Ediția #265

Bună dimineața,

👉 Un bărbat din Broșteni, județul Suceava, este hărțuit și amenințat online de fanii lui Călin Georgescu, după ce a postat video-uri în care arată că acțiunea acestora în satul indundat a fost simplă propagandă. (Libertatea)

👉 Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) avertizează cu privire la apariția unui cont fals de Facebook, care folosește în mod abuziv imaginea și identitatea președintelui instituției, Alexandru Petrescu.

Contul fraudulos este utilizat pentru a trimite mesaje înșelătoare în care se promovează investiții speculative în criptoactive, se solicită date personale sau financiare și se promit cadouri fictive. (Veridica)

👉 „Este o problemă sistemică, pentru că am ajuns să avem în România 960.000 de persoane care beneficiază de pensie de handicap”, spune premierul Ilie Bolojan într-un interviu pentru G4Media.

Factual a verificat declarația sa și este falsă - Bolojan confundă numărul total de persoane cu handicap înregistrate cu numărul pensiilor de invaliditate.

👉 …în aceași timp, video-ul cu Ilie Bolojan care anunță „intrarea României în război din septembrie” e fals. Așa cum a mai fost de vreo trei ori, doar anul ăsta, aici, aici și aici. (Factual)

👉 Diaspora moldovenească a devenit ținta unei operațiuni sofisticate de manipulare orchestrate de Kremlin. De la site-uri fantomă care imită presa europeană până la alerte false cu bombă la secțiile de vot, arsenalul este deja în acțiune, scrie Politico, citat de Libertatea.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Știți video-ul simpatic cu iepurașii care sar pe trambulină, târziu în noapte, surprinși de camera unui bun cetățean? Sunt generați cu tehnologie AI - deci falși. La fel ca unii ursuleți pe care i-ați văzut făcând același lucru săptămânile trecute.

Vă recomand să citiți textul ăsta din Axios despre cum tot conținutul fals, generat de tehnologie AI, omoară simpla navigare din curiozitate pe rețele sociale: cu cât este mai ciudat, cu atât petrecem mai mult timp uitându-ne la el, iar algoritmul înțelege din semnalul nostru că vrem să vedem și mai mult conținut de același fel.

👉 Hannah Ferguson, creatoarea Cheek Media, și Maria Ressa, jurnalistă filipineză și laureată a Premiului Nobel pentru Pace trag un semnal de alarmă cu privire la pericolele dezinformării online.

Ferguson, urmărită de sute de mii de tineri australieni pe Instagram, recunoaște că algoritmii social media amplifică ura și polarizarea.

Ressa, cu ani de experiență în documentarea manipulării digitale, declară: „Fără fapte, nu poate exista adevăr. Fără adevăr, nu poate exista încredere. Iar fără acestea trei, nu putem avea o realitate comună.” (ABC News Australia)

👉 Platformele X și Reddit au început să blocheze postări despre Gaza și Ucraina în Marea Britanie pentru utilizatorii fără vârstă verificată. Măsura vine ca efect al noii legi a siguranței online, menită să protejeze minorii. Experții avertizează însă că aplicarea legii riscă să cenzureze conținut de interes public. (BBC Verify)

👉 Prezentatori de știri care par să aibă același entuziasm, aceeași energie și dicție ca jurnaliștii reali sunt, de fapt, generați de tehnologie AI. Au inundat internetul și mai transmit și știri false. (Euronews)

👉 Inc. te învață cum să recunoști o aplicație de job generată cu tehnologie AI, în condițiile în care, arată un studiu citat, până în 2028, 25% din aplicanții pentru noi joburi remote vor fi profile false, generate cu ajutorul AI.

👉 Membrii organizației internaționale de fact-checking creată de Rusia împrăștie falsuri și propagandă, arată o analiză France 24.

👉 Tsunami-ul care a lovit săptămâna trecută peninsula Kamceatka nu e primul de felul ăsta. În 1952 s-a petrecut un eveniment similar, pe care autoritățile din URSS l-au păstrat secret.

