Prieteni, e prima dată în cinci ani în care am scris acest newsletter săptămânal când simt că, după două săptămâni de drumuri Chișinău-Cluj-București-Cluj, am adunat atâta oboseală încât nu sunt în stare de o ediție clasică Misreport.

Vă las aici podcast-ul înregistrat la Chișinău, la invitația jurnalistei Mariana Colun de la Ziarul de Gardă. Am vorbit despre cum amplifică rețelele sociale furia și cum ne raportăm, în imaginația noastră, la spațiul online.

…și aici podcast-ul înregistrat la București, alături de jurnalista Magda Grădinaru, pentru Rock FM. Magda Grădinaru m-a invitat la podcast-ul ei la o zi după summit-ul România imună, dedicat combaterii dezinformării în România și desfășurat sub înaltul patronaj al Administrației Prezidențiale.

Am participat în calitate de invitat la summit, și discuția din podcast urmărește să înțeleagă strategia, sau, mai precis, lipsa de strategie pe acest domeniu crucial.

Vă mai las prima scrisoare Eniciclică a Papei Leon al XIV-lea, publicată săptămâna trecută, și care e un manifest plenar în favoarea umanității noastre, într-un viitor probabil dominat de tehnologie AI.

Are și un titlu minunat: Magnifica Humanitas, și e un tur de forță prin ideile filosofice care caută cu blândețe și seriozitate omul din noi 🙂

Ne citim aici în formatul clasic de marțea viitoare!

👉 Un video care arată mai multe persoane violente, care încearcă să spargă vitrinele unei clădiri, a fost promovat pe rețele sociale și asociat în mod fals cu concertul de la București al rapperului belarus Max Korzh.

În realitate, imaginile sunt din Franța și au fost filmate după un meci de fotbal, anunță Jandarmeria Română. (Agerpres)

👉 Criza guvernamentală din aprilie-mai, 2026, din România, a fost dublată de o campanie de dezinformare pe rețele sociale, care a vizat promovarea de știri manipulate despre programul SAFE, președintele Nicușor Dan, fostul prim-ministru Ilie Bolojan și pro-Călin Georgescu și AUR.

Expert Forum arată că, din punct de vedere politic, campania a urmărit subminarea încrederii în Uniunea Europeană, în programele ei (SAFE, fonduri de coeziune ș.a.), dar și în vecinii imediați ai României, victime ale agresiunii rusești militare (Ucraina) sau hibride (Republica Moldova).

Ele sunt portretizate ca antagonice „interesului național” sau chiar anti-naționale. Tematicile anti-UE sau pro-„suveranitate” domină, cu 32,8% din total.

👉 Numele omului de afaceri român Sebastian Ghiță apare într-o serie de documente scurse din interiorul unei structuri ruse implicate în operațiuni de influență și dezinformare în Europa.

Investigația a fost publicată de platforma armeană FIP (Fact Investigation Platform) și se bazează pe documente atribuite Social Design Agency (SDA), o structură care ar funcționa sub supravegherea administrației prezidențiale ruse. (RFI)

👉 Un material audio care pare a fi o înregistrare între Nicușor Dan și Dominic Fritz, în care cei doi împart încă din 2024 componența viitorului guvern, s-a viralizat pe rețelele de socializare.

În realitate, bucata audio e realizată cu tehnologie AI. (Veridica)

👉 …nu, studenții români nu sunt „obligați” să învețe istoria Ucrainei în defavoarea istoriei naționale, cum spune Ion Cristioiu.

În realitate, trei universităţi româneşti au aderat la „Global Coalition for Ukrainian Studies”, o inițiativă internațională lansată de Ucraina pentru dezvoltarea studiilor academice despre spațiul ucrainean.

Participarea în program nu produce niciun fel de obligații asupra sistemului de învățământ din România. (Veridica)

👉 Ucraina ar pregăti atacuri împotriva Rusiei de pe teritoriul Letoniei, susține Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR). Moscova avertizează că știe coordonatele tuturor centrelor de decizie din Letonia și apartenența la NATO nu-i va apăra de răzbunare.

În realitate, SVR desfășoară o campanie de dezinformare împotriva Letoniei. (Euronews)

👉 VIDEO. Marian Voicu explică pentru TVR ce este tribunalul creat special pentru a analiza crima de agresiune împotriva Ucrainei, creat la inițiativa Consiliului Europei. (Breaking Fake News via YouTube)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le generează și amplifică)

👉 Schimbarea reglementării rețelei X la preluarea de către Elon Musk a determinat o creștere a discursului instigator la ură și violență, iar rezultatele se văd în realitatea cetățenilor din Marea Britanie, arată experți citați de The New York Times.

Atacurile motivate de ură și rasism au crescut îngrijorător în ultimii ani, iar discursul public s-a modificat.

👉 Modelele de inteligență artificială generează text prin predicția secvențelor de cuvinte statistic probabile, pe baza tiparelor învățate în timpul antrenamentului. „Asta înseamnă că un AI poate produce un răspuns care sună autoritar, se citește fluent și este complet greșit în același timp“, explică pentru Forbes un expert.

El arată și cum putem verifica valoarea de adevăr a răspunsurilor pe care le dau chatboții cu tehnologie AI.

👉 „Halucinațiile” produse de chatboții cu tehnologie AI încep să pătrundă în corpul științific, prin citate sau referințe false din lucrări de cercetare realizate cu asistenți AI.

Avertizarea vine chiar de la experții care folosesc asistenți AI. (Fortune)

👉 Donald Trump folosește o adevărată mașinărie de produs conținut fals și ieftin cu ajutorul tehnologiei AI.

The Financial Times (via Archive.is) arată că Trump a postat de peste 2.700 de ori pe Truth Social în 2026 — echivalentul a mai mult de 19 postări pe zi — aproape jumătate dintre acestea conținând imagini sau videoclipuri, ceea ce îl ajută să domine economia atenției în afara aparițiilor media formale.

👉 Google, Meta și TikTok au primit plângeri din partea grupurilor europene de protecție a consumatorilor pentru că nu i-ar proteja pe utilizatori de fraudele financiare de pe platformele lor.

Din aproape 900 de reclame suspecte raportate între decembrie 2025 și martie 2026, platformele au eliminat doar 27%, iar 52% dintre raportări au fost respinse sau ignorate. (Reuters via MSN)

👉 Google se pregătește să facă totul în locul tău, pe internet, pornind de la un simplu search-box. The Verge se întreabă ce va însemna experiența asta pentru utilizatori.

👉 …și tot Google încearcă să ajute utilizatorii să aibă acces la instrumente pentru detectarea deepfake-urilor. (The Verge)

👉 Minnesota devine primul stat care interzice piețele de predicție (precum Polymarket) care au ajuns să influențeze, în unele cazuri, realitatea.

Noua lege de stat face din găzduirea sau publicitatea pentru o piață de predicții, infracțiune. Și definește o piață de predicție ca „un sistem care permite consumatorilor să parieze pe un rezultat viitor — cum ar fi sport, alegeri, divertisment live, alegerea cuvintelor cuiva sau evenimente mondiale”. (NPR)

👉 Chirurgii plasticieni sunt din ce în ce mai îngrijorați de fenomenul „feței AI”, pe măsură ce tot mai mulți clienți ajung în cabinetele lor cu imagini nerealiste generate de tehnologie AI despre cum vor să arate. (The Guardian)

👉 Rețeaua Bluesky anunță că mai multe conturi au fost furate de Rusia, pentru a răspândi dezinformare și falsuri. (The New York Times)

👉 Atacarea infrastructurii de apă a devenit o armă de război cognitiv. Iran, Rusia și Israel au folosit fiecare, în moduri diferite, operațiuni informaționale pentru a normaliza distrugerea unor ținte care ar trebui să fie inviolabile: stații de desalinizare, baraje, rețele de tratare a apei.

Mecanismul e același: înainte de a lovi fizic, se construiește un cadru narativ care să justifice sau să obscurizeze lovitura. (Institutul Regal al Serviciilor Unite, RUSI)

👉 Propunerea Rusiei din martie 2026 de a restricționa sistemele de tehnologie AI străine, printre care ChatGPT, Gemini și Claude, pe motiv că ar proteja „valorile spirituale și morale tradiționale rusești” a fost tratată în mare parte ca un subiect de reglementare.

Small Wars Journal argumentează că, de fapt, în Rusia campania „valorilor tradiționale”, arhitectura internetului suveran, restricțiile asupra tehnologiei AI și operațiunile informaționale externe nu reprezintă domenii politice separate. Ele constituie, mai degrabă, o arhitectură coerentă cu două direcții: întărirea spațiului cognitiv intern împotriva penetrării externe și erodarea identității comune a societăților adverse.

👉 Un eseu din The Atlantic discută despre cazul ironic al unui autor care a scris o carte despre cum tehnologia AI influențează realitatea. Doar că în carte există cel puțin o duzină de false citate, produse chiar de tehnologia pe care volumul o analizează.

👉 OPINIE. Scandalurile literare cu autori suspectați că folosesc AI s-au înmulțit, dar dovedirea folosirii tehnologiei e aproape imposibilă.

Spre deosebire de plagiat, folosirea AI nu lasă urme clare: nici detectoarele specializate, nici chatboții generali nu pot da verdicte sigure. (Poynter)

👉 România și Norvegia au semnat un tratat de cooperare, măsurile principale vizând combaterea dezinformării și reziliența democratică. Prin program, țara noastră va beneficia de fonduri în valoare de 596,3 milioane de euro în ciclul actual de finanțare.

Acordul sprijină, de asemenea, cooperarea în domeniul justiției și al poliției, proiecte de tranziție verde, eficiență energetică și măsuri destinate să consolideze drepturile și condițiile de viață ale comunităților de romi. (Digital Watch)

👉 …nu, Călin Georgescu nu „a calmat o mulțime” cu un discurs despre unitate, și nici liderul AUR, George Simion, nu a vizitat o fetiță diagnosticată cu o tumoră cerebrală.

Ambele falsuri sunt create și ilustrate cu tehnologie AI, arată Factual.

👉 Și tot Factual arată cum două pagini de Facebook – Mereu Împreună și Voce Națională – distribuie în mod sistematic conținut despre George Simion și, respectiv, Călin Georgescu, prin titluri alarmiste și scenarii inventate, pentru a genera clickbait.

👉 După semifinala Eurovision, Moldova a devenit ținta unui val de atacuri pe TikTok și pe canale rusești. Moldovenii au fost acuzați inclusiv de plagiat prin videoclipuri manipulate cu tehnologie AI.

Jurnalistul moldovean Alexandru Cozer explică pentru RFI cum a început campania și de ce Eurovisionul rămâne o țintă constantă a propagandei ruse.

👉 Guvernarea de la Chișinău vrea să aducă opoziția la tăcere pentru a putea renunța la independența Republicii Moldova, afirmă politicianul pro-rus Mark Tkaciuk. Veridica arată de ce afirmația lui e o minciună propagandistică în favoarea Kremlinului.

👉 Încercările Chinei de a reprima opoziția reprezintă doar o parte a campaniei sale ample de spionaj în străinătate, care include atacuri cibernetice sau furtul de secrete militare și tehnologice. Digi24 vine cu o poveste care arată dimensiunea globală a campaniei Chinei.

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Dezinformarea operează mai puțin prin erodarea directă a instituțiilor și mai mult prin normalizarea treptată a narațiunilor eurosceptice, în special în jurul imigrației și suveranității, sugerează concluziile unui studiu care explorează felul în care consumul de media digitală se raportează la atitudinile democratice în UE (2019–2025).

Încrederea în UE rămâne stabilă, polarizarea nu escaladează, iar utilizarea internetului arată doar asocieri modeste cu sprijinul pentru identitate și integrare.

În schimb, atitudinile față de imigrație și încrederea în parlamentele naționale se dovedesc a fi cei mai puternici corelatori ai intensității identității, ai preferințelor pentru ieșirea din UE și opoziției față de o integrare mai profundă. (Nature)

👉 Chatboții AI livrează mesaje personalizate și adaptive, construite pe baza celor mai intime detalii ale vieții tale.

Studiile arată că acest tip de conținut e cu 65% mai persuasiv decât mesajele venite de la oameni sau de la AI non-personalizat. Și de patru ori mai eficient în schimbarea opiniilor politice decât publicitatea. (The Conversation)

👉 …și tot chatboții AI pot împinge utilizatorii vulnerabili în „spirale delirante”, în care botul le validează și amplifică convingerile false.

Fenomenul, numit „AI psychosis”, a fost asociat cu spitalizări, divorțuri și sinucideri. Primul grup de sprijin pentru victime a colectat deja 410 cazuri, iar OpenAI estimează că peste un milion de utilizatori ai ChatGPT ar putea prezenta semne de psihoză sau manie. (ABC News Australia)

👉 Sistemele actuale de detecție AI sunt optimizate să identifice fețe umane manipulate, nu medii sintetice — peisaje, infrastructură, dezastre, fenomene atmosferice.

În contextul dezinformării climatice, această limitare devine periculoasă: imaginile false cu inundații, incendii sau imagistică satelitară circulă mai rapid decât avertizările oficiale de urgență. (Tech Policy Press)

👉 La trei ani după lansarea ChatGPT, păcălirea sistemelor AI să se comporte periculos a devenit aproape trivială.

Cercetători din Italia au descoperit că pot trece de protecțiile a 31 de sisteme AI folosind poezie — limbajul poetic și metaforele păcălesc modelele să ignore controalele interne de siguranță. (The New York Times)

👉 Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) arată că există un „val de dezinformare” în „mass-media rusă și pro-rusă” cu privire la presupuse investigații ale agenției anticorupție vizând-o pe prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska. (TVP World)

👉 În timp ce SUA și alte țări occidentale se retrag din ajutorul extern oferit instituțiilor globale de sănătate publică, Uniunea Europeană încearcă să se poziționeze ca un aliat.

Într-o nouă strategie globală de sănătate, CE a prezentat UE ca un partener stabil pentru țările în curs de dezvoltare, într-un moment în care finanțarea globală pentru sănătate se reduce și devine tot mai tranzacțională. (Politico)

👉 Compania de armament Rheinmetall și compania de telecomunicații Telekom vor dezvolta împreună un scut de apărare împotriva dronelor și actelor de sabotaj.

