Ediția #215

Bună dimineața, 

Extrema dreaptă a fost învinsă în turul doi al alegerilor anticipate din Franța, desfășurate în week-end, arată News.ro via AFP. ⁨Asta după ce, în primul tur al alegerilor, Rassemblement national, partidul condus de Marine Le Pen, adunase cele mai multe voturi. 

Analiștii citați de AFP vorbesc despre o mobilizare, pentru al doilea tur de scrutin, împotriva extremei drepte, care ar fi putut ajunge la guvernare pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial. (G4Media)

Kind reminder: în sistemul electoral românesc, avem al doilea tur de scrutin doar la alegerile prezidențiale. În rest, alegem primarii, președinții de Consilii Județene și membrii Parlamentului într-un singur tur. 

Oricum, lidera partidului de extremă dreapta spune că victoria partidului ei a fost doar „amânată”. 

E posibil să aibă dreptate - potrivit Context.ro, feed-urile TikTok din țările din Europa Centrală și de Est, precum Republica Cehă, Slovacia, Estonia, România sau Polonia s-au umplut de teorii ale conspirației și de mesaje care induc frica, asemănătoare cu tacticile de dezinformare rusești – în beneficiul extremei drepte. 

Regăsim în investigație extrema dreaptă a României, adică AUR, falsurile și ipotezele conspiraționiste pe care le agită politicienii acestui partid pe TikTok. 

---

Prieteni, pentru că ne dorim să înțelegem cât mai bine impactul tehnologiei și a reglementărilor acesteia în spațiul european, citiți o ediție specială Misreport, în care găzduim o analiză semnată de Alex Ștefănescu, activistă tech & hacker, membră a Asociației pentru Tehnologie și Internet. 

Ea vorbește despre o propunere de reglementare și o direcție a unui grup de lucru, ambele referitoare la spațiul online intracomunitar și cum intră acestea în coliziune cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

#ChatControl, Going Dark și drepturile fundamentale ale omului

În iunie 2024, pe finalul mandatului președinției Belgiei la Consiliul Uniunii Europene, s-a amânat încă o dată momentul în care cetățenii Uniunii și-ar fi pierdut o bună parte din confidențialitatea comunicațiilor electronice. Reprezentanții statelor membre UE, care se reunesc în Consiliu pentru a negocia legi, au căutat să ajungă la un consens în privința unei întrebări esențiale: pot autoritățile să restrângă un drept fundamental al omului pentru a proteja cetățenii?

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament al cărei scop este să protejeze persoanele minore de abuzuri sexuale, prin ștergerea acestor materiale din mediul online și prevenirea diseminării unor astfel de materiale noi. 

Propunerea de regulament ar fi obligat serviciile de comunicare instantanee online (de la WhatsApp și Facebook Messenger, la orice chat dintr-un joc online, la SMS-uri), dar și serviciile de stocare de conținut, să scaneze tot ceea ce spun și ce trimit cetățenii, pentru a detecta materialele de abuz sexual împotriva minorilor. 

În alte cuvinte, toți am fi fost tratați ca potențiali rău-făcători.

Propunerea de regulament a primit numele #ChatControl. Comitetul european pentru protecția datelor, împreună cu Autoritatea europeană pentru protecția datelor au emis, în 2022, o opinie comună, susținând că #ChatControl „ar putea deveni baza pentru scanarea generalizată și nediscriminatorie de facto a conținutului tuturor tipurilor de comunicații electronice ale tuturor utilizatorilor din UE/SEE”. 

Au urmat multe alte evaluări juridice, tehnice și emise de societatea civilă - toate dovedesc că #ChatControl propune măsuri disproporționate care încalcă dreptul la viață privată, la libertatea de exprimare și care nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic. 

#ChatControl venea și cu o propunere de verificare a vârstei online, propunere pe care am văzut-o vehiculată și în România, de către Partidul Național Liberal. Într-o analiză tehnică a rețelei European Digital Rights, verificarea vârstei online se dovedește a fi, la rândul ei, contrară protecției datelor cu caracter personal. 

