Bună dimineața,
Prieteni, să începem cu una din știrile care a trecut pe sub radarul nostru săptămâna trecută, dar este foarte importantă ca precedent.
Fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost condamnat la 27 de ani de închisoare. Judecătorii Curții Supreme l-au găsit vinovat de complot pentru a păstra funcția de președinte al țării, chiar dacă pierduse alegerile din 2022. (BBC).
Ce s-a întâmplat?
Brazilia a avut alegeri prezidențiale în toamna lui 2022. Președintele în funcție atunci, Jair Bolsonaro, un politician de extremă-dreapta, a acuzat în mod repetat că sistemul electronic de vot al țării ar fi vulnerabil la fraude, fără să poată dovedi asta în vreun fel. (Associated Press)
În timpul campaniei electorale, Bolsonaro a promovat un mix de mesaje conspiraționiste, în care a negat pandemia de COVID-19 și și-a declarat sprijinul deschis pentru poziții anti-democratice. În plus, a amplificat mesaje care susțineau că opozantul lui poate câștiga „doar prin fraudă”.
Bolsonaro a mai încercat să blocheze accesul la secțiile de vot al simpatizanților contra-candidatului său, Luiz Inácio Lula da Silva. Cu toate acestea, și în ciuda unei campanii electorale violente pe rețele sociale, Bolsonaro a pierdut.
Ca efect, după ce Lula da Silva a depus jurământul de președinte, mii de simpatizanți ai lui Bolsonaro au luat cu asalt instituțiile de putere ale Braziliei, fiind respinși de forțele de poliție. (Sage Journals)
Investigațiile ulterioare au arătat că Bolsonaro s-a întâlnit cu lideri militari pentru a discuta impunerea unei stări de urgență cu scopul de a răsturna rezultatul alegerilor.
Planul nu a mers mai departe - doi dintre cei trei șefi ai armatei au refuzat să participe, potrivit declarațiilor făcute de aceștia sub jurământ.
Poliția a descoperit că un plan de asasinare a lui Lula și a unui judecător al Curții Supreme fusese tipărit de unul dintre consilierii președintelui chiar în palatul prezidențial. (Reuters)
De ce e relevant ce s-a întâmplat în Brazilia?
…pentru că experții în comunicare arată că acțiunile lui Bolsonaro au „copiat” strategia lui Donald Trump din SUA, 2020. La fel ca Bolsonaro, dar mult înaintea lui, Trump a lansat operațiunea Stop the Steal, în care a acuzat că alegerile prezidențiale din 2020, din SUA, vor fi fraudate.
Nici Trump nu a putut produce vreo dovadă validată de justiție în sprijinul afirmațiilor sale. (BBC)
În urma acuzațiilor și a puternicei campanii de dezinformare, susținătorii lui Trump au invadat clădirea Capitol Hill, la începutul lui ianuarie, 2021, încercând să blocheze validarea rezultatelor - care l-au dat drept câștigător pe Joe Biden.
Atacul a produs victime. (Politico)
În urma violențelor, a fost declanșată o anchetă care l-a vizat și pe Donald Trump. Acesta a fost acuzat oficial de complot pentru a răsturna rezultatul alegerilor, iar documentele de acuzare susțin că Trump știa că nu a câștigat. (Rador)
…însă acuzațiile au fost retrase după ce a devenit din nou președinte al SUA, și Trump nu a mai ajuns să fie judecat. (The Guardian)
Președintele SUA continuă să susțină că ar fi câștigat alegerile din 2020. În vara acestui an, a cerut chiar o investigație specială asupra alegerilor, chiar dacă nu a putut dovedi în niciun fel frauda nici 4 ani mai târziu. (Al Jazeera)
În plus, Trump se declară „foarte nemulțumit” de verdictul primit de Jair Bolsonaro și amenință Brazilia că va răspunde „în consecință”. Condamnarea lui Bolsonaro e numită acum de secretarul de stat al SUA „vânătoare de vrăjitoare”.
În replică, Ministerul de Externe al Braziliei a numit comentariile lui Rubio o amenințare nepotrivită, adăugând că sistemul judiciar al țării este independent și că lui Bolsonaro i s-a garantat dreptul la un proces echitabil. (PBS)
⚠️ Pentru mine, condamnarea lui Bolsonaro e similară cu condamnarea istorică a conspiraționistului Alex Jones, care a susținut ani la rând că un atac armat de la o școală din SUA a fost, de fapt, o farsă a Guvernului SUA. (Misreport, Ediția #123)
Deciziile justiției din SUA în cazul său au arătat că există consecințe legale pentru răul pe care îl produc campaniile deliberate în care sunt răspândite teorii ale conspirației și dezinformare. (Texas Tribune)
Deciziile judecătorilor, atât în cazul Bolsonaro, cât și cel al lui Alex Jones, funcționează drept precedent și arată publicului că există temeiuri juridice pentru a sancționa dezinformarea. O analiză a revistei Time arată de ce verdictul în cazul Bolsonaro e important și marchează o victorie a statului de drept.
The Conversation notează că decizia - care e un moment istoric pentru istoria politică a Braziliei - are ecou și în afara țării. Și menționează apropierea dintre Bolsonaro și Trump.
👉 După ce a testat sistemele de apărare împotriva dronelor ale Poloniei, Rusia a testat și răspunsul polonezilor la dezinformare. Scopul?
