Ediția #264

Bună dimineața,

Meta a anunțat într-o postare pe blogul companiei că, începând din octombrie, nu va mai permite în spațiul UE reclame legate de politică, alegeri și probleme sociale pe platformele sale, inclusiv pe Threads.

Compania a explicat că ia această decizie din cauza reglementărilor „nefuncționale” ale UE privind transparența și direcționarea publicității politice, care ar urma să intre în vigoare tot din octombrie. (Curs de Guvernare)

Meta a „împachetat” opțiunea de a renunța complet la publicitatea pe teme politice ca pe o mică tragedie, subliniind că ia decizia asta „grea” din cauză că „reglementările (...) subminează semnificativ capacitatea noastră de a oferi aceste servicii, afectând nu doar eficiența comunicării publicitare, ci și capacitatea alegătorilor de a avea acces la informații complete.” (Reuters) Smiorc!

⚠️ În realitate, alegătorii au acces la informații complete atunci când accesează surse primare, cum sunt, de pildă, site-urile oficiale ale instituțiilor publice sau partidelor.

Rețelele sociale nu sunt create ca medii în care să circule transparent informații sau să păstreze integritatea informațiilor, ci ca spații comerciale - locuri în care atenția noastră este mereu captată pentru un produs publicitar.

Ce conține Regulamentul european privind transparența și direcționarea publicității politice (TTPA)?

…în primul rând, platformele nu pot folosi date personale, decât dacă acestea au fost colectate direct de la utilizator și există din partea lui consimțământ explicit și separat pentru scopul politic. Chiar am fi putut avea statusuri cu „nu autorizez Meta să-mi folosească datele personale” și să fie pe bune :)

TTPA mai cere rețelelor sociale să nu direcționeze publicitatea politică spre utilizatori folosindu-se de date sensibile, precum etnia, opinia politică sau orientarea sexuală.

În plus, Regulamentul vine și cu întărirea criteriilor de transparență pentru plătitori și cere:

• etichetarea clară a fiecărui mesaj politic plătit (ex. „publicitate politică”)

• prezentarea unei notificări de transparență (transparency notice) care să conțină identitatea sponsorului, care este legătura lui cu alegeri/referendum, suma cheltuită pentru anunțul publicitar și sursa fondurilor.

O altă interdicție drastică e față de publicitatea politică din afara UE.

TTPA spune că, în ultimele 3 luni înainte de o rundă de alegeri sau referendum, serviciile publicitare nu pot fi oferite sponsorilor stabiliți în afara UE (cu unele excepții: cetățeni UE rezidenți în UE sau entități controlate din interiorul UE). (EUR Lex)

Pare că UE a început să înțeleagă cum e cu războiul informațional și creează mecanisme de transparență și protecție în fața dezinformării plătite :)

…ca atare, decizia supărată a Meta s-ar putea să sune ca o veste foarte bună, mai ales pentru presă - în condițiile în care Meta a încasat, doar în România, din 2019 încoace, 173,6 milioane de lei pentru publicitate pe teme politice si sociale. Acești bani obișnuiau să ajungă la publicații, sub formă de publicitate marcată sau campanii de comunicare.

În schimb, o parte din ei au fost achitați către conturile Meta pentru a crește pe Facebook publicații false, afiliate intereselor unor partide politice.

De pildă, în 2020, am dezvăluit că două agenții de publicitate care derulau un contract de consultanță cu PSD mai și coordonau, în același timp, 9 site-uri și 9 pagini de Facebook, care acționau concertat pentru a amplifica subiecte politice. (PressOne)

Am scris în toamna lui 2023 despre cum modelul PSD fusese preluat de AUR: care și-a creat, la rândul său, o rețea de pagini și site-uri care mimează publicații independente. În realitate, ele plătesc Meta pentru a amplifica propaganda așa numit „suveranistă”. (Misreport)

Politicienii s-au bucurat și ei din plin de sponsorizarea conținutului pe care îl produc. Am ajuns, astfel, să avem tot mai mulți aleși care vorbesc cu electoratul lor direct prin intermediul rețelelor sociale, amplificați artificial prin plăți.

Și tot mai puțini care să facă conferințe de presă și să accepte să fie chestionați de jurnaliști. Odată cu eliminarea publicității pe teme politice și sociale de pe Meta, ar trebui să vedem care este, de fapt, audiența reală, nu cea plătită, a multor lideri :)

Un alt efect benefic pe care s-ar putea să-l vedem este că actorii politici mari, cu bugete uriașe, nu mai pot domina spațiul publicitar online al acestei rețele.