Companiile intenționează să colaboreze pentru a proteja orașele și infrastructura critică din întreaga Germanie. (Rheinmetall)

👉 …în timp ce Ucraina a înțeles că sorafața imensă a Federației Ruse, considerată un avantaj strategic, devine o slăbiciune în fața atacurilor coordonate cu drone. (Atlantic Council Blog)

👉 Din cauza rezultatelor slabe și a repercusiunilor războiului cu Ucraina, evoluția politicii de stat în domeniul tehnologiei AI a Rusiei a trecut de la căutarea poziției de lider la izolare, arată o analiză a Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia.

👉 Autoritățile din Rusia au început marea ștergere a crimelor sovietice, la pachet cu venerarea lui Stalin și CEKA. În doar câteva zile, autoritățile au deschis o expoziție care vizează polonezii din gropile comune de la Katyn, au criminalizat asociația Memorial și au restructurat muzeul Gulagului.

În plus, Putin a redenumit academia Serviciului Federal de Securitate (FSB, succesorul KGB) după Felix Dzerjinski, părintele poliției secrete sovietice, temuta CEKA. (El Pais International)

👉 VIDEO. Un fost superior din CIA avertizează că SUA intră nepregătită în noua eră a războiului cognitiv. (The Cipher Brief via YouTube)

👉 …în contextul ăsta, mi s-a părut relevantă postarea asta de pe blogul Times of Israel, care definește foarte bine tacticile așa-numitului război de generația a șasea.

Vorbim de convergența tehnologiei AI, a sistemelor autonome, a operațiunilor cognitive și a procesului decizional algoritmic. Cu alte cuvinte, vizează capacitatea indivizilor și a populațiilor de a lua decizii, atacând direct terenul cogniției.

⚠️ FYI, înainte să citiți, poate e bine să vedeți cum evaluează Media Bias/Fact Check publicația Times of Israel.

👉 DCN Global discută cu Dr. Bernie Hogan de la Oxford Internet Institute despre rolul pe care emoțiile îl joacă în ce alegem să credem, în al treilea episod din seria The Disinformation Diaries. (DCN Global via YouTube)

👉 Politica de imigrație a administrației Trump, care stabilește excluderea și deportarea non-cetățenilor pe baza activității lor în cercetarea rețelelor sociale, a dezinformării sau moderării conținutului, penalizează anumite puncte de vedere și descurajează libertatea de exprimare, încălcând Primul Amendament.

Asta argumentează trei intervenții de tip „amicus curiae” într-un proces care vizează blocarea măsurilor generate de politică. (Tech Policy Press)

👉 Opoziția din Ungaria, care a câștigat alegerile împotriva lui Viktor Orbán și FIDESZ, s-a concentrat pe probleme concrete ale vieții de zi cu zi, mai degrabă decât pe idealuri abstracte, reforme democratice și retorică umanitară.

Alegătorii maghiari au răspuns mai puternic la îngrijorările legate de inflație, infrastructură precară, declin economic și corupție endemică, arată o analiză din Manila Times, care se concentrează pe cum poate o societate înfrânge un lider populist.

👉 Stephan Lewandowsky, profesor de științe cognitive la Universitatea din Bristol, arată că degradarea democrației vine mereu la pachet cu violențe în societate.

În video-ul ăsta, prezintă un studiu care observă o corelație între retorica de pe rețele sociale și violența politică. (Cambridge Disinformation Summit via YouTube)

Ai citit ediția #300 a Misreport și probabil că ai citit săptămâna trecută și alte știri care ți s-au părut false sau înșelătoare. Te rugăm să nu uiți că Misreport e o monitorizare realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.

Share

👉 Un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat ar permite serviciilor de informații să prelucreze date personale prin mijloace automate — adică algoritmi AI — fără mandat judecătoresc și fără control independent.

Dacă trece, singurul mecanism de supraveghere rămâne cel al comisiilor parlamentare de control, care nu au aprobat un raport public al activității SRI de cinci ani. (Snoop)

👉 „Noi cumpărăm corvete și avioane supersonice, de care nu avem nevoie și uităm de drone, de exemplu. (Dronele - n.r.) nu o să le facem cu ucrainenii, că nu e inclus lucrul ăsta“, a declarat George Simion despre programul SAFE. Doar că minte, și Factual arată cum.

⚠️ Dar apropo de SAFE, e un program în jurul căruia se aruncă multă dezinformare.

👉 De exemplu, Sorin Grindeanu s-a plâns și el că nu ar exista transparență în alocarea fondurilor, după ce a avizat și votat, în Camera Deputaților, exact o lege care alocă transparent finanțarea în program. (Factual)

👉 …iar POT a mințit spunând că va genera datorii de 38 de miliarde. De fapt, e suma totală care poate fi contractată de țările UE prin acest program. (Factual)

👉 „A DAT TOTUL FĂRĂ CA NIMENI SĂ ȘTIE!” Poate ați citit săptămâna trecută postarea virală care anunță că fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, ar fi donat 4.000.000 de dolari chiar de ziua sa, pentru a ajuta copiii fără adăpost și aflați în dificultate din România.

Postarea e falsă, realizată cu tehnologie AI. A avertizat chiar și Călin Georgescu pe pagina lui oficială. (G4Media)

👉 „Oculta mondială” pregătește următoarea „plandemie”, provocată de infecția cu hantavirus, care ar fi, de fapt, un efect advers al vaccinului anti-Covid, afirmă în cor conspiraționiștii din toată lumea.

Veridica.ro explică de ce ipotezele astea sunt niște ficțiuni care nu au nicio legătură cu realitatea. Nici cu știința.

👉 …și tot Veridica explică de ce e falsă ipoteza că în Ucraina vor putea fi organizate alegeri doar dacă Zelenski va fi capturat la fel ca Nicolas Maduro, președintele Venezuelei.

👉 …nu, România nu a „trimis” 700 de milioane de euro în Republica Moldova pentru „construirea a 5 kilometri de autostradă”, cum fals susțin influencerii Bobby D și Kovacs Valer. (G4Media)

Știri despre știrile false

👉 Moscova a pierdut teritoriu pe câmpul de luptă în aprilie 2026 pentru prima dată de la incursiunea Ucrainei, din august 2024, în regiunea rusă Kursk, potrivit unei analize publicate săptămâna trecută.

Pierderile Moscovei au fost echivalente cu aproximativ 116 kilometri pătrați de-a lungul mai multor zone ale liniei frontului. (France 24)

👉 Propaganda pro-Kremlin descrie UE drept un bloc autoritar care cenzurează informațiile disonante și își spionează cetățenii.

Scopul este să convingă publicul că nu există libertatea de exprimare autentică în Occident și că orice afirmație contrară este ipocrită. (EUvsDisinfo)

👉 Avem nevoie, la nivel european, de un organism de monitorizare al pluralismului media care să se concentreze asupra riscurilor care apar în spațiul comun de știri și informații, argumentează The Conversation.

Monitorizarea europeană ar trebui să verifice dependența de intermediari pentru trafic, dar și gradul de integrare sau felul în care jurnalismul de interes public este reflectat de marile platforme.

👉 Joseph Stiglitz, economist laureat al Premiului Nobel și colegul său de la Universitatea Columbia, Maxim Ventura-Bolet, utilizează modele economice pentru a demonstra de ce mediul informațional se deteriorează și pentru a explica de ce tehnologia AI va agrava situația, în cazul în care guvernele nu intervin.

The Strategist prezintă demonstrația pe scurt, în termeni accesibili.

👉 Aproape o treime dintre americani (30%) cred că cel puțin una dintre cele trei tentative de asasinat asupra președintelui Donald Trump a fost regizată, potrivit unui sondaj NewsGuard/YouGov.

Pentru fiecare tentativă de asasinat, majoritatea americanilor au declarat fie că a fost pusă în scenă, fie că nu sunt siguri.

Doar 38% dintre americani cred că toate cele trei tentative de asasinat au fost autentice. (NewsGuard’s Reality Check)

👉 …în timp ce aproximativ 4 din 10 adulți americani, și aproximativ jumătate dintre cei sub 50 de ani, își iau informații despre sănătate de pe rețelele sociale sau din podcasturi, arată un sondaj realizat de Pew Research Center.

The Washington Post (via archive.is) face o listă de criterii care ajută publicul să verifice cât de credibili sunt influencerii de la care primesc sfaturi pentru o sănătate mai bună.

👉 În contextul ăsta, e relevant să știm că feed-ul european de Meta e foarte diferit de cel din SUA, unde conținutul nu mai este verificat și marcat de organizații independente de fact-checking. Sau „cenzurat”, cum preferă să-l numească actuala putere politică din SUA. (Science Literacy Project)

👉 Meta, TikTok și Snapchat au negat în fața unui comitet parlamentar irlandez că platformele lor creează dependență, în timp ce autoritatea irlandeză pentru media a deschis investigații împotriva Meta privind sistemele de recomandare a conținutului pe Facebook și Instagram. (RTÉ)

👉 Procuratura franceză anchetează rețeaua X, deținută de Elon Musk, pentru „complicitate” la deținerea și răspândirea de imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor, deepfake-uri cu conținut sexual explicit, negarea crimelor împotriva umanității și manipularea unui sistem automatizat de prelucrare a datelor în cadrul unui grup organizat, printre alte acuzații. (The Associated Press)

👉 Instagram a renunțat la criptarea end-to-end a mesajelor directe, oferind astfel Meta acces la tot conținutul conversațiilor private - inclusiv imagini, videoclipuri și mesaje vocale. Este o decizie lăudată de organizațiile pentru protecția copiilor și criticată de cei care apără dreptul la confidențialitate. (BBC)

👉 SUA și Israel pierd războiul cognitiv cu Iran, arată o analiză a Center for Strategic and International Studies.

De exemplu, aproximativ 69% dintre americani sunt îngrijorați de creșterea prețurilor la benzină ca urmare a războiului. Iranul a exploatat această vulnerabilitate prezentând conflictul drept proiectul unei elite conducătoare desprinse de realitate.

⚠️ Războiul cognitiv operaționalizează neuroștiința, pentru a influența procesele neuronale care stau la baza gândirii, emoției și comportamentului uman. Cu alte cuvinte, creierul nostru devine țintă și vector strategic, iar agresorul folosește informații și narațiuni pentru a acționa asupra substratului neurobiologic al minții.

Operațiunile vizează percepția, judecata și emoțiile, iar obiectivul este să degradeze capacitatea adversarului de a raționa eficient și de a acționa coerent.

Small Wars Journal explică ce presupune asta din perspectiva neuroștiințelor.

👉 …și chiar dacă am vorbit în numerele trecute despre asta, simt nevoia să repet: Rusia a industrializat războiul cognitiv, producând la scară largă conținut media generat cu tehnologie AI. Apoi, printr-un sistem modular, vizează soldații, civilii și publicul occidental cu efecte distincte, calculate cu precizie.

Instituțiile federale americane construite pentru a urmări și contracara aceste operațiuni se află în tranziție, fără o arhitectură încă implementată. The Cipher Brief trage un semnal de alarmă.

👉 Liderul maghiar Peter Magyar intră pe lista scurtă a personajelor vizate direct de dezinformarea Rusiei, după Volodimir Zelenski, Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron.

EDMO urmărește o poveste falsă care se răspândește și care susține că Magyar ar fi gătit un cățeluș în cuptorul cu microunde.

E interesant să citiți și lista tuturor lucrurilor pe care dezinformarea pro-Kremlin a susținut de-a lungul timpului că le-ar fi cumpărat președintele Ucrainei: de la rochii ale prințesei Diana la vila lui Diddy la… limuzina lui Hitler.

👉 Șeful agenției de informații a Canadei afirmă că un potențial referendum privind secesiunea provinciei Alberta este vulnerabil la dezinformare și interferențe străine din partea unor actori precum Rusia.

„(...) un referendum precum cel din Alberta, care ar putea avea un efect diviziv asupra societății, este propice amplificării sau genului de dezinformare sau interferențe străine pe care le-am văzut în trecut din partea unor actori precum Rusia“, a declarat el pentru CBC.

👉 Media de stat din Polonia lansează un proiect propriu de combatere a dezinformării și fact-checking sub forma unei platforme comune, destinate verificărilor și jurnalismului de interes public. (TVP)

👉 Sud-coreenii consumă mai mult conținut de slabă calitate generat cu tehnologie AI („AI slop”) decât orice altă țară, iar raportările privind conținutul fals creat cu ajutorul tehnologiei AI au crescut de 27 de ori între alegerile generale din 2024 și campania prezidențială din anul următor.

Acum se pregătesc pentru alegeri locale, și dezinformarea prin conținut AI atinge cote alarmante. (AFP via France 24)

👉 Un audit pe 2,5 milioane de lucrări academice a identificat aproape 3.000 de studii biomedicale care conțin referințe inventate (care nu au putut fi atribuite unor publicații cunoscute).

Constatările sunt cuprinse în primul studiu academic care estimează amploarea citărilor false în literatura biomedicală. În fine, amploarea problemei sugerează că există o componentă de inteligență artificială generativă implicată. (nature via archive.is)

👉 Încrederea în mass-media din România este sub 30%. Doar guvernul și parlamentul sunt instituțiile în care românii au și mai puțină încredere.

Cum am ajuns aici? Sabina Fati argumentează pentru Deutsche Welle că o parte din rău sunt banii publici pe care partidele îi împart netransparent presei.

👉 Dar hei, avem și alte vești bune: peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” pentru libertatea presei. Practic, e cel mai prost an din ultimii 25, în ce privește libertatea presei pe Glob, măsurată de Reporteri fără Frontiere. (Active Watch)

România a reușit să urce pe locul 49 anul trecut. Dar tot suntem după Ghana, Gambia sau Republica Dominicană. Moldova e mult înaintea noastră. (RSF Global Index)

👉 Ucraina nu ajunge la un acord de pace cu Rusia din cauză că refuză Kievul să încheie conflictul, susține fostul consilier al lui Leonid Kucima, Oleg Soskin, în cadrul unei intervenții pe canalul său de YouTube.

