Bună dimineața,
E aproape final de august, prieteni, și - sperăm - final de caniculă. Săptămâna trecută a fost un moment bun pentru Consiliul Național al Audiovizualului, care a cerut moderatorilor de la Nasul TV să facă o deplasare în munții Bucegi și să verifice în teren existența „tunelurilor dacice”.
Asta după ce, într-o emisiune din 5 mai difuzată pe post, un influencer conspiraționist din UK a susținut că are imagini cu tunelurile.
„Eu cred că ați da o lovitură de presă dacă ați face o emisiune de acolo”, a spuns Monica Gubernat, președinta CNA, în timpul dezbaterilor.
„Vă sprijinim, verificați în teren, în Bucegi, tunelurile. Dacă cineva vă împiedică în orice fel, ne spuneți că noi avem calitatea de a proteja accesul la informație în interes public.
Suntem alături de dumneavoastră pentru a ne aduce senzaționale și spectaculoase dovezi, care și mie mi se pare că ar fi un lucru criminal ca să nu afle românii ce au în propria tară, în inima Bucegilor: tuneluri și piramide. Așteptăm 2 săptămâni ca să faceți această spectaculoasă descoperire”, a propus și Mircea Toma, membru al CNA, în timpul dezbaterilor. (Libertatea)
Echipa Nasul TV are două săptămâni pentru a prezenta verificarea în teren a informațiilor prezentate pe post :)
25 august e data la care UE a început să aplice o nouă lege privind reglementarea internetului - Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act, DSA). Aceasta are ca scop protejarea utilizatorilor europeni în ceea ce privește confidențialitatea datelor, dezinformarea, discursul instigator la ură și eliminarea conținutului dăunător sau ilegal. (Consiliul European)
DSA se aplică pentru moment celor mai mari 19 rețele de socializare, platforme de comerț electronic și motoare de căutare, printre care Google, YouTube, Amazon, Facebook, Instagram, X sau TikTok.
Conform DSA, platformele vor fi obligate să ofere o modalitate ușoară prin care utilizatorii să semnaleze produse sau conținut ilegal și, în consecință, să acționeze rapid pentru a remedia aceste probleme.
Legea impune, de asemenea, ca platformele să prezinte într-un mod cât mai transparent algoritmii de recomandare folosiți și să ofere utilizatorilor alternative de navigare și afișare a conținutului, fără personalizare.
Actul mai prevede ca utilizatorilor minori să nu le fie afișată publicitate personalizată în funcție de conținutul vizionat sau preferințele acestora, dar și ca publicitatea, în ansamblu, să nu poată fi personalizată în funcție de criterii sensibile precum etnie, preferințe politice sau orientare sexuală.
Euractiv a detaliat într-o analiză măsurile pe care platformele vor fi nevoite să le implementeze, iar The Verge prezintă măsurile anunțate de companii pentru a respecta noua legislație.
👉 Primăria Oradea dezminte zvonurile apărute pe rețelele sociale care spun că statuia lui Mihai Viteazul a fost înlocuită de statuia Sfântului Ladislau. Reprezentații primăriei explică că între cele două statui și locațiile acestora nu există nicio legătură. (Bihoreanul)
👉 Facebook și YouTube se retrag din rolul de gardieni împotriva teoriilor conspiraționiste, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, arată o analiză The Washington Post.
Analiza mai arată că cele două platforme sunt influențate de deciziile pe care le ia Elon Musk, proprietarul X (Twitter).
👉 Entități conexate cu Rusia au desfășurat o acțiune pe mai multe fronturi pentru a influența conversațiile online în jurul summit-ului NATO de la Vilnius, din iulie 2023. Hackerii au utilizat practici înșelătoare pentru a promova narațiuni menite să denigreze NATO și țara gazdă Lituania.
