Ediția #217
Bună dimineața,
Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris a stârnit un val de critici vehemente din partea grupurilor conservatoare şi religioase, care s-au plâns că spectacolul ar fi fost jignitor la adresa creștinismului sau chiar ar fi promovat satanismul.
Veridica a trecut în revistă falsurile și interpretările eronate ale evenimentului și arată că avem de-a face cu o adevărată campanie de dezinformare care servește inclusiv câtorva politicieni.
O monitorizare media a canalelor de știri din Rusia arată că, deși sportivii ruși nu participă la Jocuri, evenimentul a fost pe locul întâi în topul relatărilor și falsurile menționate au fost folosite de propaganda de stat pentru a demonstra că societatea vestică este „demonică” și jignitoare la adresa valorilor creștinismului. (Texty.org.ua)
The Bell, unul din ultimele outlet-uri independente de știri din Rusia, arată că asta e una din narațiunile dezinformative preferate ale Kremlinului: societatea vestică e păgână, nu mai are nimic sacru și se descompune încet, roasă de propria decădere.
Între timp, valorile tradiționale și creștine sunt apărate de Est și Vladimir Putin.
⚡ Accesul publicului din Rusia la conținutul The Bell a fost interzis din 2023 :) (Reuters)
Apoi, săptămâna trecută, pugilista algeriancă Imane Khelif a fost în centrul unei alte campanii de dezinformare declanșate după ce aceasta a învins-o în ring pe italianca Angela Karini, care a renunțat la meci după doar 46 de secunde. (Politico)
Khelif a fost acuzată că ar fi, în realitate, un atlet transgender, ceea ce este fals - conform mai multor organizații de fact-checking, ca de pildă Facta.news sau GLAAD.
Falsul a fost rostogolit, însă, în publicații mainstream și pe rețele sociale, generând o adevărată campanie online marcată de ură și abuzuri la adresa algerienei.
În replică, Thomas Bach, președintele Comitetului Olimpic Internațional, a intervenit sâmbătă și a clarificat încă o dată - pentru cine mai era nevoie - că vorbim despre o femeie care a participat și la Jocurile Olimpice din 2020 și nu a fost niciodată transgender. (Digi24)
Controversa a pornit de la faptul că, în 2023, Khelif a fost descalificată în timpul Campionatului Mondial de box din New Dehli, în urma unei testări efectuate de către Asociația Internațională de Box, o organizația condusă de un apropiat al lui Vladimir Putin, susținută financiar de Gazprom și care nu mai este recunoscută oficial încă din 2019.
Testele efectuate, ale căror metodologie sau rezultate nu au fost prezentate oficial, ar fi arătat că sportiva algeriancă ar avea cromozomi masculini. Însă publicul a aflat asta fără să aibă acces la datele rezultate în urma testelor.
BBC explică de ce întreaga poveste cu testarea din 2023 nu se susține cu argumente științifice și, mai mult, nu poate fi verificată.
În ciuda faptului că Imane Khelif nu s-a identificat niciodată ca transgender și nici nu există vreo dovadă că nu ar fi femeie, mai mulți lideri politici de extremă dreapta au intervenit în dezbaterea publică, sugerând că nu e corect ca ea să participe la competiția sportivă.
Printre aceștia se numără Giorgia Meloni, prim-ministra de extremă dreapta a Italiei, Matteo Salvini, vicepremier al Italiei sau Donald Trump, fost președinte al SUA și candidat la alegerile de anul aceste pentru un nou mandat. (RFI)
Axios îi adaugă la această listă a politicienilor care au beneficiat direct de promovarea falsurilor și pe J.D. Vance, nominalizat de Donald Trump ca vicepreședinte, în cazul în care va câștiga alegerile din SUA, și pe Marjorie Taylor-Greene, o promotoare a teoriilor conspiraționiste, aleasă în Congresul SUA.
În România, falsul a fost promovat politicieni precum liderul AUR, Claudiu Târziu, Mihail Neamțu (AUR) sau fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu. (Facebook)
Practic, un eveniment sportiv a fost transformat rapid, cu ajutorul unui fals viralizat, într-o confruntare ideologică cu mize politice.
Tot falsuri promovate pe rețele sociale stau și la baza confruntărilor violente din week-end, care au cuprins câteva orașe din Regatul Unit.
Valul de falsuri a generat proteste din partea unor organizații de extremă dreapta, care au spart ferestrele unui hotel care adăpostea migranți și au rănit forțe de poliție desfășurate pentru a opri protestele.
Violența a fost declanșată de zvonul că autorul unui atac cu cuțitul ar fi fost migrant. În realitate, e vorba de un adolescent născut în Regatul Unit. (France24)
Falsurile au fost răspândite pe rețele sociale de influenceri de extremă dreapta, promotori ai ipotezelor conspiraționiste și site-uri cu conținut fals. (The Guardian)
The New York Times trece în revistă organizațiile de extremă dreapta care au participat la protestele violente din Regatul Unit.
Și în acest caz, rețelele sociale au fost incapabile să stopeze răspândirea rapidă a informațiilor greșite, și s-au transformat în adevărate „motoare ale polarizării”, notează tot The Guardian într-o opinie.
👉 Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a fost personajul unui video fals, generat cu tehnologie AI și promovat pe rețeaua X de Elon Musk. Omul de afaceri, care deține platforma X, a menționat ulterior că ar fi fost vorba de „satiră”. (NBC News)
👉 Venezuela e un model de autoritaritarism digital, și Atlantic Council explică de ce.
👉 Iurie Roșca, fost șef de facto al Sputnik Moldova și unul din promotorii ideilor pro-ruse la Chișinău, a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru corupție. (G4Media)
👉 OPINIE. Ar trebui să învățăm să nu credem nimic din felul în care liderul rus Vladimir Putin descrie realitatea, scrie un editorialist The Washington Post, în urma schimbului de prizonieri dintre Rusia și Occident.
👉 The Japan Times scrie despre efectele negative pe care comentariile din social media le pot avea asupra atleților după ce Comitetul Olimpic Japonez a lansat un comunicat de presă prin care îndeamnă fanii să dea dovadă de respect atunci când trimit mesaje online sportivilor.
👉 BONUS READ: …ce le mai plăceau zvonurile și teoriile conspiraționiste despre regine englezilor din Epoca Medievală! :) (The Conversation)