Potrivit acestuia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este dispus să continue acțiunile militare și dorește să prelungească din nou mobilizarea și legea marțială în țară. Veridica arată de ce povestea e mincinoasă.

👉 Într-o postare virală pe X, Elon Musk a dezvăluit că „a simțit că moare” și era să ajungă la spital după ce a făcut al doilea „vaccin” împotriva COVID-19.

De fapt, amplifica altă dezinformare, care susține că vaccinurile Pfizer ar fi ucis 60.000 de germani.

În realitate, cel care susține asta e un veterinar care se dă drept fost angajat Pfizer. (Veridica)

Știri despre știrile false

👉 VIDEO. Rusia e capabilă să producă deepfakes de calitate foarte ridicată. Bloomberg Investigates explică exact cum să recunoaștem videouri produse de Kremlin cu tehnologie AI, apoi distribuite cu intenția de a crea haos și de a distruge credibilitatea unor personaje.

👉 Un raport al unei agenții de informații a UE descrie măsuri de securitate extreme și noi în jurul lui Vladimir Putin, tensiuni crescânde între serviciile de securitate și temeri privind un asasinat prin dronă.

Raportul descrie o stare de „alertă maximă” în Kremlin „de la începutul lunii martie 2026” cu privire la „riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat împotriva președintelui rus.” (OCCRP)

👉 Comisia Europeană a anunțat că un viitor program, numit AgoraEU, va include o componentă MEDIA+, cu un buget de 3,2 miliarde de euro, destinată sprijinirii sectoarelor media, inclusiv audiovizualului și presei de știri. Măsura vine ca o formă de combatere a atacurilor hibride și dezinformării. (The Brussels Times)

👉 Meta lansează instrumente de control parental pentru chatboții AI, în timp ce provincii canadiene iau în calcul interzicerea lor pentru minori.

Un studiu recent arată că aceste sisteme sunt „fundamental nesigure” pentru sănătatea mentală a adolescenților. (CBC News)

👉 Un microbiolog de la Stanford angajat să testeze un chatbot AI înainte de lansare a primit de la acesta un plan detaliat de atac biologic, inclusiv cum să maximizezi victimele. (The New York Times)

👉 Primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, 2024, din România nu a fost furat în sensul tradițional. A fost, mai degrabă, orchestrat printr-o „inginerie” care a presupus distorsionarea constantă a realității pentru un segment de public, arată o analiză a Democratic Erosion Center.

👉 O campanie de manipulare a Rusiei îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o știre atribuită în mod fals televiziunii BBC. Materialul susține că un tablou faimos al pictorului impresionist francez Paul Cézanne, furat, era vizibil în spatele președintelui ucrainean în timpul unui discurs recent.

Afirmația a strâns 2,4 milioane de vizualizări pe X, unde este citată de utilizatori pro-Kremlin ca dovadă a implicării lui Zelenski în fapte de corupție. (NewsGuard Reality Check)

👉 …și tot o campanie de manipulare și influențare, cu tot arsenalul de tactici cunoscut al Rusiei, este pusă în scenă în Armenia, înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie. (EUvsDisinfo)

👉 …și tot Rusia planifică o serie de acțiuni la ambasadele ucrainene din diverse țări, deghizându-le drept „comemorarea victimelor evenimentelor din 2 mai de la Odessa”.

Potrivit Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, o astfel de inițiativă este intensificată la nivel internațional. (Mezha)

👉 De peste două luni, Iranul se află în „întuneric” digital, în timp ce guvernul menține una dintre cele mai îndelungate întreruperi naționale ale internetului înregistrate la nivel mondial. BBC spune povestea unui cetățean care strecoară echipament Starlink în Iran printr-o operațiune complicată.

„Dacă măcar o persoană în plus reușește să acceseze internetul, cred că e un succes și merită”, argumentează el.

👉 Raportul anual al agenției de spionaj a Canadei arată că China și India rămân printre principalii autori ai interferenței străine și spionajului împotriva Canadei.

Serviciul Canadian de Informații de Securitate a menționat de asemenea Rusia, Iranul și Pakistanul ca alți actori ai interferenței străine. (National Post)

👉 YouTube e plin de conținut generat cu tehnologie AI, de slabă calitate (AI slop), și asta devine uneori ciudat — mai ales când vocile sintetice cedează în mijlocul video-urilor și repetă același cuvânt sau reproduc nonsensuri. (Futurism)

👉 The Economist (via Archive.is) se întreabă care e momentul în care putem să spunem că am „capitulat” intelectual în fața tehnologiei AI și cum vor arăta efectele acestei capitulări.

👉 VIDEO. Cum sunt păcăliți chatboții AI să repete dezinformare pro-rusă, explică Global News Canada.

👉 Un ghid foarte bun care te ajută să recunoști videoclipurile cu animale sălbatice generate de tehnologie AI și nemarcate ca atare. (Maryland Department of Natural Resources)

👉 …și un quiz făcut de NewsGuard unde poți să verifici cât de bine știi dacă postările atribuite lui Donald Trump pe TruthSocial sunt sau nu reale.

👉 PSD se aliază cu AUR și vor depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan, au anunțat ieri Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu, vicepreședinte AUR. (Veridica)

👉 România ar trebui să ia aminte și să se pregătească pentru următorul pas al propagandei ruse. După testarea tehnologiei în Republica Moldova, pasul următor e exportarea ei mai departe, către Vest.

Mesajul vine de la directorul Asociației Presei Independente din Moldova, Petru Macovei. Potrivit lui, noua tactică de a slăbi instituțiile statului urmărește exploatarea evenimentelor emoționale și presupune o capacitate de reacție sporită pentru instituțiile publice. (RFI)

👉 …între timp, în week-end-ul trecut, pe rețelele sociale s-a viralizat un mesaj care pare a fi transmis de RO-Alert și susține că ar exista zone în care sunt „fete răpite”. E fals și Ministerul Afacerilor Interne a anunțat asta deja. (Digi24)

👉 …nu, Ucraina nu „cumpără” fabrici românești cu banii trimiși din România și noul premier an Ungariei, Peter Magyar nu e „antieuropean”, cum susțin fals postări de pe Facebook. Factual le-a verificat și arată de ce sunt false.

👉 Comisia pentru afaceri juridice (JURI) din Parlamentul European a aprobat ridicarea imunității europarlamentarei Dianei Șoșoacă cu 17 voturi pentru, zero voturi contra și o abținere.

Solicitarea a fost formulată de Parchetul General din România, Șoșoacă fiind cercetată pentru 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. (G4Media)

👉 Platforma media Euromore și fundația Pravfond au fost sancționate de UE pentru campanii de dezinformare și propagandă.

Platforma Euromore este descrisă de către Consiliul UE ca un releu mediatic neoficial care operează în cadrul arhitecturii informaționale pro-Kremlin. Deși are sediul în Bruxelles, entitatea este acuzată că amplifică și legitimează discursurile Moscovei. (Radio Chișinău)

Știri despre știrile false (...și tehnologiile AI care le generează și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Personajele sintetice create cu tehnologie AI devin atât de realiste încât pot infiltra comunități online și pot orienta subtil opinia publică.

Spre deosebire de boții tradiționali, ele se adaptează, se coordonează și își rafinează mesajele la scară masivă, creând o falsă impresie de consens, avertizează un studiu al Universității British Coumbia citat de Science via Futurism.

„Manipularea organizată a rețelelor sociale s-a extins de la 28 de țări în 2017 la 70 de țări” în prezent, de la Filipine până la Statele Unite. Incidentele de dezinformare bazată pe tehnologie AI din alegerile braziliene și irlandeze, de exemplu, arată clar că instituțiile democratice se află deja sub asediul acestor tipuri de amenințări.

👉 Rusia transformă videoclipurile generate cu tehnologie AI într-o armă de dezinformare în masă, avertizează Ucraina.

Cercetătorii au identificat peste 1.000 de videoclipuri sintetice care fac parte dintr-un „lanț narativ de neutralizare” structurat, adică un sistem construit pentru a viza soldați, civili și publicul occidental. (Kyiv Post)

👉 Conținutul sintetic fals generat de tehnologie sabotează siguranța civililor în zonele de conflict și un simplu deepfake se poate dovedi mortal, arată Rachel Adams, CEO și fondator al Global Center on AI Governance. (rest of world)

👉 Chatboții AI au tendința de a da dreptate utilizatorilor chiar și când aceștia greșesc, iar acest comportament lingușitor ar putea distorsiona gândirea pe termen lung și, în cazuri extreme, să contribuie la tragedii, avertizează Fast Company.

👉 O mișcare tot mai largă de opoziție față de AI prinde contur în Statele Unite, unind oameni din medii și orientări politice diferite.

Ei cer reglementare și transparență, pentru că se tem că beneficiile tehnologiei vor merge către miliardarii din Silicon Valley, în timp ce impactul social, economic și ecologic va fi suportat de cetățeni. (The New York Times)

👉 Donald Trump a anunțat că Iranul va grația, la solicitarea lui, opt femei condamnate la moarte. Doar că fotografia pe care a folosit-o era generată cu tehnologie AI.

La rândul său, Iran a negat că femeile ar fi condamnate la moarte. France 24 arată că minciunile vin din ambele părți.

👉 Propagarea deliberată de minciuni si falsuri pentru câștiguri politice nu ar trebui să fie protejată de dreptul la liberă exprimare, argumentează un articol de cercetare din British Journal of Political Science.

👉 Cu cât vedem mai des o afirmație, cu atât avem tendința să o credităm, indiferent dacă e adevărată sau nu, arată un eseu din Time Magazine, care explică mecanismul din creierul nostru.

👉 Cercetători de la Universitatea din Kent, Moonshot, Google Jigsaw LLC și Universitatea din Cambridge au realizat recent un studiu care investighează eficacitatea unor scurte videoclipuri de „prebunking” pentru reducerea impactului dezinformării online.

Concluziile lor sugerează că această metodă îi ajută pe oameni să identifice videoclipurile manipulatoare sau înșelătoare de pe internet. (phys.org)

⚠️ Prebunking-ul funcționează exact ca un vaccin.

Când te vaccinezi, medicul îți introduce în corp o doză mică, slăbită, din virus. Corpul tău învață să îl recunoască și produce anticorpi. Când virusul adevărat apare, sistemul imunitar e pregătit, recunoaște virusul și îl combate.

Prebunking-ul face același lucru cu dezinformarea. În loc să aștepți să apară o știre falsă și să o combați după ce a prins (adică „debunking”) îi arăți omului în avans cum arată o tehnică de manipulare. O doză mică, controlată. Creierul învață să o recunoască.

De exemplu, înainte de alegeri, un videoclip scurt îți explică că unii actori politici folosesc tehnica „apelului la frică”, adică exagerează o amenințare ca să te determine să acționezi emoțional, fără să gândești critic. Data viitoare când întâlnești un mesaj care funcționează exact așa, creierul își va aminti tactica.

Nu trebuie să știi că mesajul respectiv e fals. Trebuie doar să recunoști tehnica.

👉 Pagini de Facebook care postează conținut de lifestyle, hobby-uri și sfaturi de sănătate injectează narațiunile politice ale Beijingului în fluxurile lor pentru a influența opinia publică din Taiwan.

Aceste pagini sunt legate de compania de marketing digital Wubianjie, cu sediul în China, care îmbină divertismentul, dezinformarea și mesajele politice în campanii de război cognitiv greu de detectat, arată o investigație Reporteri fără Frontiere.

👉 La 40 de ani de la explozia de la Cernobîl, dosarele secrete ale STASI spun povestea campaniei de propagandă uriașe pe care URSS a creat-o pentru a preveni distrugerea credibilității proprii în fața lumii științifice. Rezultatul a fost exact invers. (The Conversation)

👉 Iluminismul a fost o perioadă în care societatea a încercat să traseze linii clare între ordinar și extraordinar, între natural și supranatural. Asta a făcut ca poveștile senzaționaliste să se răspândească cu rapiditate.

Madeleine Pelling, istoric al artei, argumentează într-o carte analizată de Financial Times (via archive.is) că perioada de tehnologizare accentuată prin care trecem seamănă cu secolul al XVIII-lea, din perspectiva falsurilor.

Și mai spune ceva: că lecția pe care am putea-o desprinde din istorie e că „înțelegerea mistificării nu se bazează doar pe identificarea minciunii, ci pe a întreba de ce prosperă ea. Pe cine servește? De la ce ne distrage atenția?“.

Prieteni, bine v-am regăsit aici după o binemeritată vacanță.

👉 Cum probabil ați văzut, partidul TISZA și Peter Magyar au învins în alegerile din Ungaria, obținând și supermajoritatea în Parlament (două treimi din locuri). (TVR Info)

👉 În același timp, în Bulgaria, la alegerile parlamentare de duminică, 19 aprilie, coaliția fostului președinte Rumen Radev va deține de una singură majoritatea în parlament, mulțumită scorului foarte bun. Radev e eurosceptic și opozant al ajutorului militar oferit Ucrainei, considerat un apropiat al Rusiei. (HotNews)

👉 Ambele campanii au fost marcate de valuri de dezinformare axate pe două false idei: că ar fi existat o interferență a Uniunii Europene, apoi una a Ucrainei, în rezultatele preconizate. (Stop Fake)

👉 Înapoi acasă, dezinformarea pe care statul român o combate în documente strategice a găsit lejer spațiu outdoor. Mai precis, Snoop arată că pe zeci de panouri publicitare din București se desfășoară o campanie cu mesaje anti-cezariană. Acestea nu sunt marcate cu numele unei companii sau organizații și nu au substrat științific. Totuși, în spatele lor stă o organizație despre care presa a scris și în toamna lui 2024.

Public Record arăta atunci că o altă serie de panouri publicitare conspiraționiste, montate pe lângă sedii de ambasade din București, aparțineau unei fundații conduse de un crainic sportiv și un fost ospătar de la Hanul lui Manuc. Cei doi promovau și atunci mesaje delirante, fără niciun suport științific.

