria colectivă în viitor. (Dialogues on Digital Society/ Sage Journals)

👉 …referindu-se la studiu, NewsGuard scrie că avem de-a face cu o formă de „colonizare cognitivă” și este periculoasă pentru distorsionarea pe care o produce: chatboții vor ajunge să răspundă folosind liniile de propagandă și dezinformare impuse de statele cu regimuri autoritariste. (NewsGuard’s Reality Check)

👉 …apropo de asta, CNET ne indică 11 cazuri în care e o idee proastă să folosim sfaturile unui chatbot de tip ChatGPT. Și de ce.

👉 Probabil ați văzut clipul cu labradorul care protejează un bebeluș în timpul unui cutremur. E generat de tehnologie AI - mai precis de aplicația Sora a OpenAI - și nu este autentic, iar asta se poate verifica și prin apariția pe imagini a unui filigran/marcaj digital (watermark, n.red).

Axios arată într-un articol la ce să fim atenți pentru a ne da seama dacă un video este generat, chiar dacă marcajul digital a fost șters.

Experții avertizează că foarte curând nu vom mai putea face diferența între conținutul video autentic și cel generat cu tehnologie. Internetul este plin de tutoriale care învață utilizatorii cum să șteargă acest watermark, iar aplicațiile vor genera videouri din ce în ce mai lungi și mai realiste.

👉 …între timp, experții se tem că aplicația va fi folosită pentru a genera videouri cu personaje istorice, care pot să distorsioneze percepția față de trecut și evenimentele documentate istoric. (NBC News)

👉 Tot tehnologia AI este folosită și în cazul unor videouri care prezintă orașe europene „reimaginate” și transformate de migrație. Sunt folosite de politicieni de extremă dreaptă care sugerează în mod fals că tehnologia AI prezice viitorul.

Videoclipurile — care îi arată pe imigranți „înlocuind” persoane albe — pot fi realizate rapid folosind chatboți populari, în ciuda măsurilor de siguranță menite să blocheze conținutul dăunător. (AFP via Digital Journal)

👉 …iar BBC descrie cum tehnologia AI a ajutat un site să promoveze falsuri despre dispariția unui copil din Australia.

👉 Meta a angajat un consilier pentru probleme legate de răspunsurile oferite de chatbotul companiei. Acum consilierul răspândește falsuri în care susține că atacurile armate din SUA sunt motivate de ideologia de stânga și leagă aceste asasinate de politicieni democrați, în lipsa oricăror dovezi.

The Guardian se întreabă cum arată sfaturile unui consultant cu astfel de viziuni.

👉 Majoritatea oamenilor nu mai pot face diferența între vocile clonate cu tehnologie AI și vocile umane după care acestea au fost generate.

„Cel mai important aspect al cercetării este faptul că vocile generate de inteligența artificială — în special clonele vocale — sună la fel de uman ca înregistrările vocilor reale”, spune dr. Nadine Lavan, autoarea principală a studiului și lector universitar în psihologie la Queen Mary University of London, pentru Euronews Next. (Euronews)

👉 Votul din Consiliul Europei pentru legea privind combaterea materialelor cu abuzuri sexuale asupra copiilor, cunoscută și sub numele de Chat Control, a fost amânat. Pentru moment, proiectul nu mai are susținerea necesară, după ce guvernul german și-a retras sprijinul.

Modificările aduse prin această lege ar putea oferi posibilitatea autorităților să scaneze imaginile și mesajele transmise de utilizatori prin aplicațiile de chat. (TechRadar)

👉 OPINIE. Un expert cibernetic avertizează că politicienii aleși sunt ținte ale campaniilor cu videouri false, generate de tehnologie AI. Iar vizarea lor de conținut fals urmărește să le modifice votul sau opiniile despre anumite proiecte. (The Cipher Brief)

👉 Războiul hibrid al Federației Ruse în spațiul european aduce în discuție vulnerabilități ale sectorului energetic. BBC arată că infrastructura de energie e una din țintele cele mai așteptate pentru acest tip de agresiune.

👉 …iar Meduza scrie că unul din scopurile agresiunilor hibride e să slăbească încrederea publică în reacția NATO. Și că, până acum, a cam funcționat.

👉 O rețea de grupuri de extremă dreapta de pe Facebook expune sute de mii de britanici la dezinformări rasiste și extremiste și a devenit un adevărat „motor al radicalizării”, potrivit unei anchete realizate de The Guardian.

👉 Rusia e acuzată că a făcut promisiuni false pentru a recruta femei tinere din întreaga Africă să lucreze în fabrici de asamblare a dronelor.

Guvernul Africii de Sud a deschis o anchetă și a emis un avertisment către cetățenii săi, în timp ce influenceri sud-africani care au fost angajați în cadrul programului rusesc și-au cerut scuze după ce au creat videoclipuri promoționale pentru proiect. (France 24)

👉 AlgoWatch oferă un set de instrumente ce servesc drept ghid și resursă practică pentru educația media, în special pentru profesori sau educatori care lucrează cu tinerii între 13 și 17 ani.

💡 Programul a fost premiat în Irlanda. Care, da, are premii naționale pentru educație media :)

👉 Un studiu amplu arată cum a crescut utilizarea tehnologiei AI în rândul cetățenilor din șase țări. Și confirmă că răspunsurile date de chatboți reduc traficul pubisherilor de media tradițională. (Reuters Institute)

👉 Vă recomand, în încheiere, acest eseu care pune în discuție golurile de învățare pe care le poate avea un instrument AI, generate de lipsa de reprezentare a tuturor limbilor, culturilor și civilizațiilor pe internet, dar și în cărțile scrise. Practic, sursele din care inteligența artificială „învață”. (Aeon)

„Inteligența artificială generativă (GenAI) riscă să contribuie la ștergerea sistemelor de înțelegere care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor, deconectând generațiile viitoare de cantități vaste de cunoștințe și înțelepciune care nu au fost niciodată digitalizate, dar rămân esențiale pentru modurile umane de cunoaștere.

În joc nu este doar reprezentarea, ci reziliența și diversitatea cunoașterii în sine.”