Bună dimineața,
Polonia a avut alegeri parlamentare duminică și o prezență la vot estimată de aproape 73%.
E relevant să învățăm din experiența Poloniei: alegerile au fost marcate de campanii de dezinformare, în care au fost implicate Poșta sau televiziunea publică. (HotNews)
„În ultimii 30 de ani, de când a picat comunismul și am început să construim o țară democratică, fiecare campanie electorală a fost și mai agresivă, și mai polarizată. Acum cred că este cel mai rău”, a explicat Katarzyna Bąkowicz, expertă în mass-media și comunicare în cadrul Universității de Științe Sociale și Umaniste din Varșovia. (PressOne)
👉 Comisarul European Thierry Breton i-a transmis o scrisoare de avertisment lui Elon Musk, după ce platforma X (Twitter) a fost folosită pentru a disemina dezinformare referitoare la atacul Hamas asupra Israelului.
„Mass-media publică și organizațiile societății civile raportează pe scară largă cazuri de imagini, fapte false și manipulate care circulă pe platforma dvs. în UE, cum ar fi imagini vechi reproduse din conflicte armate fără legătură cu acestea sau imagini militare care provin, de fapt, din jocuri video. Acestea par a fi informații vădit false sau înșelătoare”, a transmis Breton. (Libertatea)
👉 Un avertisment similar a primit și Meta, compania mamă a Facebook. (AFP via News.ro)
În detaliu
Directorul inițiativei de educație media a Poynter Institute recomandă trei întrebări de bază la care să ne răspundem, atunci când citim informații și vrem să evităm dezinformarea. Le-am explicat mai jos, pentru că sunt instrumente foarte utile de evaluare a surselor din care ne luăm știrile.
Cine este în spatele informației?
Această întrebare ne ajută să lămurim exact sursa informației. Înțelegerea autorului sau a sursei ajută apoi la evaluarea posibilelor părți subiective, a credibilității și a motivațiilor. Ne ajută să știm dacă informația provine de la o sursă de încredere sau dacă există posibile conflicte de interese.
Care este dovada?
Această întrebare se concentrează asupra dovezilor directe sau a datelor furnizate de autori, pentru a susține informația pe care o prezintă. Informația solidă și fiabilă este, în mod obișnuit, susținută de dovezi care pot fi verificate. Lipsa de dovezi sau dependența de informații anecdote pot ridica îndoieli cu privire la exactitatea conținutului.
Ce spun alte surse?
Verificarea informației prin consultarea altor surse ne ajută să validăm și să confirmăm ceea ce tocmai am citit. Consistența între mai multe surse crește încrederea în informație, în timp ce discrepanțele pot semnala necesitatea unei cercetări suplimentare.
BONUS READ. Un reporter BBC explică procesul de verificare a informațiilor, înainte să fie publicate, în contextul dezinformării masive cu privire la conflictul Israel-Hamas. (Reuters Institute)
Internațional
👉 Un videoclip viral susține că ar arăta un luptător Hamas doborând un elicopter israelian, dar este, de fapt, un fragment din jocul video Arma 3. Un alt clip care pretinde să arate o femeie israeliană fiind atacată în Gaza a fost filmat, de fapt, în 2015 în Guatemala. Un mesaj vocal neconfirmat care circulă pe WhatsApp, însoțit de mențiunea „forwarded many times” (redistribuit de multe ori), susține că un oficial militar i-a instruit pe israelieni să-și facă provizii de numerar, combustibil și produse alimentare.
Sunt doar câteva din falsurile demontate și explicate de NPR, referitoare la conflictul sângeros Hamas-Israel.
👉 …apropo de NPR, un studiu intern arată că, la șase luni după ce a părăsit Twitter, traficul a scăzut într-un procent „neglijabil”. Deci, se poate 🙂 (Nieman Reports)
👉 Alexa, asistentul virtual dezvoltat de Amazon, a afirmat în mod fals că alegerile din 2020, din SUA, au fost furate. Asistentul vocal a citat platformele Rumble și Substack pentru susținerea acestor afirmații. (The Washington Post via Business Insider)
👉 Un comunicat de presă falsificat al Casei Albe, postat online, susținea în mod fals că administrația Biden ar fi autorizat o asistență de urgență în valoare de 8 miliarde de dolari pentru Israel. Chiar dacă s-a dovedit a fi o minciună, asta nu a împiedicat răspândirea sa pe internet.
Acest document falsificat reprezintă unul dintre cele mai răspândite falsuri referitoare la conflictul violent cel mai recent dintre Hamas și Israel. (NBC News)
👉 LinkedIn a decis să susțină conținutul produs de jurnaliști în rețeaua sa. Și e destul de cool :) (PressGazette)
👉 Elon Musk a îndemnat utilizatorii X (Twitter) să rămână „cât mai aproape de adevăr posibil”, pe măsură ce știrile false despre războiul din Gaza se răspândesc pe rețeaua socială. (The independent)
👉 Un studiu despre neîncrederea tot mai accentuată a populației în medici și sistemul medical poate să ne învețe ceva despre lipsa de încredere în media tradițională și jurnaliști. (NiemanLab)
👉 Vă plac filmele de groază, podcasturile despre crime sau sporturile violente? Un studiu citat de The Conversation arată că există o conexiune între interesul crescut pentru astfel de produse, care ne gâdilă curiozitatea morbidă, și aplecarea către teorii ale conspirației.
👉 Personaje de extremă-dreaptă din Statele Unite au lansat amenințări violente împotriva musulmanilor, motivând că se tem de o „zi globală de jihad”. Avem de-a face cu o dezinformare, după cum explică Wired.
👉 OPINIE. Sarah Frier de la Bloomberg argumentează că epoca în care Facebook și Twitter asigurau publicul de acuratețea informațiilor din rețea s-a terminat. Fiecare din cele două a abandonat această misiune în felul său, arată Friar.
Mulțumesc! Good job!
Mulțumesc pentru distribuire. O zi cu spor!