Doi ani mai târziu, fac același lucru :)

👉 Între timp, Colegiul Medicilor avertizează că dezinformarea în domeniul sănătăţii sau prezentarea incompletă a informaţiilor nu reprezintă simple opinii şi pot constitui un risc real pentru sănătatea populaţiei. (Radio România Actualități)

👉 …dar am avut minciună la cel mai înalt nivel - și anume, la pupitrul Administrației Prezidențiale. Într-o conferință de presă, Nicușor Dan a adus mai multe argumente pentru numirea procuroarei Cristina Chiriac de la DNA Iași în fruntea Parchetului General.

În conferința de presă, Nicușor Dan a spus, printre altele,: „Chiar dacă nu știi să citești decât câte rechizitorii a făcut cineva în 2025, poți să te uiți totuși și în 2024 și să vezi că, în 2024, secția DNA Iași, pe aceiași indicatori, a fost cea mai bună dintre secții”.

Factual arată, în urma unei analize complexe, că afirmația președintelui e falsă.

👉 În rest, guvernul Spaniei nu a creat un instrument de cenzură pe rețele sociale, Artemis II a ajuns în spațiu, iar fluorul din pasta de dinți nu afectează tiroida, cum susțin falsuri virale de pe Facebook, demontate tot de Factual.

Știri despre știrile false (și rețelele care le amplifică)

👉 În 2024, o echipă condusă de cercetătoarea medicală Almira Osmanovic Thunström de la Universitatea din Gothenburg a inventat o boală fictivă, pe care a numit-o „bixonimania”. Afecțiunea imaginară era cauzată, spuneau ei, de privitul prea îndelungat la ecrane și frecatul excesiv al ochilor.

La doar câteva săptămâni după publicarea studiilor false, modele AI de ultimă generație, printre care Gemini și ChatGPT, au început să vorbească despre bixonimania ca și cum ar fi fost reală. Cercetătorii au descoperit că articolele false începuseră chiar să fie citate în alte lucrări academice evaluate de specialiști. (Nature via Futurism)

👉 …și tot în 2024, industria dezinformării a valorat 417 miliarde de dolari, potrivit unui nou studiu realizat de Sopra Steria, o companie europeană de consultanță, servicii digitale și dezvoltare software. 11 miliarde de dolari sunt estimați ca pierderi prin înșelăciuni cu ajutorul tehnologiei AI. (PR Newswire)

👉 Jurnaliștii BBC au documentat din interior complexul Royal Hill din Cambodia, un centru de escrocherii cu șase etaje unde mii de lucrători traficați înșelau victime din toată lumea.

În clădire se aflau replici ale unor secții de poliție australiene, braziliene sau chineze, birouri antifonate și scenarii în zeci de limbi. (BBC)

👉 Traficul dinspre rețele sociale spre publicații de știri a scăzut dramatic în ultimii ani. De la preluarea de către Elon Musk și până acum, traficul dinspre X a scăzut cu 70%. (NiemanLab)

👉 Presa de stat chineză amplifică vocile opoziției din Taiwan, obiectivul fiind să submineze guvernul. Campania vizează parțial să slăbească demersul Taiwanului de a crește cheltuielile de apărare, arată Reuters.

👉 Iranul a găsit rețeta perfectă de a câștiga războiul propagandistic cu SUA și Israel: memele.

Un studiu The Conversation arată că ele ajung inclusiv la publicul neinteresat de război, care își formează astfel opinii.

👉 Sute de avataruri false, care îl susțin pe Donald Trump, apar online în ultima vreme, arată The New York Times.

Influencerii falși, generați de tehnologie AI, au explodat pe TikTok, Instagram, Facebook și YouTube într-o aparentă încercare de a atrage votanții conservatori.

👉 Tinder va permite utilizatorilor să demonstreze că sunt oameni, nu roboți, introducând în aplicație tehnologie avansată de scanare a ochilor, pe fondul unor temeri tot mai mari legate de tehnologia AI.

Utilizatorii aplicației de dating, dar și ai altor platforme precum Zoom, vor putea să își scaneze irisurile pentru a obține o insignă de „dovadă a umanității” atașată profilului sau numelui lor. (BBC)

👉 Un om de afaceri din Marea Britanie a pledat vinovat pentru că a făcut declarații false ca să închidă un club de noapte. Poliția crede că au fost generate cu ajutorul tehnologiei AI.

O sursă din cadrul Poliției Metropolitane a declarat pentru The Guardian că folosirea thenologiei AI pentru a genera scrisori din partea unor reclamanți inexistenți e o problemă în creștere.

👉 Înțelegem propria sănătate tot mai mult prin prisma conținutului de pe rețele sociale.

O mare parte din explicațiile online care vin de la influenceri, despre tratamente, simptome medicale sau chiar anatomie, nu au bază științifică, arată un expert. (Loughborough University)

👉 …iar jumătate dintre răspunsurile chatboților la întrebări medicale sunt incorecte sau înșelătoare, arată un nou studiu — Grok înregistrând cele mai multe probleme (58%), urmat de ChatGPT (52%) și Meta AI (50%), conform cercetătorilor de la universitățile din Alberta și Loughborough. (The Independent)

👉 Doi cercetători au scris o carte despre cum a ajuns știința să fie discreditată din motive economice și politice. Dezinformarea concertată și atacurile strategice în instanțe fac parte din instrumentarul de atac. (LawfareMedia.org)

👉 …am mai scris despre cum piețele de predicție se transformă în mașini de creat realitate, pentru profit - dar merită să citiți și eseul ăsta ca să înțelegeți dimensiunea fenomenului. Și pericolul pe care îl aduce. (NiemanLab)

👉 Dacă vreți să vă testați abilitatea de a recunoaște voci generate cu tehnologie AI, are NewsGuard un quiz pentru voi :)

Ungaria se pregătește pentru alegeri pe 12 aprilie și, potrivit sondajelor independente, partidul TISZA condus de Peter Magyar ar putea învinge, în alegeri, FIDESZ-ul condus de Viktor Orbán, care deține funcția de premier al țării din 2010.

Adică de 16 de ani.

Avem în față un moment esențial, pentru că, așa cum spun experții, întrebarea este dacă țara care a fost, în ultimii 15 ani, cel mai mare obstacol în calea procesului decizional strategic din Uniunea Europeană poate fi transformată într-un partener constructiv în cadrul Uniunii. (Euronews)

Ce spun cei doi candidați

Campania electorală s-a construit ca un conflict între două modele de stat: pe de-o parte, „democrația iliberală” pusă în practică de Viktor Orbán: anti-europeană, pro-rusă, îndepărtată de valorile statului de drept… și susținută de extrema dreaptă europeană și MAGA. (The Guardian)

De cealaltă parte, Peter Magyar, fost membru FIDESZ la rândul lui, susține revenirea Ungariei la valorile europene, stat de drept și un program serios anticorupție. (The Guardian)

Premierul Viktor Orbán susține, în campanie, că se opune războiului din Ucraina și este „pentru pace” (o poziție pe care o auzim și noi destul de des de la așa numiții „suveraniști”), în timp ce acuză Opoziția că este „pro război”. (Modern Diplomacy)

…și cum stau acum

Sondajele independente citate de Politico Europe arată că diferența dintre cele două partide e de 15 puncte procentuale în favoarea TISZA.

În plus, un sondaj recent realizat de firma de cercetare 21 Research Center a constatat că 65% dintre alegătorii sub 30 de ani susțin TISZA, în timp ce 14% îl susțin pe Orbán. (AP News)

Doar că e posibil ca, în Ungaria, asta să nu însemne neapărat și victoria TISZA în Parlament, așa cum arată spotmedia, citând publicația maghiară de investigații Átlátszó.

Potrivit unei documentări consistente, TISZA poate lua cam cu 5% mai mult decât FIDESZ la votul popular și totuși să obțină mai puține fotolii de parlamentari, din cauza felului în care sunt desenate colegiile electorale.

⚠️ Fenomenul se numește gerrymandering și presupune manipularea deliberată a circumscripțiilor electorale pentru a favoriza un partid sau grup politic.

Funcționează simplu, în principiu: cel care trasează granițele circumscripțiilor poate concentra mulți votanți ai adversarului său într-un număr mic de circumscripții, pe care acesta le câștigă zdrobitor, dar irosește astfel voturi. În alte cazuri poate dilua votanții adversarului în mai multe circumscripții, ca să nu atingă majoritatea în niciuna.

Rezultatul e că un partid poate câștiga mai multe locuri în parlament decât proporția sa reală de voturi. (Britannica)

But wait, there’s more…

Campania electorală din Ungaria este marcată de acuzații privind interferența rusă și activități de spionaj. Presa internațională relatează suspiciuni privind scurgeri de informații către Rusia, campanii de dezinformare și posibile operațiuni de influență, însă aceste aspecte rămân contestate și nu sunt pe deplin confirmate oficial. (AP News)

Valuri de falsuri, multe din ele lansate direct de partidul lui Orbán sau media de stat maghiară, sunt verificate de singura inițiativă de fact-checking din Ungaria. (Lakmusz)

Avem și boții care țin de operațiunea Matrioșka a Rusiei, și care răspândesc dezinformare despre tensiunile dintre Ucraina și Ungaria, lansează acuzații privind „mii” de atacuri ale refugiaților ucraineni asupra maghiarilor (The Insider) sau valuri de dezinformare care acuză un iminent asasinat al lui Orbán (POLITICO).

În plus, The Washington Post a dezvăluit săptămâna trecută, citând mai mulți oficiali europeni, că guvernul lui Orbán a oferit de mult timp Moscovei acces la discuții sensibile din cadrul Uniunii Europene.

…it’s (also) the economy, stupid!

Economia Ungariei se confruntă cu stagnare economică, inflație ridicată și dezechilibre bugetare, ceea ce afectează nivelul de trai al populației, arăta încă de anul trecut o analiză Le Monde.

Cauzele sunt atât externe: războiul din Ucraina și contextul geopolitic general. Dar țin și de detalii interne: sume mari din fondurile de coeziune și de redresare ale UE au fost înghețate sau întârziate din cauza preocupărilor legate de independența justiției, corupție și achiziții publice, în cadrul procedurii UE prevăzute la Articolul 7.

Vă amintiți procentul covârșitor de tineri care susțin acum TISZA? Poate că una din explicații e că, pe acest fond economic, prețurile la imobiliare au crescut cu 15% în toată țara, iar alternativa de a închiria, cel puțin în Budapesta, presupune că 40-60% din venituri sunt înghițite de chirii. (Universitatea din Graz, New School of Multilateralism)

BONUS VIDEO. John Oliver dedică un episod din Last Week Tonight alegerilor din Ungaria și semnificației lor pentru ceea ce înseamnă democrația în lume și în general :) (YouTube)

⚠️ Alegerile din Ungaria din 12 aprilie nu sunt doar despre cine conduce guvernul de la Budapesta în următorii patru ani. Vom înțelege din rezultatele de la urne dacă democrația mai poate fi câștigată pe teren propriu, după ce terenul a fost redesenat, presa controlată și informațiile clasificate ale UE transmise pe canale ascunse Moscovei.

Dacă Magyar câștigă în aceste condiții, poate fi o veste bună și pentru restul Europei, inclusiv pentru capacitatea UE de a funcționa ca un bloc coerent, într-un moment în care are nevoie de asta. Dacă pierde, întrebarea nu mai e despre Ungaria, ci despre ce mai înseamnă alegerile libere dacă sistemul electoral e construit să producă un singur rezultat.

Sigur, în România, rămânem cu UDMR, care a susținut constant FIDESZ, și care funcționează ca un punct de echilibru în guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR. Tough luck :)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 O instanță din SUA a condamnat Meta și YouTube la plata a 6 milioane de dolari pentru că juriul a decis, în cadrul unui proces, că cele două au componente care creează intenționat adicție în rândul tinerilor.

Cele două companii au fost date în judecată de o tânără de 20 de ani care a acuzat companiile că au creat produse care creează dependență similară cu tutunul sau jocurile de noroc online. (The New York Times)

👉 …în timp ce un juriu din New Mexico a condamnat Meta, tot săptămâna trecută, la plata a 375 de milioane de dolari pentru că a indus în eroare consumatorii cu privire la siguranța platformelor sale și a facilitat producerea de prejudicii, inclusiv exploatarea sexuală a minorilor. (The Guardian)

👉 Cele două procese și rezultatele lor ar trebui să ne ducă la o discuție consistentă despre ce înseamnă atenția noastră, arată o opinie din Project Syndication (via Social Europe), care propune să vedem atenția oamenilor ca pe o infrastructură fundamentală pentru societate.

„Miza este enormă. Atenția determină ce percep societățile, ce ignoră și, în cele din urmă, ce decid. Ea modelează alegeri, activitate economică și conflicte. Guvernează capacitatea de a detecta semnale slabe, de a anticipa crize și de a acționa rațional în condiții de incertitudine”, arată autorul.

👉 Consiliul de Supraveghere al Meta a decis că „Community Notes” nu reprezintă un substitut suficient sau adecvat pentru programul său de fact-checking (verificare a faptelor).

Într-un nou „aviz consultativ de politică", Consiliul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eficacitatea Community Notes într-o serie de circumstanțe, „inclusiv în regimuri represive care încalcă drepturile omului, în contexte electorale specifice și în situații de criză și conflict în desfășurare.” (NiemanLab)

👉 Reddit va începe să marcheze conturile automatizate care oferă un serviciu utilizatorilor, similar cu felul în care X aplică eticheta de „boți buni”, și va impune conturilor suspectate a fi boți să se supună unei verificări care să decidă dacă sunt umane. (Tech Crunch)

👉 Editorii Wikipedia au încercat să lucreze cu text generat de tehnologie AI. Au decis, în final, să interzică menținerea enciclopediei online cu ajutorul acestui tip de text sintetic. (404media via Futurism)

👉 Volodimir Zelenski este personajul central al unei campanii de influență din partea Rusiei, care încearcă să convingă publicul că liderul ucrainean ar deține 1% din acțiunile companiei medicale Astra Zeneca.

În realitatea, falsul pornește de la un site-clonă al Rusiei deschis în ianuarie, 2026, și a fost amplificat pe Telegram, fără să existe niciun suport factual pentru presupusele dezvăluiri. (EUvsDisinfo)

👉 Legea care stabilește regulile din campaniile electorale ale Canadei se modifică, pentru a proteja și mai mult alegerile de efectele campaniilor de manipulare.

