Bună dimineața,
Săptămâna trecută, fostul președinte al SUA, Donald Trump, a fost acuzat oficial de încercarea de a răsturna rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020, printr-o campanie de răspândire a falsurilor și conspirațiilor legate de alegeri. Am consultat actul oficial de acuzare (justice.gov) pentru a înțelege cum a folosit Trump campania „STOP THE STEAL” pentru a încerca să răstoarne rezultatul alegerilor din SUA.
În esență, actul de acuzare notează că, în ciuda faptului că știa că a pierdut alegerile, pentru două luni, Trump a răspândit falsuri potrivit cărora ar fi câștigat, de fapt, alegerile, și că acestea ar fi fost fraudate. Actul mai notează că, pe baza falsurilor și pentru a face afirmațiile sale să pară credibile, a creat „o atmosferă națională intensă de neîncredere și furie” și a încercat să erodeze „încrederea publică în administrarea alegerilor”.
Cele patru capete de acuzare enunțate sunt:
Conspirație pentru a înșela Statele Unite ale Americii
Conspirație pentru a obstrucționa un proces oficial
Obstrucționarea și/sau tentativa de obstrucționare a unei proceduri oficiale
Conspirație împotriva drepturilor
Documentul notează că Trump a fost ajutat de alți șase co-conspiratori pentru a-și promova strategia prin care urmărea să rămână instalat în funcția de președinte, deși pierduse alegerile. În același timp, actul de acuzare arată că numeroase surse oficiale, printre care Departamentul de Justiție, l-au informat pe acesta că nu există dovezi ale presupusei fraude electorale pe care o susține.
Actul de acuzare menționează zeci de cazuri punctuale în care Trump, alături de co-conspiratorii săi, au încercat să folosească false afirmații - despre care știau că sunt false - pentru a crea impresia că alegerile au fost fraudate. Documentul mai arată că, potrivit procurorilor, au existat strategii clare pe care Trump le-a folosit pentru a schimba rezultatul alegerilor.
Trump a încercat, în mai multe conversații telefonice pe care le-a avut cu vicepreședintele Mike Pence, să-l convingă pe acesta să nu oficializeze, în ședința Congresului din 6 ianuarie, 2020, rezultatul alegerilor și să nu-l valideze pe Joe Biden președinte. În timp ce punea presiune pe Pence, Trump și câțiva dintre aliații săi distribuiau pe rețele sociale diverse note sau memorii cu obiectivul de a mobiliza electoratul frustrat să meargă să protesteze pe 6 ianuarie în Washington DC.
Procurorii descriu în detaliu acțiunile lui Trump din 6 ianuarie 2020, când mii de protestatari pe care i-a chemat în Washington au pătruns în clădirea Capitoliului, unde Congresul valida mandatul de președinte obținut de Joe Biden. Iată un fragment relevant:
La ora 14:24, după ce consilierii l-au lăsat singur în sala de mese, pârâtul a emis un tweet menit să întârzie și să obstrucționeze în continuare certificarea alegerilor: „Mike Pence nu a avut curajul să facă ceea ce trebuia făcut pentru a proteja țara noastră și constituția noastră, oferind statelor șansa de a certifica o serie corectată de fapte, nu cele frauduloase sau inexacte pe care li s-a cerut anterior să le certifice. SUA cere adevărul!”
Un minut mai târziu, la ora 14:25, Serviciul Secret al Statelor Unite a fost forțat să evacueze Vicepreședintele într-o locație sigură.
La Capitoliu, pe parcursul după-amiezii, membrii mulțimii scandau: „Spânzurați-l pe Mike Pence!”; „Unde este Pence? Scoateți-l afară!”; și „Pence trădător!”
În timpul violențelor de la Capitoliu, documentul mai notează că Trump a refuzat de mai multe ori să ceară mulțimii să oprească protestul și a încercat să convingă, telefonic, mai mulți senatori republicani, să amâne certificarea rezultatului alegerilor pretinzând că astfel obține timp pentru a confirma fraudarea acestora, în ciuda faptului că nu exista nicio dovadă factuală care să susțină afirmațiile sale.
Atacul electoratului furios asupra clădirii Capitoliului a determinat o amânare de 6 ore a confirmării rezultatului alegerilor din SUA, mai notează documentul.
The Conversation notează că documentul îl acuză pe Trump că este responsabil pentru o parte din violențele declanșate în Washington DC pe 6 ianuarie.
BBC identifică o parte din co-conspiratorii lui Trump și subliniază că fostul președinte știa că afirmațiile sale legate de frauda electorală sunt false.
În fine, The New Yorker a vorbit cu un expert care arată că minciunile și dezinformarea expuse în actul de acuzare sunt importante, însă nu constituie capete de acuzare, ci mijloace de care fostul președinte s-a folosit pentru a-și pune planul în aplicare.
