Bună dimineața,
Conturile de YouTube și Facebook ale fostului președinte SUA, Donald Trump, suspendate timp de doi ani, au fost reactivate de cele două platforme. Asta înseamnă că fostul lider va avea acces la instrumente de colectat fonduri pentru alegerile prezidențiale de anul viitor și acces la un public combinat de peste 146 de milioane de utilizatori. (Reuters via Rappler)
…iar sâmbătă dimineața, Trump a anunțat pe propria rețea socială, Truth Social, că va fi arestat marți și a cerut simpatizanților săi să iasă la proteste în stradă. (Axios)
Forbes a identificat o fotografie generată cu ajutorul tehnologiei AI, deci falsă, care îl prezintă pe fostul lider ca fiind arestat. A fost vizualizată de 600.000 de ori pe Twitter.
⚠️ M-am gândit să încep cu veștile astea pentru a vă face o idee despre cum ar putea arăta anul viitor în materie de campanii electorale pentru alegeri. Avem și noi patru runde, în România 🙂
👉 Kremlinul ar fi învins Ucraina după primele trei zile de război, susține Margareta Simonyan, redactorul-șef al Russia Today, instituție de propagandă finanțată de guvernul Federației Ruse.
Potrivit acesteia, Rusia ar continua, de fapt, lupta în Ucraina cu forțele NATO, ceea ce este fals. (G4Media)
👉 …între timp, propaganda la televiziunile de stat rusești a ajuns să se folosească de ghicitori în tarot, numerologi sau parapsihologi - unii dintre ei se prezintă ca „foști militari”.
Motivul e că oamenii încearcă să înțeleagă ce se întâmplă prin intermediul iraționalului, din cauză că explicațiile logice nu funcționează sau nu le convin. (G4Media)
👉 #FALS Nu, Austria nu va amenda persoanele care poartă mască medicală în transportul public. PressOne demontează această poveste falsă, publicată de mai multe site-uri din România.
De fapt, referința e la o lege dinaintea pandemiei de COVID-19, lege care interzicea, de fapt, acoperirea feței și viza portul femeilor islamice.
👉 Conform datelor oferite de Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică, numărul de morți subite înregistrate în ultimii doi ani este 16.
Factual a cerut aceste date pentru a verifica o teză pe care o susțin uneori în spațiul public membri ai AUR precum deputatul Dan Tanasă sau senatorul Sorin Lavric, potrivit cărora ar exista un număr tot mai mare de „morți subite”, care s-ar datora vaccinării anti-COVID-19.
👉 Povestea deceselor subite a fost construită în ultimul an, în România, de site-uri care propagă dezinformare și falsuri, iar Scena9 a explicat pe larg cum s-a întâmplat asta.
În detaliu
Platforma de investigații Átlátszó a fost ținta unei campanii coordonate de dezinformare, susținută de 19 site-uri apropiate de guvernul maghiar condus de premierul Viktor Orbán. Toate cele 19 platforme au publicat același text cu același titlu, la aceeași oră, acuzând jurnaliștii de investigații că „primesc milioane din străinătate”. (OCCRP)
În același text, purtătorul de cuvânt al unui ONG apropiat de guvern a lansat ideea că organizațiile precum Átlátszó ar slăbi statul maghiar și chiar a menționat că problema ar trebui privită din „perspectiva securității naționale”.
⚠️ Investigația OCRRP din Ungaria merită puțină atenție. În 2017, Ungaria a adoptat o lege care urmează strategia Kremlinului, de a obliga organizațiile nonguvernamentale care primesc fonduri externe să raporteze anual sumele primite, dar și să accepte să fie etichetate public drept „organizație finanțată din străinătate”. (Uite aici un rezumat exhaustiv al legii maghiare și al efectelor ei, realizat de Comisia de la Helsinki)
Același tip de proiect de lege, care urma să fie adoptat în Georgia, a generat săptămânile trecute proteste masive în stradă, rezultând în abandonarea proiectului de lege. (The Economist)
De altfel, Kremlinul a și declanșat o campanie de propagandă care să deturneze sensul protestelor din Georgia, folosindu-se de câteva minciuni clasice. DFRLab le trece în revistă și explică de ce sunt lipsite de adevăr și manipulează.
Acest tip de reglementare servește discursului naționalist și ajută partidele extremiste să reducă libertatea de exprimare a ONG-urilor, în special a celor care au în centrul activității protejarea drepturilor omului sau libertatea de exprimare. În plus, afectează dezbaterea democratică.