Noul proiect de modificare interzice utilizarea deepfakes și finanțarea candidaților din surse străine în timpul campaniei electorale, dar și încercările de a manipula votul publicului.

În paralel, Guvernul Canadei își crește capabilitățile de răspuns la acțiuni hibride.

👉 Soldații moderni nu sunt doar luptători într-un război, ci potențiale vulnerabilități în mediul informațional. De la ideea asta pornește un eseu care explorează tacticile de a viza direct soldații în războaie cognitive și metodele de a contracara acest tip de atac. (Army University Press)

👉 OPINIE. Ce se întâmplă când deepfakes și conținutul creat cu AI devin doctrină de război. (The Cipher Brief)

Prieteni, Misreport intră în vacanța de Paști, pentru două săptămâni. Ne revedem aici pe 21 aprilie. Să aveți sărbători liniștite și nu uitați să întrerupeți fluxul constant de informație. Ajută la omul din noi :)

* în versiunea inițială a newsletter-ului s-a strecurat o eroare pe care am corectat-o: Viktor Orbán deține fără întrerupere funcția de premier al Ungariei din 2010, adică de 16 ani. Vă mulțumim pentru semnalare :)

👉 România se află sub presiunea unor atacuri cibernetice de tip DDoS și a campaniilor de dezinformare, avertizează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

Mihai Rotariu, managerul de comunicare al instituției, a declarat că „suntem ținta nu doar a unor atacuri cibernetice, ci și a unor campanii de dezinformare menite să slăbească încrederea în autorități”.

El a subliniat că, într-un context politic internațional instabil, inclusiv pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu, România trebuie să se aștepte la o dinamică similară a atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare. (Agerpres)

👉 Petrișor Peiu (AUR) susține că Nicușor Dan a decis, împreună cu coaliția de guvernare, să trimită întreaga viitoare producție de gaze din Marea Neagră în Ucraina.

E o minciună și Veridica explică de ce.

👉 Și tot Veridica arată că ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a informat Moscova timp de ani de zile cu privire la informațiile confidențiale discutate la reuniunile Uniunii Europene.

Potrivit unei investigații The Washington Post, citată de Euronews, Szijjarto l-ar suna pe omologul său rus, Serghei Lavrov, în timpul pauzelor de la reuniunile UE pentru a-l informa despre ce s-a discutat între liderii UE.

👉 George Simion a pierdut definitiv un proces cu platforma media edupedu.ro. Liderul AUR a fost acuzat că a folosit elevi pentru propagandă politică, pe modelul legionarului Zelea Codreanu, apoi a dat în judecată jurnaliștii care au scris despre el.

Instanța arată, în motivarea sentinței, că în acest caz au fost în balanță dreptul la liberă exprimare și dreptul la respectarea vieții private. Curtea invocă jurisprudența CEDO. (Adevărul)

👉 Pepsi nu folosește celule din fetuși avortați și Nicușor Dan nu a fost un apropiat al lui Nicolae Ceaușescu, arată verificările Factual.

👉 Republica Moldova a devenit model de succes în Europa în contracararea războiului cognitiv purtat de Federația Rusă, demonstrând că democrația poate fi protejată chiar și în fața unor bugete de dezinformare.

Declarația a fost făcută de către Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate (Radio Chișinău)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Alegerile parlamentare decisive din aprilie 2026 din Ungaria sunt ținta unei operațiuni de influențare. Sute de videoclipuri generate de inteligența artificială distribuite pe TikTok au ca scop să îl impulsioneze pe premierul pro-rus Viktor Orbán și să îl discrediteze pe contracandidatul său, Péter Magyar.

Rețeaua de 34 de conturi anonime identificată de NewsGuard folosește tehnologie AI pentru a produce videoclipuri false, în care contracandidatul lui Orbán este defăimat.

👉 NATO, UE și FEM avertizează: infrastructura civilă este noul câmp de luptă în războiul hibrid. Comisia Europeană a mobilizat 347 de milioane de euro pentru consolidarea cablurilor strategice și a capacității de reparații. (Digital Shield)

👉 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se duce doar cu rachete și artilerie, ci și în plan cognitiv și psihologic, unde frica, epuizarea și fragmentarea socială pot fi folosite deliberat ca arme.

În acest context, sănătatea mintală și sprijinul psihosocial devin componente esențiale ale rezilienței naționale, apărării civile și recuperării pe termen lung. Un interviu despre strategia Ucrainei în domeniu dezvăluie amploarea pregătirii. (International Centre for Defense and Security/Estonia)

👉 …între timp, un blogger pro-guvernamental din Rusia care l-a criticat pe președintele Vladimir Putin a fost internat într-o unitate de psihiatrie din Sankt Petersburg. (Deutsche Welle)

👉 …și tot despre tehnologia AI care amplifică și diversifică războiul cognitiv scrie și Military.com. Sistemele digitale pot aproxima acum stiluri de scriere, tipare comportamentale și interacțiuni sociale cu o precizie tot mai mare.

Unele companii construiesc deja modele bazate pe date din rețelele sociale, în timp ce platforme precum Meta mențin prezențe digitale prin conturile memorializate.

👉 Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) a observat în 2025 o creștere semnificativă a cazurilor de interferență și manipulare străină a informațiilor (FIMI), iar un sfert dintre acestea au folosit inteligența artificială pentru a genera secvențe de text, audio sau video. (TVP World)

👉 Înaintea alegerilor din Slovenia, reprezentanții Black Cube (o companie israeliană de informații) s-au întâlnit cu liderul partidului de extremă dreapta din țară, aflat în Opoziție.

Acum, videoclipuri compromițătoare cu politicieni ai partidului au apărut pe un site creat recent, neasumat de nimeni, care pretinde că ar fi „anti-corupție”. (Brussels Times)

👉 Brazilia are alegeri prezidențiale în 2026 și și-a propus să reglementeze utilizarea tehnologiei AI în campaniile electorale.

La fel ca alegerile din 2016 din Statele Unite, cele din 2018 din Brazilia au reprezentat un punct de cotitură pentru manipularea informațiilor, campaniile de dezinformare și operațiunile de influență.

În ambele cazuri, actorii de rea-credință au exploatat infrastructura platformelor digitale și logicile sale de implicare și monetizare pentru a calibra acoperirea și vizibilitatea, modelând tendințele online, percepțiile politice și atitudinile electorale. (Tech Policy Press)

👉 …între timp, în SUA, Donald Trump încearcă să reducă din dreptul statelor de a reglementa tehnologia AI, peste guvernul federal. (The Verge)

⚠️ BONUS READ. Documentul care stabilește politica publică de reglementare a tehnologiei AI în SUA poate fi citit aici. (whitehouse.gov)

👉 Un congresman din California a înaintat o propunere legislativă pentru a interzice chatboților AI să se dea drept profesioniști autorizați în domeniile medical, juridic și financiar.

Legea CHATBOT (H.R. 7985) urmărește să protejeze consumatorii împotriva inducerii în eroare de către sisteme de inteligență artificială care se prezintă în mod fals drept profesioniști calificați, deși nu dețin acreditările sau licența necesare. (kevinmullin.house.gov)

👉 Într-un interviu acordat publicației El País, renumitul psiholog Matthew Lieberman avertizează că înlocuirea contactului uman cu inteligența artificială este un experiment periculos.

Specialistul subliniază că, deși AI-ul este o invenție extraordinară, optimizarea chatbot-urilor pentru a simula prietenia poate accentua izolarea și dependența emoțională a noilor generații.

👉 O nouă inițiativă legislativă din Marea Britanie vizează tragerea la răspundere a companiilor tech pentru riscurile la care chatbot-urile AI îi expun pe copii.

Propunerea mută accentul de la restricționarea accesului tinerilor spre obligarea dezvoltatorilor de a garanta siguranța produselor înainte de lansare. (The Bureau of Investigative Journalism)

👉 Un raport recent avertizează că AI-ul creează noi metode de abuz împotriva femeilor.

Cercetătorii de la universitățile Durham și Swansea au arătat că platforme precum ChatGPT sau Replika pot iniția hărțuirea sexuală sau pot accepta jocuri de rol extrem de violente. (The Independent)

👉 Guvernul irlandez a semnalat că explorează opțiuni pentru introducerea unor restricții de vârstă privind utilizarea rețelelor sociale de către persoanele sub 16 ani.

Propunerea se înscrie în cadrul noii Strategii Naționale Digitale și de Inteligență Artificială 2030 a guvernului, care plasează siguranța online și verificarea vârstei în contextul ambiției mai largi a Irlandei de a acționa ca un hub european de reglementare digitală.

Propunerile includ un sistem de verificare a vârstei prin „portofel digital”. (The Conversation)

👉 Studii recente arată că multe familii ignoră modul în care adolescenții folosesc de fapt inteligența artificială, de la teme până la suport emoțional.

În timp ce părinții tind să vadă tehnologia ca pe o amenințare, tinerii o integrează deja în viața de zi cu zi, adesea fără nicio supraveghere sau îndrumare. (BBC)

👉 Utilizarea excesivă a rețelelor sociale este strâns legată de scăderea nivelului de fericire în rândul tinerilor, arată cel mai recent raport global al fericirii (World Happiness Report 2026).

Totuși, studiul subliniază că moderația este cheia: cei care folosesc platformele sociale aproximativ o oră pe zi sunt mai mulțumiți de viața lor decât cei care le evită complet. (CNN)

Puteți citi întregul capitol despre utilizarea social media în rândul copiilor și adolescenților. (WorldHappiness.report)

👉 Un clarinetist, un elev de liceu și câțiva negaționiști climatici scriu un „articol științific”.

Sună ca începutul unui banc, dar Mother Jones adaugă ajutorul tehnologiei AI și arată că promotorii dezinformării pe teme climatice au găsit trucuri noi pentru a-și promova ipotezele.

👉 Peste jumătate din tinerii din SUA au creat sau au primit cel puțin o imagine nud generată cu tehnologie AI.

Nivelurile raportate de victimizare în rândul participanților au fost substanțiale, 36,3% dintre persoane raportând că li s-a creat o imagine sintetică nud fără consimțământ și 33,2% că a le-a fost distribuită cel puțin o astfel de imagine generată cu tehnologie AI, fără consimțământ. (Mashable)

👉 Fanii MAGA au o nouă vedetă. E blondă, e frumoasă. E în armată. Pozează cu Donald Trump și anturajul său. Frecventează lideri mondiali. …și e generată cu tehnologie AI. (Euronews)

👉 Sony Music anunță că a solicitat eliminarea a peste 135.000 de melodii create de impostori care și-au însușit identitatea artiștilor săi pe platformele de streaming.

Deepfake-urile au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale generative și au vizat unii dintre cei mai mari artiști ai companiei, printre care Beyoncé, Queen și Harry Styles. (BBC)

👉 OPINIE. De la primul anunț al atacului asupra Iranului, pe 28 februarie, președintele Donald Trump a emis un flux neîntrerupt de afirmații false despre război. The New York Times (via Archive.is) le analizează pe toate.

👉 România nu a intrat în război, dar Info Sud Est arată cum au rostogolit Diana Șoșoacă și alți „suveraniști” pe rețele sociale un fals panicard despre presupuse „bombardamente” din Vâlcea și Pitești.

În realitate, era vorba despre exerciții aeriene anunțate cu câteva zile înainte.

👉 Papa Leon XIV le cere jurnaliștilor televiziunii italiene RAI ca Informarea să nu devină propagandă, pentru că războiul nu este un joc pe calculator.

„Vă revine vouă să arătați suferințele pe care războiul le aduce întotdeauna în rândul populațiilor; să arătați fața războiului și să o povestiți cu ochii victimelor pentru a nu o transforma într-un videogame”, a spus Leon al XIV-lea. (Vatican News)

👉 Nu, Volodimir Zelenski nu a venit la București ca să ceară ca România să atace Iranul și Rusia, cum susține și pro-rusa Diana Șoșoacă, șefa SOS România. (Veridica)

👉 …nici George Soros nu se află „în arest la domiciliu”. (Factual)

👉 O poveste virală despre un tată care ar fi furat lapte pentru copilul său și ar fi fost „iertat” de un jandarm este falsă, anunță Jandarmeria Română. Reprezentanții instituției subliniază că furtul rămâne infracțiune și nu este trecut cu vederea. (Adevărul)

👉 …și povestioarele emoționante de pe pagina de Facebook „Buna, ce mai faci?” sunt tot generate sintetic de tehnologie AI.

Pagina, care are sute de mii de urmăritori, susține că este o comunitate pentru „oamenii cu suflete mari, iubitori de frumos”.

Textele vizează empatia cititorilor (prin povești despre bătrâni neajutorați, birocrație absurdă, sistemul medical deficitar), iar imaginile care le ilustrează sunt sintetice, generate de IA, explică Factual.

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Mesajele dezinformative ale Kremlinului au pivotat spre Orientul Mijlociu și Iran. Un obiectiv-cheie a fost de a lega Ucraina de conflict.

Falsurile au inclus încercări de a conecta protestele Maidan din 2014 cu o instabilitate regională mai largă și afirmații potrivit cărora Ucraina ar putea organiza o „provocare” pentru a-și recăpăta atenția internațională. (EUvsDisinfo)

👉 Președintele american Donald Trump a acuzat Iranul că folosește tehnologia AI drept „armă de dezinformare”, pentru a denatura succesele și sprijinul de care se bucură liderul SUA în timp de război. (Reuters)

👉 Campania electorală din Ungaria este marcată de campanii dezinformative. Înaintea alegerilor din luna viitoare, videoclipuri deepfake și alte conținuturi înșelătoare care îl vizează pe liderul opoziției Péter Magyar se răspândesc masiv online. O mare parte din ele amplifică narațiuni promovate de aliații premierului Viktor Orbán. (POLITICO)

👉 …și boții care țin de operațiunea Matrioșka a Rusiei răspândesc dezinformare despre tensiunile dintre Ucraina și Ungaria și lansează acuzații privind „mii” de atacuri ale refugiaților ucraineni asupra maghiarilor.