…deși, dacă ne uităm puțin la experiența altor state, vedem că vestea asta trebuie luată cu puțină lămâie. Meta a mai oprit publicitatea pe teme politice în SUA, de pildă, înainte de alegerile prezidențiale din 2020. (BBC)

Efectul? În loc să dispară, acest tip de publicitate - plus dezinformare - au continuat să ruleze, pe bani, în rețea, doar că nemarcate drept conținut politic :) (ProPublica)

Și, pe termen lung, campaniile de dezinformare au migrat către alte canale, mai puțin transparente sau reglementate - cum sunt, de pildă, grupurile de WhatsApp sau chiar de Facebook. (WIRED) În cazul UE, e posibil să vedem o creștere a publicului în zona mai puțin reglementată - cum e Telegram, de exemplu.

Însă, oricum se va dovedi pe termen lung, decizia Meta de a opri publicitatea politică va obliga politicienii și partidele să se gândească la soluții noi de comunicare cu publicul.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 39 de articole și videoclipuri false, traduse în română, rusă și engleză, care o acuză pe Maia Sandu de corupție, consum de psihotrope și fraudă electorală, au generat aproape două milioane de vizualizări pe Telegram, TikTok și Facebook.

Materialele apar ca și cum ar fi publicate de canale cunoscute precum BBC sau Fox News, dar sunt falsuri, avertizează NewsGuard. (RFI)

👉 Din 125 de cazuri de conținut raportat către X ca propagandă rusă, doar unul a fost eliminat. Restul au rămas online, fără reacție din partea companiei conduse de Elon Musk, relevă o cercetare comandată de grupul non-profit WeMove Europe. (TVR Info)

👉 Bloggerii ruși au falsificat un articol Sky News și un reportaj video de la Birmingham Live ca să susțină că escroci din Ucraina au înșelat fanii lui Ozzy Osbourne cu 283.000 de lire sterline, sub pretextul că ar strânge bani pentru înmormântarea legendei rock. (Digi24)

👉 …nu, nu ne pregătim nici luna asta pentru o criză de alimente, și nici pentru mobilizare de război. (Buletin de București)

👉 …și guvernul nu ne obligă să ne implantăm microcipuri. (Factual)

👉 38% dintre tinerii cu vârsta între 14 și 18 ani spun că au refuzat cel puțin o dată indicațiile doctorilor în favoarea sfaturilor găsite în social media, arată cel mai recent raport global Edelman, Trust Barometer Special Report: Trust and Health.

…și 35% din totalul respondenților consideră că orice persoană obișnuită care și-a făcut propriile cercetări în domeniu este cel puțin la fel de cunoscătoare în aspecte de sănătate ca un doctor. Această tendință este de două ori mai pronunțată în rândul tinerilor, comparativ cu persoanele care au depășit vârsta de 55 de ani. (Raportul de gardă)

BONUS READ. Puteți citi tot raportul aici. (Edelman)

👉 Liderii AUR, George Simion și Marius Lulea, au redirecționat subvențiile pentru partid în buzunarul unui apropiat. E vorba despre milioane de lei, bani publici, deși AUR susține pe pagina oficială că a renunțat „benevol” la subvenția de stat. (RISE Project)

👉 Focus 28 este un newsletter despre lupta Republicii Moldova pentru a-și păstra traseul european, sub focul dezinformării rusești. Vă puteți abona la el aici.

👉 Proprietarii unei librării din Rusia au fost amendați pentru câteva titluri puse în vânzare, pe motiv că acestea ar promova „relații non-tradiționale și schimbarea de sex”.

E doar unul din multiplele cazuri din ultimele luni când autoritățile ruse amendează sau chiar arestează proprietarii librăriilor pentru vânzarea de cărți considerate indezirabile. (JURIST.org)

👉 Partidul populist și ultra-naționalist Sanseitō din Japonia a câștigat, la ultimele alegeri, 14 locuri în camera superioară a Parlamentului, după ce, în urmă cu patru ani, avusese un singur loc.

Deși Sanseitō era cunoscut inițial pentru poziția sa împotriva vaccinului anti-COVID-19, în ultima perioadă a militat mai degrabă pe o platformă anti-străini și anti-imigrație. (The Conversation)

👉 Project Real e o colecție de șase lecții online interactive destinate tinerilor, pentru a recunoaște falsurile din spațiul online. E realizat de profesori universitari și poate fi folosit ca resursă pentru educație media în școli.

👉 Un australian de 63 de ani care a folosit doi ani un unguent cu argint coloidal - despre care era convins că dezinfectează și vindecă rănile - a ajuns la urgențe cu insuficiență renală.