Să arunce vina pe Ucraina pentru încălcarea spațiului aerian al Poloniei de către Rusia, dar și să prezinte armata și serviciile de securitate poloneze drept slabe și confuze. (Politico via G4Media)
👉 Ministerul polonez pentru problemele digitale a avertizat de asemenea despre dezinformarea pe internet şi a publicat miercuri o listă cu teorii difuzate de surse ruseşti şi belaruse. Printre altele, este menţionată afirmaţia că Ucraina doreşte să atragă Polonia, membră a NATO şi a UE, în războiul cu Rusia, şi în acest scop dronele au fost trimise peste graniţă chiar de ucraineni.
În plus, premierul Poloniei, Donald Tusk, le-a cerut cetățenilor să nu amplifice dezinformarea rusească. (Agerpres)
👉 …dar am avut dronă rusească și acasă. A fost interceptată în spațiul aerian al României, ca urmare a atacurilor Rusiei asupra Ucrainei. Două avioane de luptă F16 au monitorizat situația și au urmărit drona până a ieșit din spațiul național. Locuitorii din Tulcea au primit un mesaj RO-Alert. (Euronews)
👉 Duminică seara, Ambasada Rusiei a reacționat, pe Facebook, susținând, la fel ca în cazul Poloniei, că ar fi o diversiune a Ucrainei. În plus, a numit drona „un Obiect Zburător Neidentificat” , deși ministrul Apărării Naționale a confirmat prezența acesteia pe teritoriul românesc. (Pagina Oficială a Ambasadei Rusiei în România)
„Scrie clar în raport, și pilotul a confirmat că e vorba de o dronă rusească, folosită de ruși ca să atace Ucraina. Ucrainenii nu au astfel de drone. Ce voiau? O poză cu eticheta? Dar, e stilul Rusiei de a nega evidențele, nu e nimic nou”, a reacționat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. (HotNews)
👉 Cehia a descoperit cel puțin 16 site-uri care publică frecvent știri false – peste 400.000 de articole pe lună, mai mult decât principalele instituții media din țară.
Unele susțin, de exemplu, că „pedofilii” conduc Bruxelles-ul, că Republica Cehă are un „guvern marionetă” controlat de Washington și Berlin sau că „naziștii din Ucraina mănâncă copii”. Studiul observă totodată că acest tip de dezinformare este în conformitate cu propaganda Kremlinului. (Europa FM)
👉 …și nici Moldova nu e scutită de noi campanii de manipulare a alegerilor parlamentare, care urmează să aibă loc pe 28 septembrie.
Călugări de la chilia finanțată de Gigi Becali, care au avut vedenia cu fiara din spatele președintelui Dan, scriu despre «planurile „europene” care doresc să transforme Moldova (și, prin extenso, România) într-un berbec NATO împotriva Rusiei». (Context.ro)
👉 …în timp ce oligarhul Ilan Șor o acuză, din Rusia, pe Maia Sandu, că ar folosi Rusia drept sperietoare „pentru a cere mai mulți bani de la Uniunea Europeană”.
Veridica explică de ce acuzațiile sale sunt minciuni menite să manipuleze electoratul din Moldova.
Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)
👉 Departamentul de propagandă al AUR face videouri suveraniste și promovează dezinformare direct din clădirea Parlamentului României, arată o investigație PressOne.
Sute de videouri sunt editate zilnic și postate pe rețele sociale, mai ales pe TikTok.
👉 Un studiu realizat de NewsGuard arată că zece dintre cele mai mari instrumente AI generative repetă informații eronate despre subiecte de actualitate în 35% din cazuri.
Modelul Inflection a avut cele mai slabe rezultate, răspândind informații false în 56,67% din cazuri, urmat de Perplexity cu 46,67%.
ChatGPT și Meta au repetat afirmații false în 40% din cazuri, în timp ce Copilot și Mistral au avut 36,67%.
Claude și Gemini au avut cele mai bune rezultate, cu rate de eroare de 10%, respectiv 16,67%. (The Decoder)
👉 Rețelele sociale au fost invadate de falsuri și presupuse dezvăluiri, după asasinarea activistului conservator Charlie Kirk. The Associated Press le-a verificat pe cele mai răspândite și arată de ce nu au nicio legătură cu realitatea.
👉 …iar o analiză CBS News arată că chatboții AI au amplificat, la rândul lor, valul de falsuri, oferind răspunsuri eronate utilizatorilor.
E vorba de Grok, Perplexity sau Google AI Overview.
👉 În fine, The Associated Press trage un semnal de alarmă: în timp ce media tradițională a evitat să publice videouri explicite cu asasinatul, pe rețele sociale au rulat videourile necezurate cu momentul împușcării lui Kirk, deși toate rețelele sociale susțin că își protejează utilizatorii de conținut violent sau care incită la ură.
👉 Un comitat din SUA a refuzat o investiție verde în panouri solare, fiind motivată de campanii cu falsuri și dezinformare. Acum oamenii spun că investiția ar fi fost benefică pentru comunitate. (The Guardian)
👉 „În Germania, ne apărăm acum zilnic împotriva atacurilor hibride asupra infrastructurii noastre”, spune cancelarul Friedrich Merz, într-o intervenție în care a cerut și servicii de inteligență mai puternice pentru Germania. (Politico)
👉 Un document privind reforma educațională, pregătit pentru provincia canadiană Newfoundland și Labrador, conține cel puțin 15 citări fabricate.
Cercetătorii suspectează că au fost generate cu tehnologie AI — în ciuda faptului că același raport solicită utilizarea „etică” a AI în școli. (Ars Technica)
👉 Rețelele sociale prioritizează viralitatea în detrimentul credibilității. Acest bias algoritmic face să se răspândească ușor falsurile despre nutriție sănătoasă.
Un expert citat de revista Nature arată că asta poate deveni, în timp, o problemă serioasă de sănătate publică.
Mulțumim
Mulțumim mult!