Aceste acțiuni au inclus diseminarea de documente presupus a fi obținute prin hacking de la guvernul lituanian sau răspândirea de afirmații false despre cheltuielile NATO și implicarea acesteia în afacerile interne franceze. (Graphika)
👉 Sub conducerea CEO-ului Linda Yaccarino, X (Twitter) a plasat publicitate pentru branduri precum The Athletic, Atlanta Falcons, Sports Illustrated, USA Today, Amazon și Office Depot pe un cont verificat pro-Adolf Hitler, care încurajează hărțuirea antisemită.
Compania a continuat să monetizeze conținutul postat de cont înainte să îl suspende. (Media Matters)
👉 Un botnet alimentat de ChatGPT, care îi atrage pe utilizatorii platformei X (Twitter) să viziteze site-uri cu știri false despre criptomonede reprezintă doar „vârful aisbergului” în ceea ce privește dezinformarea ghidată de inteligența artificială, au avertizat cercetătorii.
Botnet-ul - denumit „Fox8” - a fost descoperit în mai de cercetătorii de la Indiana University Bloomington. Acesta cuprinde cel puțin 1.140 de conturi create pentru a distribui o combinație de tweet-uri originale, postări retweet-uite și imagini preluate de pe site-uri din afara X. (Wired)
👉 Associated Press (AP) a emis directive privind inteligența artificială, afirmând că instrumentul nu poate fi folosit pentru a crea conținut și imagini publicabile pentru serviciul de știri, dar încurajând în același timp membrii personalului să se familiarizeze cu tehnologia.
AP este una dintre câteva organizații de știri care au început să stabilească reguli cu privire la modul de integrare a uneltelor tehnologice în dezvoltare rapidă, precum ChatGPT, în activitatea lor.
👉 Etichetele Facebook aplicate instituțiilor media controlate de guverne au redus angajamentul utilizatorilor, atunci când acestea au fost observate, arată un studiu coordonat de Carnegie Mellon University.
Facebook a lansat eticheta „media controlată de stat” în iunie 2020, pentru a alerta utilizatorii atunci când o postare provine de pe o pagină asociată cu anumite guverne, inclusiv Rusia și China. (Engadget)
👉 ChatGPT poate fi folosit pentru a genera mesaje politice personalizate pentru diferite grupuri țintă, deși în termenii de utilizare ai platformei acest tip de activitate este interzis. (The Washington Post)
👉 Doi republicani au propus în Congresul SUA o rezoluție care solicită mass-mediei să-și schimbe practicile de relatare a atacurilor armate în masă. Textul rezoluției numește relatările „iresponsabile și senzaționaliste” drept un factor major în creșterea recentă a numărului de atacuri violente cu armă în public.
Recomandările includ solicitări către mass-media de a nu numi sau publica fotografii ale „presupușilor criminali în spațiul public” și de a nu promova nicio „ideologie sau schimbare de politică publică” anume.
În schimb, rezoluția îndeamnă mass-media să se concentreze pe „prioritizarea relatării” actelor eroice „ale forțelor de ordine, primilor intervenienți sau a privitorilor”. (The Tennessean)
👉 În Irlanda, refugiați ai genocidului din Myanmar din 2017 dau în judecată Meta pentru rolul jucat de rețeaua socială în promovarea dezinformărilor ce au dus în cele din urmă la violențele din viața reală. (The Next Web)
👉 Japonia a deversat în ocean ape uzate de la centrala Fukushima. Asta a declanșat un val de dezinformare în China cu privire la contaminarea nucleară în Oceanul Pacific, cu postări virale care promovează teorii care nu au susținere științifică. (AFP via France 24)
👉 Un grup de manageri din domeniile media, tehnologie și cercetare au strâns aproape 3 milioane de dolari pentru a lansa un centru independent de cercetare în domeniul politicilor publice, axat pe abordarea problemelor globale legate de internet, cum ar fi dezinformarea, responsabilitatea algoritmilor și sănătatea economică a industriei de știri.
Din board-ul grupului fac parte fostul redactor-șef al Washington Post, Marty Baron sau laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Ressa. (Axios)
Mulșumesc, Good job!
Mulțumesc pentru distribuire. O zi cu spor.