Bună dimineața,
Vom intra în campania electorală cu o lege a cărei menire este să reglementeze utilizarea conținutului video/audio sintetic generat cu ajutorul tehnologiei AI, adică ceea ce denumim generic „deepfake”. Cel puțin asta a susținut ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, în mai multe emisiuni TV, săptămâna trecută.
„Astăzi România este în avangardă”, a arătat Ivan, referindu-se la proiectul acestei legi, la emisiunea „LIVE cu Rotaru și Kiss”. (Digi24) În aceeași emisiune, ministrul Digitalizării a mai afirmat că persoanele din afara țării care creează conținut de tip deepfake pot fi găsite chiar și atunci când folosesc VPN pentru că „internetul nu are granițe, și nici brațul legii nu are granițe, în același timp”.
Mai puțin impresionate de „avangardismul” legii sunt o serie de organizații cu expertiză în domeniul Internetului, al mass-media și al bunei guvernări din România.
Într-un apel public, acestea arată că varianta de lege este mai apropiată de modelul chinez decât de cel european și solicită deputaților să nu voteze această versiune „chinezească” a legii. (ActiveWatch)
Ni s-a părut esențial acest detaliu al analizei lor:
Așa cum este formulat textul de lege propus, rezultă că orice material #deepfake poate fi folosit oriunde în mod legal, chiar dacă este „malițios” și ar „produce haos informațional”, dacă este marcat conform legii.
În plus, legea cu amendamente stabilește competența Consiliului Național al Audiovizualului de a verifica „utilizarea malițioasă a tehnologiei” prin crearea și difuzarea conținutului sintetic nemarcat, în condițiile în care nu există în acest moment o metodă sigură de a-l detecta.
L-am sunat pe Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI). L-am întrebat dacă forma actuală a legii ar avea vreun efect, de pildă, în cazul campaniilor care promit câștiguri rapide și ușoare, în urma unor presupuse investiții în companiile Romgaz sau OMV Petrom, și care folosesc videouri deepfake. (Am descris acest tip de acțiune într-o ediție specială Misreport, în octombrie, 2023.)
„Acestei legi îi lipsesc măsuri de împiedicare a distribuirii rapide pe rețele sociale, discutăm despre altceva. În forma de acum, nu are niciun efect.
Eu cred că politicienii vor să se spele pe mâini și să arate că au făcut ce trebuia, și apoi e responsabilitatea CNA-ului și a procurorilor. Legea nu le dă uneltele necesare să facă asta. Tu trebuie să gândești procedurile, mecanisme clare de intervenție, să ai relații instituționale cu platformele”, a spus Manolea.
Pe site-ul ApTI găsiți și o analiză mai largă a legii, în această variantă. Spoiler alert: arată inclusiv că legiuitorul nu prea înțelege domeniul pe care vrea să-l reglementeze.
Am scris despre proiectul acestei legi în aprilie, anul trecut, atunci când a fost inițiat, și am semnalat ceea ce ni s-a părut problematic la textul legii. (Misreport, Ediția 155)
Proiectul de lege s-a aflat luni, 12 ianuarie, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, însă a fost retrimis pentru raport suplimentar la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.
Știri despre știrile false
👉 Fostul moderator FOX News, Tucker Carlson, i-a luat săptămâna trecută un interviu lui Vladimir Putin. Istoricul Cosmin Popa a explicat pentru RFI de ce „tot interviul a fost croit, așezat după principiile unei operațiuni de dezinformare în cel mai pur stil KGB”.
Popa arată că interviul este construit pe două direcții majore: dezinformare și instigare. (Europa FM)
👉 …iar Veridica trece în revistă minciunile spuse de Putin în interviu. Una din ele e că Rusia nu atacă niciodată prima 🙂
👉 Peste o sută de site-uri care imită publicații, finanțate de China în Occident, promovează teoriile conspirației, adesea despre Statele Unite sau aliații săi, precum și articole în care sunt atacați cei care aduc critici regimului de la Beijing. În investigație apar și două siteuri în limba română. (Europa Liberă România)
👉 UE va cere platformelor de socializare, inclusiv Facebook, X și TikTok, să identifice conținutul generat de inteligența artificială pentru a proteja de dezinformare viitoarele alegeri europene. (Politico via G4Media)
👉 Miniștrii de externe din Franța, Germania și Polonia au discutat despre cum poate face față Occidentul campaniilor rusești de dezinformare.