În Australia, peste două treimi din populație declară că folosesc produse de medicină alternativă și complementară, iar mai mult de jumătate nu își informează furnizorii de servicii medicale.

Unul din opt medicamente este achiziționat fără recomandare medicală, iar un număr similar este utilizat pe baza sfaturilor primite de la prieteni sau din mass-media. (The Medical Journal of Australia)

👉 Google nu va mai afișa fragmente de rezultate care combat informațiile false. Compania renunță la programul ClaimReview, eliminând etichete care îi ajutau pe utilizatori să recunoască informațiile verificate. (Poynter)

👉 Tot mai puține femei ajung să conducă marile platforme sociale: după plecarea Lindei Yaccarino de la X, aproape toate marile rețele - de la TikTok la Reddit, Threads, YouTube sau Telegram - sunt conduse de bărbați.

Singurele excepții notabile rămân femeile CEO de la Signal (Meredith Whittaker) și Bluesky (Jay Graber). (Axios)

👉 Mii de utilizatori s-au organizat pe Discord pentru a găsi și raporta conținutul sexual explicit, care nu este depistat de moderatorii Instagram sau YouTube. (The Australian Financial Review via archive.is)

👉 Modelele de inteligență artificială generativă adoră să citeze Reuters și Axios, arată un studiu realizat de Muck Rack.

Testele au inclus modelele GPT-4o și 4o Mini, modelele Flash și Pro ale Gemini, precum și modelele Sonnet și Haiku ale Claude. (Nieman Lab)

👉 Două aplicații de inteligență artificială care pretind că oferă sprijin emoțional s-au dovedit periculoase într-un test realizat de un jurnalist.

Simulând o criză suicidară, acesta a interacționat cu „terapeuți” Replika și Character.ai. Răspunsurile primite au inclus afirmații de susținere a sinuciderii, declarații de iubire și chiar încurajări la crimă. (Futurism)

👉 Un cercetător specializat în psihologie argumentează într-un articol pentru Psychology Today că ar trebui să renunțăm la antropomorfizarea modelelor de inteligență artificială.

Acesta sugerează că halucinațiile (greșelile pe care le face AI - n.red.) ar trebui tratate drept o nouă formă de dezinformare.

👉 Tehnologia AI a Google distruge căutarea pe motoare online, internetul și creierul tău.

Funcția AI Overview poate fi ușor păcălită să prezinte absurdități drept fapte, îi împiedică pe oameni să descopere și să sprijine afaceri mici și surse de informații credibile. (404 Media)

…și patru texte numai bune pentru meditat

👉 OPINIE. Steven Pool e jurnalist și publicist, pasionat de abuzul de limbaj. (Abuzul de limbaj se referă la folosirea intenționat greșită, manipulatoare sau distorsionată a limbajului pentru a induce în eroare, a controla, a ascunde adevărul sau a influența opinii și comportamente - n. red.)

Într-o opinie pentru The Guardian, Pool argumentează că sondajele de opinie sunt mai degrabă instrumente de obținut consens social, și reflectă mai puțin ceea ce pretind: „opinia majorității”.

👉 Poezia poate fi un instrument împotriva polarizării și dezinformării. Nu pentru că ar prezenta fapte, ci pentru că obligă cititorii să vadă realități din afara propriei bule.

Prin exemple din literatura politică, autorul argumentează că poezia poate expune stereotipuri, nedreptăți sistemice și lipsa de empatie care alimentează tensiunile sociale. (The Conversation)

👉 Credința în teorii conspiraționiste ar putea fi determinată de o încredere exagerată în propriile capacități cognitive, arată un studiu.

Autorii cercetării au fost surprinși să descopere cum conspiraționiștii nici nu își dau seama că opiniile lor sunt marginale, supraestimând de până la patru ori cât de mulți oameni sunt, de fapt, de acord cu ei. (Ars Technica)

👉 Hamilton Nolan e jurnalist, scrie pentru The Guardian și These Times. În eseul ăsta vorbește despre declinul jurnalismului, într-o lume controlată de miliardari și în care fiecare are un algoritm personalizat și mincinos în buzunar.

„În ciuda tuturor vorbelor despre cât de mult iubesc jurnaliștii faptele, meseria aceasta necesită un anumit grad de autoamăgire. Mai exact, presupune credința că toate acele forțe sociale maligne — bogăția, puterea, prestigiul, lăcomia nemiloasă — pot fi echilibrate și chiar învinse prin adevăr. Adevărul! Da, sigur! Când s-a întâmplat asta vreodată? Și totuși, trebuie să crezi, în adâncul tău, că a spune lumii lucruri adevărate va genera propria formă de putere.” :)