Bună dimineața,
„Un turist rus a salvat de la înec un urs, în Lacul Tahoe” - spune, pe scurt, o postare care a devenit virală în prima jumătate a lunii august, pe rețele sociale.
Singura parte reală din postare sunt fotografiile - doar că datează din 2008, nu din 2025, „turistul rus” este, de fapt, un biolog american - Adam Warwick, iar evenimentul s-a întâmplat în Florida, nu pe Lacul Tahoe.
Iar povestea salvării a fost relatată, la vremea ei, în mai multe ziare locale din SUA, arată, cu dovezi, Snopes.
Falsul a înregistrat pe rețele sociale peste 450.000 de reacții.
⚠️ Am văzut imaginea asta de mai multe ori, săptămână trecută, în avanpremiera întâlnirii dintre liderul rus, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump, în Alaska. M-am gândit că nu e întâmplătoare viralizarea imaginii cu „turistul rus” care scoate pe brațe ursul (american) din lacul Tahoe.
Pentru că „întâmplarea” implică simboluri puternice, cu rădăcini vechi în imaginarul colectiv.
Ursul este, tradițional, unul din simbolurile asociate cu Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece - dar imaginea ursului asociată Rusiei este mult mai veche și a fost folosită de statele vestice pentru a ironiza ori descrie expansionismul rusesc.
În 1980, URSS și-a asumat asta, dar cu un twist, folosind drept mascotă a Jocurilor Olimpice de la Moscova imaginea simpatică a unui ursuleț. (Site-ul oficial al Jocurilor Olimpice)
După 1991, și cu precădere după anexarea Crimeei, Rusia a folosit simbolul ursului pentru a se proiecta drept o putere globală impredictibilă, pe care e bine să nu o „trezești”. Într-un discurs din 2014, Vladimir Putin însuși a apelat la metafora asta, descriind Rusia ca pe un urs care își portejează taigaua și pe care alte state l-a vrea „înlănțuit”. (Finnish Institute of International Affairs, 2015)
De altfel, imaginea lui Vladimir Putin a fost pusă în conexiune directă cu cea a ursului, fie prin meme (Putin călărind ursul prin taigaua siberiană), fie prin acțiuni de imagine, cum e momentul ăsta din 2010, când liderul rus ține o conferință de presă în Siberia lângă trupul masiv al unui urs polar - pe care îl și îmbrățișează, în final. (The Guardian)
Însă, înainte de asta, la mijlocul anilor ‘80, ursul asociat Rusiei a fost o imagine de propagandă folosită de fostul președinte SUA, Ronald Reagan, pentru a portretiza Uniunea Sovietică drept o amenințare globală în fața căreia e bine să fii pregătit. (Willfried Martens Center for European Studies)
Analiza pe care am citat-o mai sus explică și puterea pe care o are asupra minților noastre comunicarea simbolică.
„Capacitatea noastră de a crea și înțelege metafore pare a fi un proces cognitiv automat, unul care probabil a evoluat odată cu abilitatea noastră lingvistică. Pentru că metaforele sunt procesate automat, fără o evaluare conștientă, ele ne ajută să comunicăm și să clarificăm idei și procese complexe. Ele trezesc emoții: mândrie, frică, curaj și ambiție. Uneori, mai ales în perioade de mari schimbări și frământări, ele pot de asemenea contribui la manipulare, propagandă și distorsionare.”
Acum să ne întoarcem la postarea viralizată în primele două săptămâni din august și felul în care a fost prezentată publicului - mai ales din SUA.
Avem de-a face cu un urs „american” sedat, care pare că se îneacă în lac. Publicul privește fără să facă nimic, și ăsta e momentul în care un „turist” rus - Ivan Stepanov, decide să intervină eroic. Intră curajos în apele lacului și salvează ursul cu brațele goale.
La final, mai spune și citatul ăsta emoționant: „În țara noastră, spunem că puterea unui om e măsurată prin cei pe care alege să-i protejeze, chiar dacă au gheare”. Awwww <3
Ce se întâmplă automat în mintea utilizatorului care vede povestea asta pe rețele sociale, din mai multe surse? Mai percepe el imaginea „amenințătoare” a ursului? Și, în contextul invaziei din Ucraina, ne mai duce cu gândul la faptul că Rusia este un stat criminal? (Human Rights Watch sublinia în mai că atacurile rusești din Ucraina, la începutul anului 2025, au ucis și rănit mai mulți civili decât în aceeași perioadă din 2024.)
