Ediția #270

Bună dimineața,

Giganți tech precum Meta sau Google au orchestrat o ofensivă împotriva reglementării rețelelor sociale în țări precum Brazilia, Australia, Canada, Indonezia sau Columbia.

Și Uniunea Europeană a fost vizată, prin campanii de lobby - arată o investigație fără precedent, realizată de Agência Pública și Centrul Latino-American pentru Jurnalism de Investigație (CLIP), cu ajutorul Reporteri fără Frontiere (RSF).

În Brazilia, de exemplu, Meta și Google au orchestrat o ofensivă împotriva „Legii Fake News”, propusă în 2020, care urmărea să combată dezinformarea, să aducă transparență în publicitatea politică și moderarea conținutului și să asigure remunerarea conținutului jurnalistic. Companiile au susținut în mod fals că legea ar „interzice Biblia”, au lansat o avalanșă de reclame plătite și au avut peste 200 de întâlniri cu parlamentari pentru a-i bloca progresul.

La nivel mondial, în Indonezia, Google a atacat puternic reglementările care ar fi impus o formă de compensație pentru editorii de știri care își publică materialele pe platforma sa, ceea ce a permis gigantului tech să evite obligații privind transparența algoritmilor și împărțirea veniturilor la nivelul întregului sector.

Între 2019 și 2025, investigația a identificat 2.977 de acțiuni de lobby desfășurate de companiile big tech în zece țări și la nivelul Uniunii Europene (UE), implicând 1.414 reprezentanți ai companiilor și 2.506 oficiali publici.

---

👉 Călin Georgescu și Horațiu Potra, alături de alte 20 de persoane, au fost trimiși în judecată pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale. Călin Georgescu este acuzat și de comunicarea de informații false, în formă continuată, potrivit rechizitoriului întocmit de procurori.

Dosarul vizează faptele inculpaților de după anularea alegerilor, în decembrie, anul trecut, de către Curtea Constituțională. (Europa Liberă)

👉 Realitatea Plus a fost amendată de CNA cu 1,7 milioane de lei pentru dezinformare de 35 de ori între noiembrie 2024 și mai 2025. Nu a plătit niciuna din acele amenzi, arată Europa Liberă, care documentează menționarea televiziunii în dosarul lui Călin Georgescu.

👉 George Simion a fost susținut, după ce a pierdut alegerile prezidențiale, de trollii din rețeaua „InfoLider”, coordonată și finanțată „direct de la Moscova”, dezvăluie Ziarul de Gardă, din Moldova.

Mobilizarea s-a întâmplat la o zi după ce România l-a ales președinte pe Nicușor Dan. Membrii rețelei au fost instruiți să creeze postări pe Meta și TikTok în care să îl prezinte pe Simion ca fiind o victimă a „globaliștilor” și să accentueze că alegerile din România ar fi fost furate.

👉 Cea mai virală dezinformare detectată în august, în UE, este fotografia generată cu tehnologie AI, care îi arată pe liderii europeni așteptând pe un coridor al Casei Albe pentru o întâlnire cu Trump - potrivit unui raport al organizațiilor de fact-checking din spațiul european.

Diplomația lui Trump, în special summitul cu Putin din Alaska și întâlnirile ulterioare cu liderii europeni din august, a amplificat viralitatea acestei afirmații și a altora. Scopul?

Să minimalizeze UE sau să prezinte membrii acesteia drept instigatori la război. Printre acestea se numără un clip generat cu AI în care premierul României afirmă că România va intra oficial în conflictul din Ucraina, într-o decizie luată împreună cu aliații NATO și ai UE. În general, dezinformarea pro-rusă a contribuit la răspândirea acestei imagini a unei Europe militarizate și agresive, cu povești false care prezintă, de exemplu, ofițeri militari britanici capturați în timpul unui raid rusesc în Ucraina. (European Digital Media Observatory)

👉 Judecătorul „de la Tribunalul București”, care „a dormit trei ani pe băncile din Gara de Nord”, devenit viral pe Facebook săptămânile trecute, nu există - e doar o poveste inventată cu tehnologie AI. (Digi24)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Israel a cheltuit cel puțin 42 de milioane de euro (aprox. 49 de milioane de dolari) pentru o campanie de propagandă pe platforme precum YouTube și X, începând cu jumătatea lunii iunie 2025. Campania a vizat și publicul UE, iar unul din obiective era să arate că nu există o criză alimentară în Gaza.

Asta arată o investigație Eurovision News Spotlight, la care a participat și divizia de fact-checking a Deutsche Welle.

👉 Peste 19.000 de copii din Ucraina au fost răpiți și deportați în Rusia de la începutul invaziei ruse. France 24 arată că ei sunt supuși unui proces de reeducare și îndoctrinare cu propagandă.

👉 După asasinarea activistului american Charlie Kirk, presa finanțată de China, Rusia și Iran a promovat mii de falsuri, cu scopul de a submina SUA și alți adversari.

O mare parte din dezinformare a provenit din presa de stat rusă, care a susținut în mod fals implicarea Ucrainei și a încercat să lege crima de opoziția lui Kirk față de ajutorul militar american acordat Kievului, arată NewsGuard. (AFP via France 24)

BONUS READ. Puteți citi aici toată cercetarea NewsGuard.

👉 Chiar guvernatorul republican al statului Utah, Spencer Cox, a avertizat că „o cantitate uriașă de dezinformare” este distribuită online și că adversarii străini sunt dornici să agraveze tensiunile.