Dacă ar fi pusă în practică, ar întâmpina dificultăți în a determina cu acuratețe vârsta unui utilizator al internetului, indiferent de tehnologia utilizată. Această măsură este și una discriminatorie și ar putea duce, într-un final, la excluderea persoanelor tinere din anumite activități în mediul digital. 

Susținătorii #ChatControl au negat că regulamentul ar submina criptarea de la un capăt la celălalt, o tehnologie care garantează confidențialitatea conversațiilor noastre online.

Soluția tehnică propusă de #ChatControl ar scana toate textele scrise și fișierele pe dispozitivul expeditorului, înainte ca acestea să fie trimise (client-side scanning).

Experții în securitate argumentează, însă, că această metodă expune toate datele noastre unor pericole și mai mari, pentru că, dacă dispozitivul nostru e infectat de un virus, atunci atacatorul are aceeași vizibilitate asupra tuturor mesajelor pe care le scriem pe care o are și algoritmul impus de #ChatControl. 

Algoritmii de inteligență artificială care ar fi trebuit să detecteze material de abuz sexual împotriva persoanelor minore s-au dovedit a fi fost aleși mai degrabă prin lobby decât în baza meritelor - așa cum a demonstrat o investigație Balkan Insight. Poate nu e de mirare, așadar, că #ChatControl propune și ca poliția, armata, serviciile de informații și miniștrii de interne ai UE să nu fie supuși la același regim de scanare a comunicațiilor.

În încercarea sa de a convinge guvernele statelor membre să susțină #ChatControl, Comisia Europeană a livrat reclame cu mesaje în favoarea propunerii pe X (Twitter), care au fost arătate unor utilizatori în baza convingerilor politice ale acestora. Alegerea audienței reclamelor în baza datelor personale despre preferințele politice este ilegală, iar organizația noyb a sesizat Autoritatea europeană pentru protecția datelor cu caracter personal. 

Statele membre ale UE au avut poziții divergente în ceea ce privește #ChatControl. Această incapacitate de a ajunge la un acord reflectă faptul că nu există o soluție magică la problema complexă a abuzului sexual asupra copiilor.

Rețeaua European Digital Rights a publicat o scrisoare deschisă în iulie 2024, în care propune retragerea propunerii de regulament #ChatControl, după cel mai recent eșec de a ajunge la un consens. Însă, organizațiile din societatea civilă din această rețea sunt cu ochii pe o nouă amenințare la adresa vieții private, denumită provocarea „Going Dark”.

Forțele de ordine, poliția și serviciile de informații susțin că nu mai au acces la suficiente informații pentru a fi eficienți în combaterea criminalității și terorismului. Tehnologia criptării, susțin ei, face ilizibile informațiile stocate pe calculatoare, smartphone-uri precum și comunicațiile cetățenilor și îi forțează să orbecăie în întuneric (de unde sintagma „Going Dark”).

La nivelul Uniunii Europene, un grup de lucru la nivel înalt format din reprezentanți ai forțelor de ordine din statele membre s-a reunit pentru a discuta tema accesului la date pentru aplicarea eficientă a legii - grupul „Going Dark”. Aceștia duc problema accesului de informație mult mai departe decât își propunea #ChatControl, într-o manieră opacă , nepermițând societății civile să participe la întâlniri. Au fost, însă, invitați să își exprime opiniile reprezentanți ai mediului privat de afaceri.

În documentul publicat de Comisia UE apare termenul „security by design”, care se referă, contrar așteptărilor, la integrarea perspectivei forțelor de ordine în toate politicile publice ale UE. Documentul enumeră cele mai urgente domenii de interes pentru grupul de lucru al forțelor de ordine: criptarea, mai precis accesul la datele, accesul la datele de localizare, precum și anonimizarea comunicațiilor (spre exemplu, prin VPN-uri).

