Bună dimineața,
👉 George Simion a vorbit, într-un discurs electoral, despre cum sucevenii nu-și vor mai putea conduce mașinile din cauză că „Suceava s-a înscris în lista orașelor de 15 minute”. Factual a verificat afirmațiile lui și arată că sunt o colecție de minciuni și ipoteze conspiraționiste.
BONUS. Recorder a analizat poveștile conspiraționiste legate de conceptul orașului de 15 minute într-o ediție a podcastului On the record, de anul trecut.
👉 La scurt timp după tentativa de asasinare a premierului Robert Fico, utilizatorii rețelelor de socializare au răspândit afirmații potrivit cărora soția suspectului de 71 de ani implicat în atac ar fi fost „o refugiată din Ucraina”. Verificat AFP arată de ce presupusa informație este falsă.
👉 Google lansează în România o inițiativă pentru combaterea dezinformării în perioada pre-electorală. Platforma detaliază tehnicile cele mai uzuale de manipulare folosite în comunicarea online, explică cum și de ce funcționează, prezintă exemple de mesaje și situații manipulatoare, iar la final oferă oamenilor soluții de cum să reacționeze și cum să respingă o astfel de manipulare. (Startup Cafe)
👉 Rusia duce campanii de dezinformare care amenință integritatea alegerilor europene, avertizează Comisia pentru afaceri externe, apărare și securitate a Senatului ceh. (Libertatea)
👉 …și tot Rusia colaborează cu Serbia la campanii de dezinformare și atacuri cibernetice împotriva țărilor din Balcani care susțin Ucraina, a avertizat Albin Kurti, premierul pro-european de la Kosovo, într-un interviu cu cotidianul londonez The Times. (G4Media)
👉 Dacă va adera la UE, Moldova va fi anexată de România și o să dispară, susține deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, un promotor al propagandei pro-Kremlin. Veridica.ro explică de ce afirmațiile acestuia sunt false.
Internațional
👉 Banca Italiei a avertizat că online circulă mesaje video frauduloase, realizate cu ajutorul tehnologiei AI, și care reproduc mesaje false de la autorități financiare și alte instituții. (Reuters)
⚠️ Acest tip de scam este prezent și în România, sub forma deepfake-urilor cu personalități publice, care vă îndeamnă să investiți în presupuse platforme de investiții. Am scris despre ele într-o ediție specială Misreport, pe care o puteți citi aici.
👉 O companie spaniolă folosește tehnologie AI pentru a recrea amintiri uitate din copilărie - și numește asta memorie sintetică. (The World)
👉 The Washington Post prezintă campaniile de „prebunking” desfășurate de comisiile electorale din diverse țări.
⚡Prebunking-ul e o tehnică de combatere a falsurilor care presupune ca utilizatorul să fie învățat sau antrenat să recunoască un tip de conținut manipulativ sau mincinos înainte să interacționeze cu acesta pe rețele sociale.
👉 Familia lui Michael Schumacher a câștigat acțiunea legală împotriva editorului unei reviste care a publicat un presupus interviu cu acesta, dar care era generat de inteligență artificială.
Revista Die Aktuelle a promovat pe coperta sa din aprilie 2023 cuvintele: „Michael Schumacher, primul interviu!” De asemenea, a scris „sună înșelător de real”, cu presupusele citate atribuite lui Schumacher, generate de AI. (The Guardian)
👉 Conturile false care postează despre alegerile prezidențiale din SUA se înmulțesc pe platforma de social media X. Analiștii de la compania israeliană de tehnologie Cyabra au descoperit că 15% dintre conturile de pe X care îl laudă pe fostul președinte Donald Trump și îl critică pe președintele Joe Biden sunt false. Raportul a mai constatat că 7% dintre conturile care îl laudă pe Biden, un democrat, și îl critică pe Trump, un republican, sunt false. (Reuters)
👉 VIDEO Mashable prezintă tacticile de dezinformare folosite în contextul schimbărilor climatice.
👉 Țările din Europa se confruntă cu o avalanșă de dezinformări în campania electorală premergătoare alegerilor europarlamentare, iar France 24 discută mai multe exemple.
👉 Politicienii din India folosesc deepfake-uri audio și video cu ei înșiși pentru a ajunge la alegători, care s-ar putea să nu aibă nicio idee că au vorbit cu o clonă. WIRED scrie că alegerile din India oferă o privire asupra viitorului democrației alimentate de inteligența artificială.
👉 …în timp ce instrumentele create să combată dezinformarea electorală din India nu funcționează bine și nu oferă rezultate consistente. (rest of world)
👉 …iar Meta a permis sponsorizarea materialelor electorale manipulate cu ajutorul tehnologiei AI pe platformele sale în timpul campaniei electorale. (The Guardian)
👉 …și toată situația îi face pe jurnaliștii din India să simtă că nu le mai ajung doar abilitățile umane în munca jurnalistică și în verificarea faptelor. (NiemanLab)
👉 Rețelele de socializare au fost pline de exemple în care noul instrument de inteligență artificială „experimental” al Google a dat greș. NBC News arată că, uneori, acesta dă răspunsuri false la cele mai simple întrebări.
👉 Chatbotul Meta AI rezumă și parafrazează conținutul știrilor fără să atribuie explicit sursa acestora - adică să trimită cititorul la publicație, ceea ce poate submina modelele de venit ale organizațiilor de știri. Această practică ridică întrebări etice cu privire la exploatarea muncii jurnalistice fără compensație sau recunoaștere corespunzătoare, scrie The Washington Post.
👉 Disinfo Matters, newsletter-ul pe subiecte de dezinformare al Coda Story, vorbește despre atacul constant asupra democrației, prin falsuri generate cu ajutorul tehnologiei AI.
Vă semnalez DeSmog o organizație/platformă britanică care monitorizează teme de politică publică, de exemplu urmărește fake news în domeniul agro-alimentar. De exemplu (1) "Launches Investigation Into Food and Farming Misinformation Ahead of EU Elections" link https://www.desmog.com/2024/05/02/desmog-launches-investigation-into-food-and-farming-misinformation-ahead-of-eu-elections/ ȘI (2) "Sowing Doubt: How Big Ag is Delaying Sustainable Farming in Europe" https://www.desmog.com/2022/12/21/sowing-doubt-how-big-ag-is-delaying-sustainable-farming-in-europe/
O altă lucrare, de data asta elaborată de un filosof, este "Arta de a avea întotdeauna dreptate", de Arthur Schopenhauer (editura ART, 2010), dar reeditată. Dar perspectiva lui Schopenhauer este cum anume să îi păcălești pe alții, depinde dacă ai bune intenții sau nu, prin discurs, retorică, etc. Ideea este că dacă o persoană vrea să se vaccineze, să se apere, găsește informații despre cum anume. Debunking-ul informează despre 10 feluri de fi manipulat, ce se regăsesc la Nigel Warburton, la Schopenhauer, dar probabil și la alții. Doar să vrei.