În total, tsunami-ul a provocat 2.336 de decese dintr-o populație de 6.000 de persoane. Supraviețuitorii nu au împărtășit niciodată detaliile, de teama represaliilor, iar povestea a rămas un secret de stat. (The Conversation)

👉 Manifestanți anti-imigrație și cei împotriva rasismului s-au confruntat la Londra, în cel mai recent dintr-o serie de proteste desfășurate în fața hotelurilor care găzduiesc solicitanți de azil.

Experții și grupurile comunitare avertizează că amestecul de furie, frică, dezinformare și instigare politică care a alimentat violențele de anul trecut ar putea reveni, deși protestele din această vară au fost reduse ca amploare și în mare parte pașnice. (The Associated Press via ABC News)

👉 …și tot în Regatul Unit, scammerii se folosesc de imaginea celui mai cunoscut politician din Guernsey pentru a-i convinge pe oameni să investească în afaceri cu profituri spectaculoase. (BBC)

…dar am avut înșelătorii de tipul ăsta și acasă - tactica e descrisă în ediția asta specială Misreport.

👉 Casa Albă îl avertizează pe premierul britanic Keir Starmer să nu mai amenințe companiile tech americane cu restricții asupra libertății de exprimare.

Legea britanică a siguranței online, care impune amenzi mari pentru conținut considerat dăunător, a stârnit reacții dure în SUA, inclusiv de la echipa lui Trump. (The Telegraph)

👉 Donald Trump și aliații săi încearcă să rescrie istoria. Ultimul exemplu e un document desecretizat care subminează o teorie promovată de unii republicani, potrivit căreia Hillary Clinton ar fi conspirat pentru a-i înscena lui Trump colaborarea cu Moscova în alegerile din 2016.

Document pe care apropiații lui Trump îl interpretează public exact invers. (The New York Times)

…și patru texte numai bune pentru meditat

👉 Copiii de astăzi cresc sub o asimetrie tiranică: sunt expuși ecranelor de la vârste foarte fragede, iar abia mult mai târziu îi învățăm să citească. Astfel, competiția dintre ecrane și lectură pentru mintea copilului american este, din start, profund inegală. Aceasta este întârzierea în alfabetizare - literacy lag - arată, într-un eseu consistent, Erik Hoel.

Este neurocercetător, neurofilozof și scriitor de ficțiune american, iar domeniile sale principale de cercetare includ studiul și filosofia conștiinței, cogniției, funcția biologică a viselor și teoriile matematice ale emergenței.

În eseul său intitulat Literacy lag: We start reading too late spune că obișnuiam să învățăm să citim între 2 și 4 ani și că, în cele din urmă, cititul nu are de-a face cu școala, ci cu felul în care copiii își petrec timpul. (The Intrinsic Perspective)

👉 Un eseu publicat de UnHerd susține că rețelele sociale nu doar ne fură atenția, ci ne sabotează percepția timpului și capacitatea de a forma amintiri.

Prin designuri inspirate din cazinouri - cu scroll infinit, notificări și conținut divers – platformele reduc conștientizarea momentului prezent și înțelegerea trecerii timpului. Rezultatul? Zile care par scurte, dar și goale.

👉 Primul medicament peptidic - insulina - a devenit disponibil comercial în 1923. Astăzi, peste 100 de medicamente peptidice sunt aprobate, inclusiv semaglutida – cunoscută mai ales sub numele de Ozempic și Wegovy - care promit recuperare rapidă, pierdere de grăsime și creștere musculară, totul cu „efortul” unei injecții de două ori pe zi sau o dată pe săptămână.

Însă compușii care circulă acum în comunitățile de fitness fac parte dintr-o categorie cu totul diferită. Sunt substanțe experimentale care au arătat rezultate promițătoare în studii pe animale, dar care nu au trecut niciodată prin studii clinice corespunzătoare pe oameni.

The Conversation arată că uneori miturile create în jurul lor ne pot distruge viața.

👉 OPINIE. Miami Herald scrie despre o poveste care trece neobservată: demersul periculos al lui Donald Trump de a dereglementa tehnologia AI.

Dacă Trump și mogulii din tehnologie care îl susțin își ating scopul, ne-ar putea împinge și mai departe într-un „Vest Sălbatic” digital. Ar putea urma un val și mai mare de știri false generate cu ajutorul AI, slăbind și mai mult încrederea americanilor în instituții și în democrație.