Partidele plătesc tot mai mult pentru propagandă politică. Nu o vedem marcată în media
Partidele din România au primit de la stat 125 de milioane lei în prima jumătate a lui 2023. Dintre acestea, aproape 58 de milioane de lei au ajuns la presă, prin intermediul unor contracte. ONG-ul Expert Forum a notat că aici se vede o creștere semnificativă - față de 24 milioane și 47 de milioane de lei în 2021 și 2022. (Spotmedia)
Așadar, în 6 luni, au cheltuit cu presa și propaganda:
PSD - 27,4 milioane de lei
PNL - 22,4 milioane de lei
USR - 7,1 milioane de lei
PMP - 971.000 de lei
De ce e relevant? Sumele afișate mai sus arată că partidele din România cheltuiesc anual sume importante pentru a insera propaganda politică în media. Cu toate acestea, nu vedem aproape deloc conținut politic marcat drept propagandă plătită în ziare sau la televizor. Într-o dezbatere de anul trecut din Parlament, Alfred Simonis, parlamentar de Timiș, susținea:
„În ceea ce privește materialul folosit, tema și mesajul folosit, toate fac parte din strategia de comunicare… Dacă se știe în mod real fiecare articol promovat de un partid politic, apare firesc întrebarea dacă nu văd adversarii tăi în timp real în ce direcție te îndrepți, pe cine ataci, ce ataci. Nu persoane, ci unghiuri, direcții”. (Europa Liberă)
Un raport Active Watch de la finalul lunii iunie, 2023, face un rezumat exhaustiv al problemei și subliniază încă o dată problema: consumăm propagandă politică în media, dar nu știm - pentru că nu este marcată. Ca atare, avem tendința să credem că ceea ce citim este jurnalism.
Știri despre știrile false
👉 Un site care clonează identitatea PRO TV PLUS a publicat un interviu fals cu Andreea Esca, în care prezentatoarea știrilor promovează o platformă financiară care promite venituri consistente cu o investiție inițială de doar 250 de euro.
Esca a arătat că imaginea ei este folosită tendențios și ilegal pentru a induce în eroare oamenii. (Știrile ProTV)
👉 Au reapărut online ipotezele false despre tunelurile dacice și uriașii care ar fi populat pământurile noastre. Aceste două teorii fac și subiectul unui videoclip postat recent pe Facebook – și care a adunat sute de mii de vizualizări. Factual a contactat un antropolog care explică de ce astfel de materiale nu au nicio legătură cu realitatea.
👉 TikTok a anunțat că vizează schimbări în platformă pentru a se conforma regulilor stricte ale UE. Una din aceastea va permite utilizatorilor europeni de a dezactiva funcția devenită adictivă care afișează conținut bazat pe interesele lor.
Potrivit noilor reguli, giganții de internet vor fi obligați să ia măsuri mai puternice în ceea ce privește protecția datelor, protecția minorilor, combaterea dezinformării și a discursului urii. (AFP via Euractiv)
👉 Instituțiile de propagandă pro–Kremlin au publicat o serie de materiale în arabă în care afirmă, în mod fals, că guvernul Suediei a susținut arderea Coranului de către doi cetățeni irakieni, în fața parlamentului țării nordice. (The Guardian)
👉 Compania Meta va bloca link-urile care conțin știri în Canada, după ce statul a votat o lege care cere platformelor de social media să plătească publisherii locali pentru conținutul produs de aceștia și afișat pe platforme. NBC notează că așa ar putea arăta un „deșert informațional”.
O altă problemă semnalată: în lipsa surselor media tradiționale, canadienii s-ar putea informa de pe site-uri care promovează conținut fals sau înșelător.
👉 Utilizatorii X (ex-Twitter) care dețin bulină albastră au acum opțiunea de a o ascunde, pentru a evita să fie ironizați că plătesc pentru acest serviciu. (The Verge)
👉 …și tot X amenință că va da în judecată organizațiile nonguvernamentale care urmăresc răspândirea conținutului care incită la ură pe platforma sa. (The Hill)
👉 Un ziar din Insulele Solomon a acceptat o finanțare de 140.000 de dolari, în schimbul căreia s-a angajat să promoveze „adevărul despre generozitatea Chinei și adevăratele ei intenții de a ajuta la dezvoltarea insulelor”, arată o investigație OCCRP. Între timp, jurnaliștii din Insule se plâng de înrăutățirea mediului în care lucrează, din cauza infuziei financiare a Chinei.
👉 Politica din America Latină este influențată de campanii de propagare a conținutului fals. Oamenii din spatele acestui sistem rămân în mare parte necunoscuți, iar Foreign Policy trece în revistă câteva organizații care au folosit ferme de troli pentru a influența opiniile politice.
👉 În 2022, peste 70.000 de americani au fost victime ale escrocheriilor online prin app-uri de dating. În total, aceștia au raportat că au fost înșelați să plătească 1,3 miliarde de dolari către presupuși parteneri. Mai multe studii citate în The Conversation arată cum sunt selectate victimele și care sunt strategiile folosite online pentru a le determina să trimită bani în contul escrocilor.
Mulțumesc. Great job!
Mulțumesc pentru distribuire. O zi cu spor!