Videoclipuri false cu siglele unor instituții media occidentale circulă pe rețelele sociale în încercarea de a promova mai multe falsuri interconectate. (The Insider)

👉 …iar Deutsche Welle analizează motivele care demonstrează ajutorul rusesc în campania electorală a lui Viktor Orbán.

👉 Poliția norvegiană mută antrenamentele anti-hibrid la frontiera de nord.

Între timp, Duma de Stat pregătește adoptarea unei legi care ar putea legitima operațiuni armate în străinătate pentru eliberarea cetățenilor ruși reținuți. (The Barents Observer)

👉 Noul model fundamental al Meta, cunoscut intern sub numele de cod Avocado, s-a dovedit inferior modelelor AI ale competitorilor, arată The New York Times.

Compania împinge lansarea Avocado, care era programată pentru această lună, până cel puțin în mai.

👉 Un juriu l-a găsit vinovat pe omul de afaceri australian Alexander Csergo de ingerință străină prin imprudență, după ce un tribunal din Sydney a aflat că acesta a întocmit rapoarte pentru doi suspecți de spionaj în favoarea Chinei, în timp ce se afla în străinătate. (ABC News)

👉 Presa de stat chineză și conturile pro-China de pe rețelele sociale propagă informații false menite să consolideze imaginea Iranului și să submineze Occidentul în rândul chinezilor, taiwanezilor și al diasporei chineze în general. (NewsGuard Reality Check)

👉 …și tot China amplifică în spațiul european propaganda proprie, folosind „împrumutarea vocilor” unor influenceri europeni sau „spălarea” informațiilor și alte tehnici de disimulare a originii și atribuirii conținutului provenit din China.

Mesajele-cheie includ „ascensiunea pașnică” a Chinei, modernitatea sa accentuată și susținerea pozițiilor de politică externă ale Rusiei. (European Council on Foreign Relations)

👉 O „gafă” a unui sistem de inteligență artificială și incompetența uluitoare a unui departament de poliție au trimis o bunică inocentă după gratii.

Postul de radio din Dakota de Nord WDAY detaliază cum Angela Lipps, în vârstă de 50 de ani, a petrecut aproape șase luni în arest după ce polițiștii din Fargo, folosind un instrument de recunoaștere facială bazat pe tehnologie AI, au identificat-o drept suspectă într-un caz de fraudă bancară din stat. (Futurism)

👉 O cercetare doctorală la Departamentul de Informatică și Cercetare Operațională al Universității din Montreal examinează limitele sistemelor de inteligență artificială concepute să detecteze conținutul fals.

Concluzia ei: aceste instrumente au deficiențe semnificative, pe care performanța lor tehnică le maschează adesea. (Genetic Literacy Project)

👉 Agenții AI pot coordona autonom campanii de propagandă fără intervenție umană, arată o cercetare citată de TechXplore. Scenariul pe care îl propun cercetătorii ar trebui să ne dea fiori - cu atât mai mult cu cât e deja aplicabil.

👉 Imaginile false par autentice, iar cele autentice sunt susceptibile de a fi false. The Guardian vine cu trei reguli pentru a naviga prin materialele despre războiul din Iran fără să fim manipulați cu falsuri.

👉 …iar BBC merge mai departe și se întreabă cum putem să facem față unei lumi în care totul este (sau poate fi) fals, și nimănui nu-i mai pasă de asta.

👉 Foști angajați Meta și TikTok acuză platformele că au amplificat deliberat conținutul toxic pentru a crește prețul acțiunilor.

În timp ce TikTok prioritiza imaginea politicienilor, Meta lansa funcții precum Instagram Reels știind că acestea cresc incidența hărțuirii și a discursului instigator la ură. (BBC)

👉 OPINIE. Media din epoca post-adevăr ne mutilează creierul, scrie comediantul Stewart Lee.

Care se întreabă, pe bună dreptate, cum ar trebui să facă publicul față valului uriaș de minciuni, engleză stricată și falsuri, pe care îl numește „subprodusul lui Trump în vreme de război”. (The Nerve)

👉 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a depus plângere penală împotriva dezinformărilor care au asociat în mod fals decizii administrative din domeniul mediului cu riscuri la adresa securității naționale.

„(...) dezinformarea climatică și de mediu a devenit, la nivel european, o vulnerabilitate recunoscută. Răspândirea deliberată a unor informații false privind investiții în baraje, lucrări hidrotehnice sau politici de protecție a mediului poate submina încrederea publică în instituții, poate afecta implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene și poate genera tensiuni sociale nejustificate.”, a anunțat, săptămâna trecută, MMAP, prin intermediul unui comunicat.

👉 Principala voce anti-imigrație din România, parlamentarul AUR Dan Tanasă, a răspândit un fals potrivit căruia, în 2025, în România erau înregistrați 140.000 de muncitori străini necalificați, dintre care „foarte mulți fără un loc de muncă”.

În realitate, arată datele obținute de PressOne, numai circa 0,2% din angajații străini aduși din țări non-UE sunt înregistrați în sistemul de șomaj al statului, iar o parte dintre ei sunt reîncadrați în muncă.

👉 Mai întâi, o știre fabricată sau distorsionată apare într-o publicație obscură dintr-un stat UE. Apoi, rețelele afiliate Kremlinului o preiau, o traduc și o amplifică.

În cele din urmă, același conținut revine în R. Moldova, de data aceasta prezentat drept „confirmare din presa occidentală”.

Prin acest circuit, propaganda își ascunde originea și capătă o aparență de legitimitate. Sursa inițială dispare din vedere, iar mesajul ajunge la public cu o autoritate împrumutată, greu de contestat, arată Ziarul de Gardă.

👉 Debunkeria e un podcast produs de Info Sud Est, unde redacția ajută cititorii să facă curățenie prin haosul digital. Vă invit s-o folosiți ca resursă, mai ales pentru tinerii cu care vreți să vorbiți despre capcanele din spațiul virtual.

👉 Nu, Maia Sandu nu are legătură cu dosarul Epstein. (Veridica)

👉 …și actorul Eric Dane a murit din cauză că suferea de Sclerozei Laterale Amiotrofice (ALS), nu din cauză că s-ar fi vaccinat anti-COVID19. (Factual)

Știri despre știrile false - și tehnologiile care le amplifică

👉 Instrumentul de căutare inversă a imaginilor (reverse image search, n. red.) al Google generează răspunsuri sumarizate cu AI inexacte pentru imagini fabricate și înșelătoare legate de conflictul dintre Statele Unite ale Americii și Iran.

Asta a constatat NewsGuard, expunând o vulnerabilitate semnificativă într-un sistem utilizat pe scară largă pentru verificarea autenticității imaginilor.

👉 …dealtfel, un val de videoclipuri distorsionate sau fabricate s-a răspândit masiv online de când a început războiul cu Iranul, alimentat parțial de campanii de propagandă cu influență legată de stat, în special în ceea ce privește cine câștigă războiul și cât de grave au fost pierderile. (ABC News)

👉 …în același timp, Tehran Times, un cotidian în limba engleză aliniat statului iranian, a publicat pe X o imagine despre care susținea că arată echipamente radar americane „complet distruse” la o bază din Qatar.

În realitate, era o versiune manipulată cu ajutorul inteligenței artificiale a unei imagini Google Earth din anul trecut, reprezentând o bază americană din Bahrain. (AFP via RFI)

👉 …și tot dezinformarea generată de tehnologia AI, despre războiul SUA-Israel cu Iranul, este monetizată de creatori online, au declarat experți pentru BBC Verify:

„Analiza noastră a identificat numeroase exemple de videoclipuri generate de tehnologie AI și imagini satelitare fabricate, folosite pentru a vehicula afirmații false și înșelătoare despre conflict, care au adunat în total sute de milioane de vizualizări online.”

⚠️ Ascensiunea tehnologiei AI generative a amplificat considerabil capacitatea actorilor statali și a propagandiștilor de a fabrica imagini satelitare convingătoare în timpul conflictelor majore și e o tendință despre care cercetătorii avertizează că are implicații de securitate concrete în lumea reală.

👉 X a anunțat că utilizatorii care postează videoclipuri generate cu tehnologie AI despre un conflict armat, fără a dezvălui că acestea au fost create cu ajutorul tehnologiei, vor fi suspendați din programul de monetizare al platformei pentru 90 de zile. Abaterile repetate vor duce la o suspendare permanentă din program. (NiemanLab)

Celelalte tipuri de dezinformare cu AI rămân în plată :)

👉 Dacă vreți să înțelegeți mai multe despre spațiul informațional din Iran, vă recomand interviul ăsta cu un fact-checker iranian care lucrează din exil încă din 2017. (Poynter Institute)

👉 Agenți nord-coreeni folosesc tehnologia AI pentru a păcăli firmele occidentale să îi angajeze, avertizează Microsoft.

Compania afirmă că instrumentele AI ascund identitățile candidaților falși, care transferă apoi salariile obținute din locuri de muncă IT la distanță către Coreea de Nord. (The Guardian)

👉 Un istoric care a primit în secret finanțări de la statul rus a ajuns să prezinte poziții favorabile Rusiei la o conferință despre securitate globală, organizată de OSCE. OCCRP arată cum s-a întâmplat totul.

👉 Curtea Supremă de Justiție a Indiei a amenințat cu represalii după ce un judecător a rezolvat o dispută asupra unei proprietăți citând ordine și legi care nu există - generate cu tehnologie AI. (BBC)

👉 Un eseu care argumentează nevoia unui acord internațional care să reglementeze etichetarea conținutului realizat cu tehnologie AI. (Modern Diplomacy)

👉 Meta permite publicitate politică în campania electorală din Ungaria, deși a anunțat anul trecut că retrage complet opțiunea de pe platformă, după ce Comisia Europeană a impus reguli de transparență crescute.

În primele șase săptămâni ale anului 2026, Meta a permis reclame politice pe paginile a 457 de politicieni și organizații ale Fidesz, TISZA și DK analizate. (Lakmusz.hu via EDMO)

👉 Dezinformările au supraevaluat succesul Teheranului în a bombarda obiective ale SUA și Israel, în replică la atacul asupra Iranului. France 24 explică exact cum.

👉 Metarăzboiul e un termen care apare în 2021, în cercetări cu autori chinezi, și descrie un stadiu nou al propagandei amplificate de rețele sociale și tehnologie AI.

Dacă propaganda clasică încerca să te convingă de ceva anume (că liderul este măreț, că dușmanul este perfid și că partidul are întotdeauna dreptate), noua formă nu atacă anumite convingeri, ci mecanismele care le formează: încrederea în surse, capacitatea de a distinge între fapt și ficțiune și disponibilitatea de a căuta adevărul în primul rând.

Dacă propaganda clasică spune „Crede asta”, noua propagandă spune „Nu mai crede nimic”. Sau, și mai periculos: „Nu merită efortul să încerci să găsești adevărul, oricum toți mint.” (VoxUkraine.org)

👉 Alegătorii elvețieni au respins un referendum care propunea reducerea drastică a finanțării postului public de radio-televiziune SRG. 62% s-au opus planului de diminuare a taxei anuale de licență, o măsură despre care criticii au avertizat că ar slăbi mass-media și ar alimenta dezinformarea.

Campania își propunea reducerea taxei anuale de licență, pe care toate gospodăriile elvețiene sunt obligate să o plătească, de la 335 franci elvețieni (432 de dolari) la 200 de franci. (Reuters)

👉 Un articol 404Media arată cum putem vorbi cu cineva care trece prin episoade psihotice induse sau asociate utilizării inteligenței artificiale. (n.r. ‘AI Psychosis’).

Experții spun că primul pas este să identifici momentul în care cineva are nevoie de ajutor - iar abordarea cu compasiune și fără prejudecăți este cea mai grea și esențială parte.

👉 The Verge arată cum verifică experții autenticitatea imaginilor și a video-urilor în epoca deepfake-urilor. (via Archive.is)

👉 The Guardian demontează „mitul Babei Vanga” și arată că multe dintre afirmațiile atribuite prezicătoarei bulgare nu au fost niciodată consemnate, însă numele ei susține în continuare teorii ale conspirației și narațiuni geopolitice.

👉 Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, susține că Iranul ar fi atacat Ciprul iar Tratatul UE obligă Bruxelles-ul să răspundă militar la această agresiune. În realitate, Piperea se bazează pe o declarație a unui eurodeputat cipriot care promovează narațiuni proruse.

Este adevărat că Ciprul a raportat prezenţa unor rachete iraniene în apropierea insulei, dar nu a fost „atacat” de Iran. (Veridica)

👉 …între timp, Ministerul Apărării Naționale anunță că, din datele pe care le are în acest moment, pe fondul evoluției situației de securitate din Iran, nu rezultă o amenințare militară la adresa teritoriului național. (Veridica)

👉 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se bazează, de fapt, pe falsuri și dezinformare, spune la RFI, Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API).

Moldova a reușit să facă față în mare pare acestor provocări pentru că și-a dezvoltat anumite instrumente de reacție și are instituții mai puternice. (RFI)

👉 Inteligenţa artificială (IA) a devenit un motor al dezinformării despre războiul din Ucraina, în special prin crearea de imagini false şi manipularea chatboţilor precum ChatGPT cu falsuri menite să modeleze cursul acestui conflict. (Digi24)

👉 Nu, Ungaria nu „investighează anularea alegerilor din România”, iar buletinul electronic nu te înlocuiește cu un QR code și le permite altora să te controleze, așa cum susțin două falsuri demontate de Factual.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 X este copleșită de dezinformare după atacul SUA și Israel asupra Iranului. Pe X au circulat sute de postări virale, inclusiv clipuri video și imagini false sau înșelătoare despre locul și amploarea atacurilor, unele fiind de fapt videoclipuri vechi, imagini generate de inteligența artificială sau secvențe din jocuri video prezentate ca evenimente reale. (WIRED)

👉 Germania vrea să acorde autorităților de aplicare a legii mai multe puteri pentru a combate atacurile cibernetice, permițând forțelor de securitate să intervină și să închidă sisteme IT și să șteargă date, inclusiv de pe servere aflate în străinătate, potrivit unui proiect de lege consultat de Reuters.