O analiză din 2021 explică felul în care poate fi instrumentată legea împotriva presei independente, dar prezintă și pozițiile Comisiei de la Veneția și a UE în ceea ce privește acest tip de lege. (United for Intercultural Action)
În România nu am avut inițiative legislative atât de directe, dar un raport al Amnesty International din 2018 nota că legislația a introdus „cerințe administrative și de raportare împovărătoare” pentru ONG-uri.
De altfel, tot în 2018, fostul deputat Liviu Pleșoianu, personaj politic frecvent citat de Sputnik, organizație de propagandă a Rusiei, acum interzisă în spațiul european, a depus un proiect de lege care viza dizolvarea ONG-urilor care nu publicau raportări financiare la 6 luni și nu dezvăluiau inclusiv numele donatorilor. (Europa Liberă)
Un proiect de lege cu țintă asemănătoare, inițiat de deputatul PNL Daniel Fenechiu, a fost retras săptămânile trecute, după ce sectorul nonguvernamental a atras atenția asupra prevederilor pe care le impune, și care sunt imposibil de aplicat. (PRESShub via Deutsche Welle)
Internațional
👉 Moldova a fost, în ultimele săptămâni, ținta eforturilor de destabilizare din partea Moscovei, prin campanii de dezinformare și organizarea de proteste în stradă din partea facțiunilor politice pro-ruse.
The Conversation explică felul în care Kremlinul capitalizează frustrarea cetățenilor Moldovei, generată de inflație și creșterea prețurilor la gaz, dar arată și că tactica aplicată Moldovei ar putea fi extrapolată la alte state din Europa de Est.
👉 Săptămânile trecute ați putut urmări în media din România un video care arăta un prizonier de război ucrainean executat de ruși. EUvsDisinfo a adunat și demontat variantele de dezinformare prin care Rusia a încercat să distragă atenția de la execuția ucraineanului. Una din variante susține chiar că „a fost vina lui” că a fost executat.
👉 Deutsche Welle explică cele trei criterii pe care le ia în considerare atunci când decide să verifice un conținut fals: gradul de răspândire (viralizarea), dimensiunea publicului la care a ajuns și impactul pe care îl are asupra audienței.
👉 Experții care monitorizează dezinformarea pro-Kremlin identifică teme ale acesteia care se regăsesc în discursul extremei dreptei din SUA. Scopul dezinformării e să slăbească sprijinul față de Ucraina. (The Guardian)
👉 Un clip audio care pare să reproducă vocea președintelui SUA, Joe Biden, vorbind despre „colapsul iminent”, în contextul falimentului Silicon Valley Bank, este un fals generat de tehnologie AI, demonstrează Associated Press.
👉 Synthesia e o companie din Regatul Unit care permite utilizatorilor înscriși pe platforma ei să genereze deepfakes.
Recent, compania a descoperit că tehnologia pusă la dispoziția utilizatorilor a generat conținut video fals care a fost apoi instrumentat politic în țări precum Venezuela sau Mali. (The Irish Times)
👉 …asta în timp ce, în Venezuela, 60 de instituții media au dispărut în ultimii 7 ani din lipsă de finanțare, preluarea lor de către guvern sau imposibilitatea de a găsi hârtie pentru a printa ziare. (Reuters Institute)
👉 Brent Lee a fost vreme de 15 ani adept al teoriilor conspiraționiste. Își spune povestea pentru BBC și marchează momentul în care a început să se îndoiască de pseudo-explicațiile pe care lumea conspiraționistă le oferă pentru a interpreta realitatea care ne înconjoară.
👉 European Digital Media Observatory a lansat raportul asupra narațiunilor false care au circulat în Europa în luna februarie. Îl găsiți aici.
👉 Publisherii de presă vorbesc despre scăderea veniturilor din publicitate online, după evaluarea conținutului lor de către terțe entități.
Mai precis, aceștia reproșează scăderea veniturilor din publicitate online targetată pe conținut pe care aceste entități nu îl consideră „sigur” pentru branduri. (DIGIDAY)
👉 În același timp, ar trebui să devenim conștienți că platformele big tech controlează tot mai mult felul în care ne construim realitatea, prin algoritmii care generează conținutul pe care îl vedem online.
O analiză Project Syndicate enumeră câteva feluri în care acest model de afacere ar putea fi reglementat, pentru a nu afecta sistemele democratice.
👉 …în plus, în contextul discuțiilor despre interzicerea TikTok pe telefoanele utilizate de membri și angajați ai guvernelor, în spațiul european, e bine să știți ce fel de protecție (nu) oferă TikTok, odată ce îl instalați pe telefon. (The Conversation)
Mulțumesc!
Mulțumesc pentru distribuire. O zi cu spor!