Ediția #238
Bună dimineața,
…și probabil cel mai întârziat „la mulți ani!”, prieteni :)
2025 a început frontal cu anunțul lui Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, că rețelele sociale pe care le gestionează vor renunța la programul de fact-checking (verificare a informațiilor, n. red.) în SUA.
Sub deviza „More speech and fewer mistakes” (mai mult discurs și mai puține greșeli, n. red.), Meta a făcut publică strategia sa de a înlocui programul cu Note ale comunității - adică evaluări ale conținutului din partea utilizatorilor platformei. După modelul deja instaurat de Elon Musk la X.
În anunțul său, CEO-ul Meta spune că programul ar fi ajuns să instituie cenzură și că unii din verificatorii care lucrează în program ar fi „subiectivi”. În plus, Zuckerberg a mai anunțat că va lucra îndeaproape cu guvernul SUA pentru a reduce ceea ce el numește cenzură în rețea și în afara SUA.
M-am gândit că ar fi util să lămurim ce este, ce face și ce nu face programul de fact-checking al Meta, dar și ce înseamnă, în linii mai largi, anunțul citat.
Ce este programul de fact-checking?
Meta explică, într-o postare din 2021 de pe blogurile companiei, ce este și cum funcționează programul.
Practic, este o colaborare între Meta și entități terțe - adică organizații de fact-checking - care verifică și evaluează conținut postat pe rețelele sociale.
Am extras un fragment care se referă direct la munca verificatorilor:
Verificatorii de informații analizează și evaluează acuratețea materialelor prin raportări originale, care pot include intervievarea surselor primare, consultarea datelor publice și efectuarea de analize ale materialelor media, inclusiv fotografii și videoclipuri.
Verificatorii nu elimină conținut, conturi sau Pagini de pe Facebook. Eliminăm conținut doar atunci când încalcă Standardele noastre Comunitare, care sunt separate de programul nostru de verificare a informațiilor.
DAR. Pentru a putea participa la acest program, organizațiile trebuie să se acrediteze întâi și să devină membre ale Rețelei Internaționale de Fact-Checking (IFCN).
Asta presupune un proces de evaluare din partea unor experți independenți care analizează anual munca organizațiilor și se asigură că îndeplinesc o listă de criterii care vizează finanțarea transparentă, echidistanța, metodologia standard de evaluare etc.
Puteți consulta aici Codul de Principii al IFCN.
Pentru organizațiile care sunt acreditate de Rețeaua Europeană, Codul standardelor de îndeplinit este și mai stufos.
Odată obținută, acreditarea nu este permanentă, ci este supusă reanalizării periodice de către alți experți independenți.
ÎN PLUS. Într-un raport de transparență din octombrie, anul trecut, Meta arată cu propriile date că programul de fact-checking generează cel mai mic procent (aproximativ 3%) de conținut pe care compania îl restaurează în rețea, ulterior plângerilor înregistrate din partea utilizatorilor. (NiemanLab)
…anunțul lui Zuckerberg mai spune și altceva: că programul de moderare automată a rețelelor - deci nu programul de fact-checking - va fi modificat în așa fel încât să nu mai penalizeze anumite postări care erau, până acum, moderate.
The Verge face o listă cu tipuri de mesaje care nu vor mai fi moderate automat de către Meta.
Ce înseamnă asta pentru utilizatorii din UE?
Deocamdată, nimic. Euronews arată că, în spațiul digital european, anunțul lui Zuckerberg nu se aplică. Dacă Meta ar fi tentată să schimbe regulile jocului în Europa, ar trebui mai întâi să furnizeze Comisiei Europene o analiză de evaluare a riscurilor, arată publicația.
Pe de altă parte, The Guardian se întreabă cât va putea UE să țină piept asaltului giganților tehnologici în ceea ce privește reglementarea conținutului online.
Și asta pentru că CE impune platformelor sociale cu mai mult de 40 de milioane de utilizatori să respecte Actul Serviciilor Digitale. Ce presupune asta am explicat în Misreport, Ediția #173.
Mai mulți experți citați de diverse publicații au spus că, în opinia lor, anunțul lui Zuckerberg vine ca o aliniere la politica sugerată de președintele ales al SUA, Donald Trump. (The Verge)
Ba chiar că acțiunea lui oferă marilor companii un model de a se „împăca” cu Trump și susținătorii săi. (Axios)
DFRLab arată că efectul deciziei Meta va fi resimțit global, mai ales în state cu regimuri autoritare, unde cetățenii pot fi supuși hărțuirii online și unde există puține mijloace de a ajunge la informație verificată.
Și nu doar UE a reacționat la anunțul Meta.
Brazilia, de pildă, a solicitat la finalul săptămânii trecute companiei să lămurească în 72 de ore politica de fact-checking aplicată pe teritoriul țării sale și cum intenționează să protejeze în continuare drepturile fundamentale ale omului. (France24)
De altfel, Brazilia are o politică fermă de a-și proteja cetățenii de conținut care dezinformează. Anul trecut, judecătorul Alexandre de Moraes a blocat platforma X a lui Elon Musk timp de 40 de zile pentru neconformarea cu o serie de ordine judecătorești împotriva dezinformării online.
The Conversation scria atunci că în conflictul dintre Elon Musk și Brazilia nu e vorba doar despre moderarea conținutului, ci despre suveranitatea unui stat în fața unei rețele sociale.