„Avem boți din Rusia, China, din toată lumea, care încearcă să răspândească dezinformare și să încurajeze violența”, a spus Cox. (Politico)

👉 Cu toate astea, Departamentul de Stat a anunțat săptămâna trecută că a suspendat toate operațiunile de combatere a dezinformării provenite din țări străine. Motivul invocat e protejarea libertății de exprimare. (The Hill)

👉 …și tot săptămâna trecută, ABC a suspendat pur și simplu emisiunea comediantului Jimmy Kimmel pe o perioadă nedeterminată, după ce publicul de extremă dreapta din SUA s-a declarat ofensat de un comentariu al comediantului.

Decizia a venit la câteva ore după ce șeful Comisiei Federale pentru Comunicații, Brendan Carr, l-a criticat pe Kimmel și a sugerat că agenția sa de reglementare ar putea lua măsuri împotriva ABC. (Nieman Lab)

👉 Decizia ABC a stârnit numeroase reacții și a deschis o discuție serioasă despre cenzurarea vocilor care se opun lui Donald Trump. Poate cel mai bun fel de a înțelege ce se întâmplă e interviul luat de Jon Stewart jurnalistei filipineze Maria Ressa, săptămâna trecută.

În 2021, Ressa a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile ei de a proteja libertatea de exprimare. De-a lungul anilor a avertizat constant că rețelele sociale și dezinformarea pe care o amplifică sapă la baza sistemelor democratice. (The Daily Show via YouTube)

👉 Epilog. Luni, The Walt Disney Company, compania-mamă a ABC, a anunțat că show-ul lui Jimmy Kimmel se reîntoarce. (The Hollywood Reporter)

👉 …și tot după asasinat, Departamentul de Justiție al SUA a retras un studiu care arăta că violența extremei drepte „continuă să depășească toate celelalte tipuri de terorism și extremism violent intern” din Statele Unite.

Studiul fusese realizat de Institutul Național pentru Justiție din SUA. (The Guardian)

👉 Dar acțiunile lui Donald Trump în SUA par să urmărească un manual mai vechi, pus în practică în vecini de premierul maghiar Viktor Orbán. Un analist media din Ungaria arată că Trump pare să urmeze modelul lui Orbán, care a reușit să acapareze controlul asupra massmediei din Ungaria și să creeze mecanisme de cenzură pentru media independentă. (The Associated Press)

👉 The New York Times observă și că Donald Trump iubește doar libertatea de exprimare care se exprimă… frumos apropo de el.

⚠️ Merită urmărit dublul discurs al SUA în ceea ce privește libertatea de exprimare/cenzura.

Dacă vă amintiți, povesteam aici, într-o ediție specială Misreport, cum SUA vrea să modifice prin lobby legislația europeană care impune platformelor sociale reglementări, sub pretextul că ar proteja libertatea de exprimare. (wink wink, apropo de investigația care deschide newsletter-ul de azi!)

👉 YouTube introduce o serie de instrumente bazate pe tehnologie AI, despre care susține că va ușura munca utilizatorilor care creează conținut.

Instrumentul va genera idei pentru conținut video, oferind pentru fiecare un titlu, o descriere și o miniatură generată de AI, împreună cu un posibil lead și o schiță narativă. Compania a adăugat că va utiliza comportamentul anterior al publicului pentru a le oferi creatorilor motive specifice care stau la baza sugestiilor sale. (NBC News)

👉 Adulții din Statele Unite sunt, în general, pesimiști cu privire la efectul inteligenței artificiale asupra capacității oamenilor de a gândi creativ și de a forma relații semnificative: 53% spun că AI va înrăutăți această abilitate, comparativ cu 16% care cred că o va îmbunătăți. Un procent identic (16%) afirmă că AI nu va face această abilitate nici mai bună, nici mai rea.

Pew Research Center a făcut o cercetare care arată punctual ce nu vor americanii să facă tehnologia AI.

👉 Pentru un sondaj comandat de BBC Bitesize și BBC Radio 5 și realizat de Survation, peste 2.000 de adolescenți cu vârste între 13 și 18 ani au răspuns la întrebări despre sentimentele și gândurile lor legate de lumea din jur.

Dintre cei chestionați, 51% au spus că au văzut teorii ale conspirației online, și una dintre cele mai mari îngrijorări este că teoriile conspirației vor ajunge să înlocuiască faptele.

👉 The Guardian Australia a testat cum poate arăta feedul unui utilizator neînregistrat pe YouTube Shorts sau TikTok, platforme care permit utilizatorilor anonimi să vizioneze conținut.

Autorii au descoperit că algoritmul i-a ghidat în repetate rânduri către videouri ce prezentau într-un mod pozitiv influenceri neo-naziști sau teorii ale conspirației.

Testul a fost realizat în contextul legii care vrea să interzică tinerilor sub 16 ani să folosească platformele online de tip social media. Restricția va putea fi aplicată doar utilizatorilor înregistrați.

👉 ANALIZĂ. Ne plângem deseori că „suntem supravegheați”, dar ne gândim foarte rar la felurile în care, cu ajutorul tehnologiei, ne „supraveghem” chiar noi înșine.

Aplicații de tehnologie colectează - din voința noastră - date sensibile precum ritmul inimii, cum și când dormim, date legate de oxigenul din sânge. Eseul ăsta explorează felul în care propria obsesie de a ne optimiza viața cu ajutorul tehnologiei ne schimbă și ne expune exact supravegherii de care ne temem.

Autorul, Sean Voisen, este inginer software la Adobe.