Despre acest subiect a discutat și Euronews România într-un interviu cu fostul ministru de Externe Teodor Baconschi.
Internațional
👉 S-ar putea să fie prea târziu să combatem valul dezinformării care va afecta peste 60 de țări din lume, care au alegeri electorale anul acesta.
The Conversation notează măsurile pe care SUA și UE se grăbesc să le ia înainte de alegeri.
👉 Grupul de activiști de dreapta Project Veritas recunoaște că a mințit atunci când a susținut că alegerile din SUA ar fost fraudate, în 2020, așa cum susținea și Donald Trump. (AFP via France 24)
👉 Biserica Ortodoxă rusă susține narațiunile pro-război ale Kremlinului. Institutul Reuters de la Oxford explică tactica acesteia.
👉 Cercetătorii IBM au reușit să intervină într-o conversație telefonică, folosind o voce generată de AI. Practic, vocea sintetică a luat locul unei persoane reale, fără ca ceilalți participanți la conversație să realizeze ce se întâmplă. Întregul experiment e relatat de Axios.
👉 OpenAI a anunțat că va marca cu filigran (watermark) imaginile generate cu ajutorul ChatGPT și DALL-E 3. (The Verge)
👉 …și Gizmodo arată că asta o să ne încurce mai mult decât o să ne ajute.
👉 Nu, Taylor Swift nu a susținut candidatura lui Donald Trump în timpul decernării premiilor Grammy de anul acesta. (France 24)
👉 …și nici Ben Shapiro nu a postat critici referitoare la cântăreața Tracy Chapman, așa cum în mod fals susține un mesaj postat pe platforma X. (Reuters Fact Check)
👉 O candidată la postul de șerif în Philadelphia a fost acuzată că a folosit în campania electorală titluri false de știri, care par a fi fost publicate în presa locală. Doar că ele nu există în publicațiile reale. (The Philadelphia Inquirer)
👉 …în final, a șters titlurile false de pe propriul site de campanie. S-a dovedit că fuseseră generate cu ajutorul AI. (AP News)
👉 Cecki e un chatbot bazat pe tehnologie AI a cărui menire e să combată dezinformarea în Bolivia. International Center for Journalists spune povestea lui.
👉 Algoritmii Spotify țin cont de gusturile noastre muzicale, dar și intervin asupra acestora în timp, modificându-le. E unul dintre efectele faptului că trăim într-o „lume recursivă”. (The Conversation)
👉 Meta și TikTok dau în judecată UE pentru o taxă impusă acestora pentru reglementarea conținutului în temeiul Digital Services Act.
Reglementarea presupune ca platformele cu peste 45 de milioane de utilizatori, inclusiv Meta și TikTok, să contribuie la totalul de 45,2 milioane de euro pentru costurile de supraveghere. (Politico)
👉 Statul Colorado dezbate o lege care cere ca orice fel de conținut sintetic generat cu ajutorul AI să fie marcat ca atare dacă este folosit în scop electoral. Pare totuși o inițiativă cel puțin la fel de avangardistă ca cea promovată de ministrul român al Digitalizării, wink wink… (Coloradoan)
👉 Comisia Federală de Comunicații (FCC) din Statele Unite a stabilit că utilizarea vocilor generate de AI în apelurile telefonice automate este ilegală.
Modificarea vine după ce vocea lui Joe Biden a fost clonată și folosită pentru a convinge alegătorii să nu se prezinte la vot. (Axios)
👉 Unul dintre directorii Samsung Electronics declară că în acest moment nu mai putem vorbi despre fotografii reale, în condițiile în care majoritatea camerelor foto prelucrează din ce în ce mai mult realitatea capturată. (The Verge)
👉 Un studiu arată că cu cât cineva se identifică mai puternic ca fiind conservator sau de dreapta, cu atât e mai probabil să fie de acord cu cinci puncte de vedere specifice. The Conversation le enumeră.
👉 În lume apar tot mai multe inițiative de fact-checking finanțate și controlate direct de guverne, și asta e îngrijorător. Poynter Institute explică de ce.
👉 Fostul director al Google News avertizează într-o opinie pentru The Washington Post că inteligența artificială generativă reprezintă o amenințare existențială pentru jurnalism.
👉 Un ghid pentru jurnaliști, care explică exhaustiv și oferă instrumente de investigare a dezinformării pe YouTube vine de la EUvsDisinfo.
Mulțumesc pentru distribuire!