Conceptul „Going Dark” și insistența forțelor de ordine că trebuie să aibă acces la datele și la comunicațiile cetățenilor pentru a fi eficienți sunt semne că există o dorință de a submina criptarea și de a aduce atingere vieții private. Dar, oare, merită? Un studiu publicat în 2023 de Universitatea NHL Stenden alături de Academia de poliție din Olanda susține chiar contrariul: 

„Polițiștii au avut întotdeauna de-a face cu informații esențiale despre infracțiuni stocate într-o memorie la care nu au acces direct. Noi numim această memorie creierul uman. Având în vedere că poliția nu poate citi această memorie (nu are o cheie), iar infractorul poate alege să păstreze tăcerea, poliția trebuie să se gândească la tot felul de modalități de a ocoli această securitate și/sau de a obține cheia și/sau de a păcăli pe cineva să dezvăluie informațiile. Acum avem un computer care, la fel ca infractorul, spune: nu vei intra și nu voi spune nimic. Atunci, ca poliție, trebuie să vă gândiți la alternative pentru a face față acestei situații. Poliția a făcut asta întotdeauna. Deci, ce este cu adevărat diferit acum?”

---

Internațional

👉 Viginum, o organizație de supraveghere cibernetică a Guvernului francez, a publicat săptămâna trecută un nou raport care detaliază riscurile pentru Jocurile Olimpice din 2024.

„Campaniile de manipulare a informațiilor digitale au devenit un adevărat instrument de destabilizare a democrațiilor”, se arată în raport.

Viginum nu a menționat Rusia în raportul său, dar, din iunie 2023 a publicat mai multe rapoarte în care a evidențiat eforturile Rusiei de a semăna dezbinare în Franța și în alte părți. (RFI)

👉 În plină vară, SUA se confruntă cu un val de informații greșite referitoare la… cremele de protecție solară. Și asta îi neliniștește pe medicii dermatologi, care au început să observe ceea ce numesc “o mișcare împotriva protecției solare”, bazată pe ipoteze conspiraționiste. În paralel, medicii citați de CBS News vorbesc de creșterea numărului de pacienți cu melanom malign. 

👉 …în timp ce Societatea Americană de Psihologie caută feluri de a reduce creșterea alarmantă a populației care crede informații greșite sau teorii conspiraționiste legate de sănătate. 

Autorii remarcă faptul că platformele big-tech nu prea și-au respectat promisiunea de a șterge acest tip de conținut de pe rețelele lor.

👉 Cercetătorii academici care studiază dezinformarea online în SUA se confruntă cu un efort concertat – inclusiv din partea unor membri ai Congresului – de a submina sau de a reduce la tăcere activitatea lor de documentare a conținutului fals și înșelător de pe internet. Se afirmă că cercetătorii dezinformării online încearcă să reducă la tăcere vocile conservatoare. 

Dovezile sugerează exact contrariul. (Science)

👉 O investigație realizată de televiziunea elvețiană SRF a mers pe firul reclamelor cu înșelătorii financiare ce rulează prin intermediul rețelelor sociale. Au descoperit o întreagă rețea ce operează din Cipru. (SwissInfo.ch)

👉 …iar firma de securitate cibernetică CloudSEK a publicat un raport în care avertizează că în prima parte a anului 2024 a observat o creștere substanțială a reclamelor de tip scam financiar. (Firstpost)

Puteți citi raportul detaliat pe siteul companiei.

👉 Un studiu realizat de cercetători Google argumentează că producerea în masă, cu ajutorul AI, de conținut sintetic de calitate scăzută poate stimula neîncrederea în toate informațiile digitale.

Ei avertizează că acest lucru poate avea consecințe semnificative pentru autenticitatea și integritatea ecosistemelor informaționale. (CNET)

👉 ANALIZĂ. Pe măsură ce regimurile autoritare lansează campanii de dezinformare menite să destabilizeze democrațiile occidentale, țările NATO trebuie să dezvolte o doctrină de apărare colectivă și cuprinzătoare, care tratează ecosistemul informațional ca un front esențial.

Summitul viitor al alianței de la Washington oferă o oportunitate unică de a prelua inițiativa. (Project Syndicate)