👉 Israelul dezvoltă în mod activ interfețe creier-calculator (BCI) pentru a permite unui singur operator să controleze mai multe sisteme fără pilot exclusiv prin semnale neuronale, arată The Jerusalem Post.

👉 Serviciile de informații daneze au avertizat că o putere străină ar putea încerca să influențeze alegerile generale din 24 martie.

Principala amenințare provine din partea Rusiei, dar a fost menționat și haosul provocat de eforturile SUA de a prelua Groenlanda. (The Guardian)

👉 Competiția tehnologică a alimentat o creștere constantă a volumului și a sofisticării campaniilor de influență străină, consolidând poziția Rusiei în conflictul său hibrid cu Occidentul.

„Ceea ce vedem nu este doar o creștere bruscă a deepfake-urilor, ci o schimbare în modul în care este produsă influența. Ne confruntăm cu sisteme care pot genera… persuasiune la scară largă, pentru câțiva bănuți. Pentru mine, aceasta este o revoluție în influența politică, iar niciunul dintre mecanismele noastre actuale de guvernanță nu este pregătit să o abordeze”, arată pentru BBC un expert European Policy Centre.

👉 Profesorul rus care a filmat pe ascuns un documentar despre îndoctrinarea din școlile Rusiei descrie pentru The Guardian atmosfera instalată după invadarea Ucrainei.

Jocurile copiilor au fost înlocuite de parade care le imită pe cele militare, iar temele au început să conțină discursuri „denazificatoare”.

👉 Brady Tkachuk face parte din echipa olimpică masculină de hochei pe gheață a Statelor Unite, dar joacă cu normă întreagă pentru pentru Ottawa Senators din Liga Națională de Hochei a Canadei.

Administrația SUA a postat pe conturile de socializare un video generat cu tehnologie AI în care pare că Tkachuk jignește echipa olimpică a Canadei. Sportivul susține că nu a făcut acea declarație niciodată. (Politico)

👉 ICE a cheltuit miliarde pentru a transforma depozite industriale în ceea ce pare a fi o rețea de centre de detenție pentru migranți, arată o investigație PBS.

👉 În Noua Zeelandă, experții se tem că valul de conținut fals generat cu tehnologie AI a început deja să creeze confuzie. ​​

Cu alegerile generale programate mai târziu în acest an, partidele politice experimentează deja noua tehnologie pentru campaniile lor, arată experții. (The Conversation)

👉 Moartea celui mai căutat traficant mexican de droguri, liderul Cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG) a declanșat un val de violență criminală în 20 din cele 32 de state ale țării.

A declanșat și distribuirea masivă a unor imagini create cu ajutorul inteligenței artificiale, iar Cartelul a fost una din sursele de falsuri care au amplificat haosul din țară. (AFP via France 24)

👉 O investigație OCCRP arată exact cum s-a folosit Cartelul de algoritmii rețelelor sociale pentru a genera haos și pentru a paraliza Mexicul.

👉 Piețele de predicție (ca Polymarket) încearcă să pozeze în potențiale viitoare surse de știri, observă The Verge, într-o analiză care mi-a dat fiori, pentru că arată cum sensul cuvântului „știre” e tot mai volatil.

👉 ANALIZĂ. Trucul de slăbit al unei persoane devine dezastrul nutrițional al alteia, prin amplificarea pe rețele sociale, arată un eseu despre cum ne-a transformat social media în experți în nutriție. (Science Literacy Project)

👉 Potrivit unor cercetări recente, persoanele cu abilități mai puternice de recunoaștere a obiectelor sunt mai bune și la identificarea fețelor generate de inteligența artificială.

Scorul IQ și familiaritatea cu AI nu sunt corelate cu performanța în a detecta falsurile video cu AI. (SciTechDaily)

Probabil că ai citit săptămâna trecută și alte știri care ți s-au părut false sau înșelătoare. Te rugăm să nu uiți că Misreport e o monitorizare realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.

Subscribe now

Share

Între 2023 și 2025, în România, 30 de persoane au murit după ce au contractat rujeolă, o boală considerată până de curând eradicată.

În plus, numărul cazurilor de tuse convulsivă a crescut de 62 de ori într-un singur an. Rata vaccinării a ajuns la un minim istoric, iar una din cauze este dezinformarea pe teme medicale, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete (Digi24).

Nu ni se întâmplă doar nouă - în 2023, mai multe țări europene au descoperit că se confruntă cu focare de rujeolă, după ce rata de vaccinare a scăzut, în urma pandemiei de COVID-19. (Digi24) Rămânem, însă, „campioni” la numărul de îmbolnăviri, arăta un raport UNICEF, la finalul anului trecut. (YouTube/Euronews).

În 2024, incidența rujeolei în România era mai mare decât în Federația Rusă, Uzbekistan sau Tajikistan. (Institutul Național de Sănătate Publică/Guvernul României) În 2025, în România s-au vaccinat mai puțin de jumătate din numărul copiilor care ar fi trebuit să primească prima doză anti-rujeolă. (HotNews) Mai precis, 47,7%.

Directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa spunea că obiectivul este o acoperire vaccinală de 95%. În caz contrar, acest virus, care este extrem de contagios, va continua să se răspândească. (Agerpres)

Tot conform OMS, în medie, o persoană infectată poate contamina până la 18 persoane nevaccinate. Acest lucru face ca rujeola să fie de aproximativ 12 ori mai contagioasă decât gripa.

Președintele Nicușor Dan s-a dus în SUA, la Consiliul pentru Pace prezidat de Donald Trump, unde România a avut statutul de membru observator. Președintele SUA l-a numit pe Nicușor Dan „prim-ministrul României”, iar asta a generat, acasă, un val de dezinformare susținut de câteva site-uri și influenceri online care promovează constant propaganda Rusiei. (G4Media)

Care e povestea pe care au rostogolit-o? Că Trump nu ar recunoaște legitimitatea lui Nicușor Dan în calitate de președinte. Factual explică de ce tipul ăsta de răsucire a realității e un fals.

Și adaugă niște context: în 2023, Trump s-a referit la prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, drept „liderul Turciei”, deși cei doi au o relație strânsă de mulți ani. Și fostul președinte George W. Bush l-a prezentat, în urmă cu 20 de ani, drept prim-ministru al României pe Traian Băsescu.

…și nu, președintele Nicușor Dan nu a întârziat la eveniment, nici la fotografia de după. (Factual)

👉 Constantin Brâncuși n-a spus niciodată „V-am lăsat săraci și proști și vă găsesc și mai săraci și mai proști”, dar asta nu împiedică citatul atribuit sculptorului să călătorească liber pe internet și rețele sociale de câțiva ani. (RFI)

👉 Falsurile despre cazul Epstein inundă internetul. Context arată că, în România, Activenews sau canalul neolegionar Casus Belli au preluat ștafeta și împing dezinformările către public.

👉 România, alături de Bulgaria, țările din Balcani, din fosta Uniune Sovietică și fostele state-satelit sovietice, sunt țintă strategică a războiului hibrid al Rusiei.

Expertul bulgar Georgi A. Angelov explică ce înseamnă asta, într-un interviu pentru Investigatoria.

O să vedeți că și în Bulgaria, cântă aceleași povești rusești: glorificarea „succeselor” Rusiei și prezentarea „eșecurilor” Ucrainei, apelul la neutralitate/pacifism, retorica anti UE/NATO.

👉 ANALIZĂ. Libertatea presei și educația cântăresc aproape 85% din formula rezilienței la război cognitiv și dezinformare, iar încrederea interpersonală completează ecuația. Cu alte cuvinte, rezistența la dezinformare nu este un accident geografic.

Este rezultatul unei construcții lente, strat cu strat, instituție cu instituție, arată Nicolae Țîbrigan, președinte co-fondator al Asociației New Data Academy. (PressHub)

👉 Ucraina, România și Moldova au semnat un memorandum trilateral pentru crearea Alianței Cibernetice pentru Reziliență Regională. Alianța are scopul de a consolida rezistența împotriva amenințărilor cibernetice și hibride cu componentă cibernetică, în special din partea Rusiei. (Euronews)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Un inginer din Denver e primul caz documentat al unui om atacat online de un agent de inteligență artificială.

Mai precis, AI-ul a încercat să contribuie la o bază de date populară, administrată de inginer. Când a fost refuzat, a adunat date despre acesta și a creat un blog cu falsuri și acuzații la adresa lui. (France 24)

👉 PODCAST. Los Angeles este gazda unui proces istoric: giganții Instagram și YouTube vor fi judecați pentru prima dată de un juriu, acuzațiile fiind că platformele lor sunt concepute deliberat pentru a crea dependență în rândul copiilor.

Avocații reclamantei – o tânără de 20 de ani – susțin că aceasta a dezvoltat probleme de sănătate mintală după ce a devenit dependentă de rețelele sociale încă de la o vârstă fragedă.

Ei argumentează că aceste companii au construit „mașini ale dependenței”, cu algoritmi care învață ce își doresc utilizatorii și continuă să le ofere acel conținut. (BBC)

👉 O cercetătoare care a studiat limbajul folosit în narațiunile dezinformative și falsuri spune că publicul este atras de dezinformare din cauza „certitudinii epistemice”.

„În știrile false, autorul creează adesea impresia că este absolut sigur că ceea ce relatează este adevărat. Acest lucru se numește «certitudine epistemică». Există o suprautilizare a expresiilor care transmit o astfel de certitudine, de exemplu «în mod evident», «clar», «de fapt» și așa mai departe. Această tendință este mai puternică în textele în limba rusă decât în cele în limba engleză”, arată ea. (Phys.org)

👉 Persoanele de culoare din SUA sunt ținta unei campanii ample de dezinformare care se răspândește rapid și pune utilizatorii de culoare în pericol.

The Guardian face un salt în cercetarea despre rasismul digital, amplificat prin rețele sociale și tehnologie AI.

Dincolo de faptul că spală bigotismul prezentându-l drept știre, rasismul digital îi expune pe utilizatorii de culoare unui nivel de abuz și hărțuire personalizată. Nu chiar o distopie, dar pe-aproape.

👉 …și tot despre rasismul digital de pe rețelele sociale din SUA vorbește și The Conversation, care prezintă câteva campanii de dezinformare care lovesc comunitățile de culoare.

👉 Majoritatea oamenilor cred că pot recunoaște fețele generate de tehnologia AI, însă această încredere este depășită, arată cercetări realizate de UNSW Sydney și Universitatea Națională a Australiei. .

În condițiile în care fețele generate de AI sunt acum aproape imposibil de deosebit de cele reale, această încredere greșit plasată poate face indivizii și organizațiile mai vulnerabili în fața escrocilor, fraudatorilor și a actorilor rău intenționați, avertizează cercetătorii. (UNSW Sidney)

Dacă nu credeți, faceți testul din interiorul textului.

👉 Influenceri online și creatori de conținut prezintă orașe occidentale precum Londra, Manchester, San Francisco sau New York ca fiind copleșite de imigranți și criminalitate.

Fenomenul se numește „decline porn”. Aceste povești, adesea exagerate sau fabricate cu tehnologie AI, alimentează furia și reacțiile rasiste, arată BBC.

👉 Nataliya Tkachuk, șefa Direcției pentru Informații și Securitate Cibernetică din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, spune că nici măcar un viitor armistițiu nu ar pune capăt presiunii pe care Moscova o aplică țărilor estice, prin atacuri hibride.

Dimpotrivă, ar redirecționa mai multe resurse către ceea ce a numit „cutia de instrumente hibride” a Moscovei. (TVP World)

👉 VIDEO. O nouă investigație realizată de Forbidden Stories dezvăluie o rețea de propagandă rusă coordonată de serviciile de informații ale țării.

Documente scurse arată zeci de agenți care răspândesc dezinformare în Africa și America Latină, plătind direct instituții media și jurnaliști pentru a promova narațiuni antioccidentale și pro-Rusia, remodelând peisajul politic cu un buget de peste 7 milioane de euro. (YouTube/France 24)

👉 VIDEO. Platformele sociale ne influențează sănătatea mintală, viața și deciziile. John Oliver face un rezumat al impactului Twitter înainte și după ce a fost preluat de omul de afaceri Elon Musk.

Și trece prin toate practicile controversate ale platformei, de la fotografiile sexualizate generate de Grok la amplificarea campaniilor care incită la ură. (YouTube/Last Week Tonight with John Oliver (HBO))

Prieteni, a trecut un an de când vicepreședintele SUA, JD Vance, a spulberat imaginea parteneriatului transatlantic, atacând fățiș democrațiile europene, la Conferința de la Munchen din februarie, 2025.

Discursul său de atunci, impregnat de aroganță și duritate, a anunțat UE că SUA este pregătită să impună o nouă viziune a lumii - și că Europa nu are altă soluție decât să îmbrățișeze această nouă direcție croită pentru a satisface deopotrivă nevoia de profit a giganților big tech și voturile comunităților MAGA din SUA. (Canalul oficial de YouTube al Casei Albe)

Simbolic, SUA transmitea Europei că are pretenția de a fi urmată fără comentarii în trip-ul ei ideologic, promovat de algoritmii rețelelor sociale, ca să continue să susțină securitatea Europei și relațiile comerciale bilaterale.

Scriam atunci că această viziune este strâns legată de viziunea asupra dezvoltării tehnologiei și sensului pe care îl dăm unor cuvinte. (Misreport: SPECIAL. DubluVorba și „lecțiile” SUA despre libertatea de exprimare & democrație)

A trecut un an. Reprezentantul SUA la Conferința de la Munchen s-a schimbat: vicepreședintele SUA, JD Vance, fost absolvent de drept și jurnalist atașat forțelor militare SUA, a fost înlocuit de Marco Rubio, fost senator conservator de Florida și diplomat de carieră.

Odată cu solul s-a schimbat și tonul mesajului. Ce rămâne constant este miezul său ideologic. SUA susține în continuare câteva idei care, cum spuneam mai sus, reușesc să împace două categorii de public foarte diferite - dacă nu chiar opuse :) - comunitățile MAGA din SUA și cei mai bogați oameni de pe planetă.