Și acum că știm că toată povestea e un fals, cui anume îi folosește? :)
Politico notează într-un editorial, că vizita lui Vladimir Putin în Alaska a fost un triumf al propagandei ruse.
BONUS READ. News Guard analizează în newsletter-ul lor o altă serie de falsuri care au apărut în spațiul online, înaintea întâlnirii dintre cei doi lideri, Putin și Trump. Una din poveștile false implică „eliminarea” unui așa-zis „asasin ucrainean” - care nu există.
BONUS READ 2. Dacă vrei să înțelegi mai bine cum sunt folosite simbolurile ca elemente de putere în comunicarea politică, poți să citești eseul ăsta publicat în revista International Security editată de MIT Press Direct.
Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)
👉 „Personalitățile” generate cu tehnologie AI se amestecă perfect în fluxurile noastre de social media și, uneori, adună un număr uriaș de urmăritori înainte de a fi demascate ca false.
Pe măsură ce aceste figuri sintetice devin tot mai convingătoare, întrebarea mai mare nu este doar cum sunt create, ci de ce oamenii cred în ele. (Psychology Today)
👉 …apropo de asta, dezvoltatorul Nexon este acuzat că a folosit tehnologia AI pentru a crea reclame cu streameri inexistenți, pentru a promova The First Descendant, un joc online de tip shooter gratuit. (The Gamer)
👉 …și un document intern de politici al Meta, văzut de Reuters, dezvăluie regulile gigantului de social media pentru chatboți, care au permis comportamente provocatoare pe subiecte precum sexul, rasa și celebritățile.
👉 Mai precis, permiteau chatboților să poarte conversații senzuale și seducătoare cu copiii. Meta a confirmat autenticitatea documentelor și ar putea fi vizată de o investigație oficială în SUA. (Axios)
👉 BONUS READ. O opinie din The New York Times explică de ce sunt relevante discuțiile UE despre reglementarea sectorului AI.
Aici merită menționat că și Australia, Brazilia, Canada și India lucrează la seturi de legi care să reglementeze folosirea tehnologiei.
De fapt, notează analiza, SUA condusă de Donald Trump este printre puținele democrații globale care urmărește dereglementarea totală a acestui tip de tehnologie.
👉 …și Tech Policy Press scrie despre eforturile de a recunoaște realitatea într-un spațiu online tot mai plin de imagini și videouri sintetice - deci false :)
👉 Insistența Google de a folosi rezumatele produse cu AI pentru căutări e un dezastru pentru publisheri, arată Digital Context Next. Ultimul sondaj realizat de DCN printre membri arată că traficul mediu anual de referință de la Google Search către editorii premium a scăzut cu 10% în doar opt săptămâni.
Brandurile non-știri au fost cele mai afectate, cu o scădere de 14%. Brandurile de știri au înregistrat o scădere de 7%, însă scăderile în trafic au fost de două ori mai numeroase decât creșterile, majoritatea situându-se între -1% și -25%.
👉 Pudra de clorofilă în băuturi nu îți „oxigenează” sângele și colagenul nu te ajută să slăbești, deși are alte proprietăți benefice, demonstrate științific. E bine să știi detaliile astea înainte să începi să cumperi „suplimente minune” de la influenceri care îți promit să te vindece de orice, dar n-au nici studii medicale nici experiență științifică. (The Conversation)
Prieteni, Misreport pleacă într-o binemeritată vacanță. Ne recitim aici pe 9 septembrie!
Până atunci, amintiți-vă să vă deconectați de fluxul continuu de conținut de pe rețele sociale, mai ales atunci când simțiți anxietate sau spaimă față de viitor, copleșiți de cantitatea de opinii critice, lipsite de nuanțe.
În ultima jumătate de an, am scris aici de mai multe ori că, în cele din urmă, propria noastră umanitate este cea care ar trebui îngrijită și cultivată, atunci când avem senzația că lumea „o ia razna” în jurul nostru.
Vă las ca temă de meditație opinia asta din The Atlantic. Long story short, spune că adevărul continuă să existe în ciuda tuturor încercărilor de a-l acoperi sau manipula.
Mulțumim!
Vacanță plăcută!