Iar recentele intervenții dure ale lui Musk în politica Marii Britanii și a Germaniei - unde amplifică mesajele extremei drepte - arată că îngrijorarea Braziliei de anul trecut avea un motiv justificat. (The Hill)
Însă, dacă vreți să înțelegeți efectul rețelelor sociale asupra dezbaterii publice și politice, inclusiv cu noile reguli anunțate de Meta, vă recomand o analiză scrisă de Henry Farrell, profesor de științe politice și relații internaționale la Universitatea Johns Hopkins.
Farrell propune să ne uităm la felul în care algoritmizarea mesajelor de pe rețele sociale creează grupuri cu percepții și așteptări alterate față de realitate sau față de alte grupuri folosind exemplul… industriei pornografice.
Esența tezei sale sună așa: majoritatea consumatorilor de pornografie online urmăresc tipul ăsta de conținut fără a plăti, în timp ce doar o mică parte dintre aceștia sunt clienți plătitori. Companiile de pornografie se concentrează pe preferințele clienților care plătesc, influențând conținutul produs profesional și tendințele industriei în așa fel încât să genereze cât mai multe plăți.
Astfel, tabuuri precum incestul sau sufocarea devin foarte prezente în pornografia online - nu pentru că ar fi cele mai populare printre consumatori, ci pentru că sunt mai eficiente în a transforma vizionările în bani.
Mai departe, asta distorsionează înțelegerea consumatorilor, inclusiv a adolescenților, despre ceea ce este „normal” și așteptat în materie de sex. Ei privesc sexualitatea printr-un „filtru tehnologic distorsionant”, care influențează modul în care percep relațiile și interacționează cu ceilalți.
În mod similar, tindem să percepem drept fapte, opinii sau curente majoritare ceea ce amplifică un algoritm după propriile reguli. Or, acestea urmăresc tocmai să producă rezultate comerciale, nu să ofere informații verificate sau să stimuleze conversația democratică etc.
Merită să citiți analiza asta lungă măcar de dragul bancului din final :) (ProgrammableMutter.com)
Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)
👉 …apropo de cenzură în rețelele Meta - 404media arată că i-a fost cenzurat un material care descria cum Facebook încasează bani pentru a afișa conținut sexual explicit.
👉 Studiul „problematic” citat de 404media și realizat de AI Forensics arată că Meta are instrumentele necesare pentru a detecta conținutul sexual explicit, pe care îl șterge instant când este postat de utilizatori, dar îl permite atunci când este afișat în reclame plătite. (Washington Post)
👉 Șeful echipei pentru drepturi civile de la Meta a anunțat că urmează să părăsească compania și sugerează că această echipă va fi desființată. (Axios)
👉 Google a plătit prima tranșă de 100 de milioane de dolari către industria de știri din Canada. Press Gazette arată într-o analiză că e un tip de înțelegere care nu poate fi replicată prea curând de alte țări, precum Marea Britanie, care negociază diferit cu platformele sociale.
👉 Asta, în condițiile în care în decembrie anul trecut, guvernul australian a anunțat că instituie „stimulente pentru negociere” cu publisherii, adică o taxă aplicată platformelor digitale care este, în esență, rambursată printr-o compensare dacă acestea plătesc direct companiilor de știri.
Noul model va impune platformelor digitale cu venituri în Australia de peste 250 de milioane de dolari, inclusiv Meta, ByteDance (TikTok) și Google, să participe fie prin plata unei taxe fixe, fie prin încheierea de acorduri directe. (The Guardian)
👉 Traficul care venea dinspre Facebook și X către publicații a scăzut cu 67, respectiv 50% în ultimii doi ani. Institutul Reuters al Universității Oxford notează că rezumatele oferite de AI pentru căutările Google vor scădea și mai mult traficul care ajunge la jurnalismul făcut după regulile clasice.
Și asta nu e singura veste proastă pe care o aduce 2025.
👉 Elon Musk e în conflict deschis cu premierul laburist Keir Starmer (UK), pe care îl acuză că ar fi mușamalizat anchete referitoare la „bande de violatori” de pe teritoriul Regatului Unit, în perioada în care conducea Serviciul Procuraturii Coroanei.
BBC Verify arată că Musk se bazează pe falsuri sau jumătăți de adevăr. În același timp, citează oficiali care arată că Serviciul Procuraturii Coroanei a eșuat, de mai multe ori, în a formula capete de acuzare în astfel de cazuri.
👉 Tot BBC Verify arată că un presupus studiu de acum 17 ani pe care Musk pretinde că îl citează nu există, de fapt.
👉 …și vorbim de un subiect vechi și foarte sensibil în UK, despre care s-au scris mai multe rapoarte de investigații de-a lungul timpului. William Tantan, lector senior la Departamentul de Antropologie și Arheologie al Universității din Bristol, încearcă să limpezească subiectul. Mai ales că a fost el însuși parte dintr-un astfel de studiu investigativ. (The Conversation)
👉 The Guardian reface, într-un explainer, istoria scandalului.
👉 …și tot The Guardian semnează o poziție publică a ziarului față de ceea ce numește „amenințare la adresa democrației” din partea CEO-ului X, Elon Musk.
„Scopul este clar: să creeze grupuri în societate care acceptă fără să pună la îndoială cuvântul unui lider autoritar. Astfel, opiniile nu mai sunt bazate pe fapte, ci pe apartenența la un astfel de grup identitar”, arată jurnaliștii The Guardian.
👉 Slate trece în revistă ipotezele conspiraționiste și minciunile care au apărut în social media după incendiile puternice din Los Angeles, SUA.
👉 Polonia a preluat de la Ungaria președinția UE și premierul Donald Tusk a anunțat că prioritățile mandatului sunt legate de securitate. Combaterea dezinformării și a interferențelor străine sunt în topul preocupărilor președinției poloneze. (Euractiv)