Ediția #159

Bună dimineața, 

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, susține că Ministerul pe care îl conduce va realiza doar o strategie de combatere a conținutului fals și dezinformării online, care va fi, ulterior, implementată de Autoritatea Națională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Precizările au fost făcute în contextul în care pe site-ul Ministerului a fost postat proiectul unei Hotărâri de Guvern care prevede, printre alte măsuri de reorganizare a instituției, și crearea acestei strategii. (Agerpres)

Nu este clar în ce măsură angajații Ministerului cunosc și înțeleg fenomenul dezinformării sau au competența de a dezvolta strategia adusă în discuție. În plus, în declarația citată de Agerpres, Sebastian Burduja folosește noțiuni pe care nu le stăpânește și le explică greșit.

---

👉 Un raport ExpertForum arată că partidele politice din România au cheltuit cel mai mult, în 2022, pentru presă și propagandă, aproape dublu față de anul precedent. Mai exact, au fost cheltuite 101 milioane de lei, față de 63 de milioane de lei în 2021. 

PSD a cheltuit 54 de milioane de lei (58% din cheltuieli), PNL 39 milioane de lei (70% din cheltuieli), iar USR doar 5 milioane de lei (18% din cheltuieli). (G4Media)

👉 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a îndemnat la prudenţă marţi faţă de utilizarea inteligenţei artificiale (AI) în sectorul asistenţei medicale publice.

Organizația a precizat într-un comunicat că datele utilizate pentru a „antrena” AI ar putea fi părtinitoare şi generează informaţii înşelătoare sau inexacte, iar modelele cibernetice ar putea fi utilizate în mod eronat pentru a genera dezinformare. (G4Media)

👉 Rusia a declarat organizația de mediu Greenpeace „indezirabilă”, ceea ce înseamnă interzicerea activităților sale pe teritoriul controlat de Kremlin.

Procuratura Generală a Rusiei a spus că Greenpeace a încercat să „intervină în afacerile interne ale statului” și că s-a angajat în „propagandă anti-rusească” cerând sancțiuni împotriva Moscovei, transmite Reuters via Europa Liberă România.

👉 Vera Jourova, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru valori și transparență, trage un semnal de alarmă privind creşterea propagandei rusești în Europa. 

Principalele naraţiuni din România, enumerate de specialişti, sunt „satanizarea Occidentului”, tratamentul arogant al UE aplicat Bucureştiului sau apărarea identităţii naţionale. (Adevărul)

👉 #FALS Rusia este susţinută de 85% din populaţia planetei în războiul declanșat de aceasta în Ucraina, susține, în mod fals, site-ul activenews, care a distribuit numeroase narațiuni false în trecut, arată Veridica.ro, care arată pe larg de ce avem de-a face cu o dezinformare.

👉 Aproximativ o sută de mii de oameni au participat la Adunarea Națională „Moldova Europeană”, un eveniment de susținere al parcursului european al Moldovei, aflată sub influența campaniilor de propagandă și dezinformare derulate de Federația Rusă. (Deutsche Welle)

Internațional

👉 Săptămâna trecută, Polonia și Germania au fost țintele campaniilor de dezinformare ale Kremlinului, care au încercat să reia ideea că Polonia ar vrea o parte din teritoriul Ucrainei, dar și că Germania ar susține războiul purtat de Federația Rusă în Ucraina. Ambele narațiuni sunt false. (EUvsDisinfo)

👉 Viața de zi cu zi în orașul Mariupol, la un an de la cucerirea lui de către Rusia, seamănă cu cea din fosta Uniune Sovietică. Oamenii povestesc că au un nivel de trai scăzut, sunt bombardați de propagandă și se tem de arestări. (The Guardian)

👉 E tot mai greu să facem diferența dintre imagini reale și cele create de tehnologia AI. BBC face o colecție de imagini generate de AI pentru a ne ajuta să înțelegem această evidență. 

👉 …și tot BBC a angajat un întreg departament de 60 de jurnaliști - BBC Verify - a cărui misiune este să mențină încrederea publicului în conținutul jurnalistic generat. Departamentul va comunica în permanență cu publicul și va arăta cum obțin jurnaliștii informațiile și cum au fost verificate. (PressGazette)

👉 Același obiectiv îl urmăresc și jurnaliștii de la The New York Times, care vor însoți relatările online cu explicații referitoare la felul în care informațiile au fost adunate din teren. (NiemanLab)

👉 Un studiu derulat în Regatul Unit și Germania arată că persoanele cu viziuni conservatoare sunt mai degrabă cele care postează conținut fals pe rețelele sociale, crezând că acesta este adevărat.

Studiul mai arată că falsurile sunt descoperite mai degrabă de persoanele mai în vârstă decât cele tinere. (Phys.org)

👉 VIDEO France 24 face un tur al falsurilor care s-au propagat după primul tur al alegerilor prezidențiale din Turcia și explică felul în care acestea au fost create. 

👉 Tabloidul american New York Post a publicat o relatare în care așa ziși migranți ar scoate afară din hoteluri veterani de război.

Povestea, care s-a viralizat între timp, s-a dovedit a fi complet falsă. (The Guardian)

👉 Columbia Journalism Review se întreabă ce ar putea însemna o autoritate națională de reglementare în domeniul securității de stat pentru patronatele mass-media. Analiza pornește de la încercarea de a cumpăra Forbes de către un consorțiu care conținea și companii deținute de un om de afaceri indian cu conexiuni puternice la Federația Rusă.

👉 Un expert în dezinformare arată cum platformele big tech au ajutat milițiile din Sudan să normalizeze discursul care incită la ură și violență, cu ajutorul comunicării în social media. (jurist.org)

👉 Linda Yaccarino a vândut publicitate pentru NBC susținând că platformele online precum YouTube și Twitter nu sunt sigure pentru branduri. Acum va fi CEO-ul Twitter, postură din care va trebui să susțină exact opusul. (Semafor)

👉 CBC Kids News a creat o hartă în jocul Minecraft care îi ajută pe copii să exploreze o lume nouă și să investigheze valoarea de adevăr a unor informații. (CBC)

👉 AI-ul dezvoltat de Google, care ar trebui să ne ajute să scriem mai limpede mailurile transmise cu Gmail, spune puțin în cuvinte multe, iar textele pe care le generează folosesc mai degrabă cele mai proaste modele de „comunicare” profesională. (The Verge)

👉 GitaGPT e un chatbot religios din India „antrenat” cu versete din Bhagavad Gita, o scriptură hindu. Problema e că dă răspunsuri care nu au legătură cu învățătura scripturii. (rest of world)

👉 Psihologul american Gary Marcus spune că ar trebui să încetăm să atribuim capacități cognitive umane acestor roboți care folosesc tehnologia AI pentru a conversa cu noi. De pildă, ChatGPT poate să producă text care conține cuvinte referitoare la emoții, însă nu poate înțelege aceste emoții. (The Conversation)

👉 Experții în educație din Australia se tem că implementarea utilizării tehnologiei AI în școli va duce la răspândirea falsurilor și a materialelor dezinformative. (Sky News Australia)

👉 Philadelphia Inquirer nu a putut să scoată o ediție pe hârtie din cauza unui atac cibernetic care i-a afectat sistemul informatic de management al conținutului. (Associated Press)

👉 Mașinile care explodează în urma accidentelor sunt mai degrabă imagini cu care ne-am obișnuit din producțiile hollywoodiene decât realități. The Conversation demontează cu argumente științifice mitul mașinilor care explodează în urma accidentelor sau după ce se prăbușesc de pe stânci sau poduri.