Am citit discursul lui Marco Rubio în această cheie: un an după Munchen, după întâlnirea directă Trump-Putin din Alaska și frisoanele „momentului” Groenlanda, SUA a ales să schimbe tonul față de Europa. Dar renunță ea la prioritățile formulate, chiar și simbolic, anul trecut?

Not really.

Diferența dintre cei doi e emoțională: Vance a „șocat”, Rubio a venit să „convingă”.

Acolo unde Vance avertiza că principalul pericol pentru Europa este ea însăși, Rubio invită la acțiune împotriva unor provocări globale comune. Acolo unde Vance vitupera exasperat că Europa se autodistruge acceptând migranți, Rubio plasează așa numitul „declin occidental” de ambele maluri ale oceanului Atlantic și vorbește despre o „civilizație de salvat împreună”.

Pentru Vance, Europa vine în contrast direct cu viziunea MAGA despre libertate și identitate. O societate în care democrația, așa cum o înțelege MAGA, e subminată, cu supra birocrație și reglementări care produc „cenzură”.

Se referă la legile europene care reglementează marile platforme tech și, implicit, rețelele sociale. În viziunea MAGA, Europa e un soi de civilizație occidentală „degenerată” și care riscă, la un moment, dat să contamineze noua viziune a SUA. Dacă vi se pare că proiecția Vance/MAGA asupra Europei seamănă foarte mult cu poveștile propagandei pro-ruse despre UE, nu sunteți într-o eroare majoră :)

Acolo unde Vance cerea Europei să se „reconecteze” la standardul american al sensului unor cuvinte (libertate individuală, democrație, cenzură) - altfel alianța strategică își pierde fundamentul valoric - Rubio vine și cere Europei o poziție mai practică: să recunoască riscuri culturale comune (migrație, declin industrial). Să coopereze cu SUA fără să adopte neapărat modelul american în totalitate.

Un an mai târziu, Rubio vine cu o corecție: readuce Europa ca pe o parte a „aceleiași civilizații” occidentale. El nu neagă reproșurile lui Vance, dar le reașază într-un context comun - lucrurile care afectează Vestul ating atât SUA, cât și Europa. Și plimbările discursului său prin istoria cooperării în secolul XX reface emoțional imaginea de partener strategic a Europei, cu un trecut și un viitor comun cu SUA.

Pare că administrația Trump a găsit într-un sertar uitat manualul cu uzanțele de bază pentru comunicarea cu omologii lor europeni :)

Totuși, care este miezul comun al celor două discursuri?

Din februarie, anul trecut, am început să mă gândesc că noi, europenii, nu studiem și nu înțelegem ce înseamnă votanții MAGA și nu am învățat să ne uităm la acțiunile politice ale liderilor SUA în relație cu nevoile și dorințele acestei categorii de public foarte fluid și divers.

Un punct de start ca să înțelegem mai bine mișcarea MAGA e podcast-ul ăsta realizat de Ash Center for Democratic Governance and Innovation. (Harvard Kennedy School: Beyond MAGA: What Trump’s Coalition Really Looks Like)

La baza lui stă un studiu consistent realizat de More in Common, o organizație non-profit fondată în 2016, care a coordonat studii privind psihologia diviziunii politice în nouă țări. Puteți sări direct la studiu, care împarte MAGA în patru comunități distincte.

O să vedeți că punctele principale pe care le susține MAGA (anti-migrație, politică externă non intervenționistă, eficiența democrației) - se regăsesc și în discursurile celor doi. Și o să înțelegeți de ce ceea ce numim „război cultural” între SUA și Europa nu are șanse să se stingă prea curând.

Ca atare, de la Vance la Rubio, rămân stabile câteva puncte: SUA rămân un pivot al lumii occidentale, alianța transatlantică trebuie să se reîntărească. În plus, rămâne interpretarea migrației și a dezindustrializării din SUA ca efecte ale unei „lipse de suveranitate”. Ce mai spun amândoi e că rolul instituțiilor multilaterale trebuie reexaminat critic (oarecum pe bună dreptate).

În plus, am remarcat că Rubio vorbește în tușe foarte groase despre culturile noastre comune.

În realitate, viața din SUA este foarte diferită de cea a europenilor, chiar dacă ideea asta nu se desprinde neapărat din producțiile marilor platforme de streaming. Sunt diferențe fundamentale între sistemele de asigurare socială și de sănătate (de unde și reproșul lui Rubio față de „welfare states” ale Europei, care asigură alt tip de acces la aceste servicii). Dacă ne întoarcem la studiul din SUA, cele două probleme care afectează cel mai mult votanții lui Trump sunt traiul de zi cu zi și sistemul de asigurare al sănătății.

În contextul ăsta, poate vă amintiți că „suveranistul” George Simion vorbea după ultima vizită în Washington despre cum AUR va implementa în strategia sa de guvernare a României „politica MAGA din domeniul sănătății”. (G4Media)

Ce mai rămâne de înțeles?

SUA a făcut o piruetă retorică, nu una de schimbare a obiectivelor care privesc Uniunea Europeană. În paralel, își consolidează sprijinul ideologic din spațiul european.

Politico scria acum câteva zile că oficiali ai Departamentului de Stat al SUA au purtat deja discuții preliminare despre finanțare guvernamentală cu noul think tank francez pro-MAGA, Western Arc, și organizația britanică Free Speech Union, un grup de advocacy nepartizan.

Heritage Foundation, think tank-ul aliniat MAGA, a furnizat o listă de organizații europene „cu viziuni similare”.

Iar atacul asupra legii europene care impune reguli rețelelor sociale nu s-a oprit. Dimpotrivă. Săptămânile trecute am asistat la un nou episod din acest conflict transatlantic, în care UE a fost din nou acuzată că își „cenzurează” cetățenii, într-un draft de raport dezbătut în Camera Reprezentanților din SUA. (Euronews)

Am resimțit în mod special atacul ăsta în România, pentru că e un fragment din acest raport unde a fost preluat și prezentat cazul anulării alegerilor ca o „dovadă” a cenzurii CE. Am scris despre asta în ediția de săptămâna trecută a Misreport.

E esențial să înțelegem că, în această tablă de șah, rețelele sociale sunt cei mai buni spreader-i ai viziunii despre lume a MAGA. Și, în același timp, niște fabricatori de consens social :)

Cu alte cuvinte, SUA pare că a înțeles că s-a grăbit puțin - încă nu are consensul public necesar pentru a alinia Europa la trenul MAGA.

Dar muncește constant la asta.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Apărarea colectivă a Europei se bazează în continuare pe alianța transatlantică NATO, a declarat principalul diplomat al UE la Conferința de Securitate de la München, duminică.

Însă există o nevoie urgentă, a spus Kaja Kallas, ca Europa să preia conducerea în propria sa apărare. (Deutsche Welle)

👉 … și prim-ministrul britanic Keir Starmer a avertizat că Europa trebuie să se îndepărteze de „dependența excesivă” față de Statele Unite și să se îndrepte către „interdependență”. (Reuters)

👉 Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite ale Americii (DHS) a folosit sute de mandate pentru a forța marile companii de sociale media să predea toate datele pe care le dețin despre conturile care au criticat ICE. (Mashable)

👉 Cinci țări europene au confirmat că Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu epibatidină, o neurotoxină de mare potență derivată din broaște otrăvitoare din America de Sud.

Urme ale toxinei au fost găsite în probe de țesut prelevate pe ascuns din corpul lui Navalnîi și scoase clandestin din Rusia. Specialiștii în arme chimice spun că efectele toxinei corespund simptomelor raportate de Navalnîi înainte de moarte. (The Guardian)

👉 Câteva sute de persoane au mărșăluit sâmbătă în St. Gallen pentru a protesta împotriva vaccinării obligatorii. Demonstrația, organizată de mișcarea Mass-Voll, a fost condusă în mare parte de membri ai grupului elvețian de extremă dreapta Junge Tat. (Swiss Info)

👉 Un raport al Comisarului pentru Copii din Anglia arată că tinerii sunt expuși în mod frecvent la reclame pentru injecții și pastile pentru slăbit.

Comisara declară că astfel de reclame sunt extrem de dăunătoare pentru încrederea de sine a copiilor și că va propune interzicerea publicității online către copii. (BBC)

👉 …iar Euronews arată ce pot face părinții pentru a-și proteja copiii care folosesc social media fără a le interzice total accesul.

👉 UE a fost entitatea cea mai atacată de narațiunile dezinformative în ianuarie, 2026, arată un raport EDMO, care listează falsurile demontate de organizațiile de fact-checking din spațiul european.

👉 Mai multe postări distribuite pe rețelele sociale încearcă să arate că milionarul Jeffrey Epstein este încă în viață. France 24 arată că imaginile folosite sunt false și sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

👉 Amazon a lansat o nouă funcție disponibilă pe camerele de securitate Ring: posibilitatea de a raporta un animal pierdut în cartier. Camerele vecinilor vor folosi apoi AI pentru a-l „căuta” și identifica.

Electronic Frontier Foundation arată efectele nedorite care vin odată cu adoptarea acestei funcționalități, activată în mod automat pentru toți clienții Ring.

Atacul SUA asupra legislației europene din domeniul digital are un aliat nesperat - vulnerabilitatea României în fața dezinformării, după eșecul alegerilor din noiembrie, 2024.

Faptul că, la mai bine de un an după anularea alegerilor nu există un dosar de anchetă credibil care să documenteze legal și să explice publicului larg limpede, cu exemple, în ce fel au fost distorsionate regulile democratice în campania dinainte de primul tur ne transformă într-o țintă deschisă pentru propaganda anti-UE.

Am văzut asta săptămâna trecută, când un raport provizoriu, cu informații trunchiate, acuza Comisia Europeană de o presupusă „cenzură” - în realitate, atacă direct o lege europeană care reglementează spațiul digital. (judiciary.house.gov)

Digital Services Act (DSA) este legea vizată. Am mai scris despre DSA încă din 2023, explicând de fiecare dată mizele sale. (Misreport, Ediția #173)

Pe scurt, are ca scop protejarea utilizatorilor europeni în ceea ce privește confidențialitatea datelor, dezinformarea, discursul instigator la ură și eliminarea conținutului dăunător sau ilegal. (Consiliul European)

DSA se aplică pentru moment celor mai mari 19 rețele de socializare, platforme de comerț electronic și motoare de căutare, printre care Google, YouTube, Amazon, Facebook, Instagram, X sau TikTok. Conform DSA, platformele sunt obligate să ofere sisteme rapide prin care utilizatorii să semnaleze produse sau conținut ilegal și să acționeze rapid pentru a remedia aceste probleme.

Legea impune, de asemenea, ca platformele să prezinte cât mai transparent algoritmii de recomandare folosiți și să ofere utilizatorilor alternative de navigare și afișare a conținutului, fără personalizare.

⚠️ Despre cât sunt de prietenoși algoritmii de recomandare vorbește acest raport al Asociației pentru Tehnologie și Internet.

Poate cea mai gravă concluzie a analizei e că felul în care algoritmii filtrează și propagă conținut în feed-urile noastre pe cele trei platforme polarizează discursul civic și nu oferă un spațiu echilibrat de dezbatere electorală. (Misreport, Ediția #286)

Raportul atinge și România, unde a fost preluat și prezentat cazul anulării alegerilor ca o „dovadă” a cenzurii CE. Doar că documentul prezentat drept „un raport al Comisiei Juridice a Parlamentului SUA” e, în realitate, un raport al angajaților unora dintre parlamentari.

„E ca și cum consilierii parlamentarilor puterii din Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților ar scrie un raport preliminar pe tema suveranității Danemarcei”, explică sociologul Remus Ștefureac, într-o analiză.

Și adaugă: „Faptul că este prezentat generic drept «Raport al Congresului SUA» (cu detalii secundare despre comisia din Camera Reprezentanților) amplifică în mod fals, percepția de greutate a documentului”. (informat.ro)

Documentul a generat reacția președintelui Nicușor Dan, care spune că decizia de anulare a alegerilor a fost „un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României”.

Decizia CCR s-a fundamentat pe documentele care indicau fără echivoc denaturarea egalității de șanse între candidați și vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea nedeclarată a campaniei electorale, inclusiv în mediul online.

Nicușor Dan, președintele României

Asta în contextul în care românii se numără printre europenii care spun cel mai des că sunt expuși la știri false și dezinformare.

👉 Un sondaj Eurobarometru analizat de Euronews și citat de spotmedia.ro arată că peste jumătate dintre respondenții din România cred că au întâlnit frecvent conținut fals în ultima săptămână, un procent mult peste media Uniunii Europene.

Potrivit datelor din 2025, 55% dintre români spun că au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și știri false în ultimele șapte zile, un nivel depășit în UE doar de Ungaria, unde procentul ajunge la 57%.

La nivelul UE, media este de 36%. România se află astfel printre țările cu cele mai ridicate niveluri de expunere percepută, alături de Ungaria (57%) și Spania (52%).

👉 Comisia Europeană a ajuns, după doi ani de investigații, la concluzia că platforma TikTok este special construită astfel încât să provoace dependență. Jurnalistul Gabriel Bejan observă cum România se face că nu observă decizia CE privind TikTok, pentru a nu supăra SUA.

Decizia este cu atât mai importantă cu cât face referire la algoritmii TikTok, de care se leagă alegerile anulate din România. (HotNews)

👉 Comisia pentru Controlul activității SRI din Parlamentul României spune că explozia din Rahova și criza apei din Prahova, două evenimente cu puternic impact emoțional, au fost folosite în campanii de dezinformare.

Comisia a solicitat o informare amplă privind riscurile și amenințările la adresa infrastructurilor critice naționale, inclusiv pe componenta securității energetice. (Europa Liberă România)

👉 Alegerile din Ungaria vor avea loc pe 12 aprilie. În contextul ăsta, premierul Viktor Orbán a publicat un deepfake în care este înfățișată Ursula von der Leyen, care îi cere opozantului Péter Magyar să trimită bani Ucrainei. Situația e falsă, generată cu tehnologie AI.

Videoclipul, încă disponibil pe pagina de Facebook a prim-ministrului, a fost vizionat de un milion și jumătate de oameni. (G4Media)

👉 …și tot Viktor Orbán a lansat o „petiție națională” împotriva finanțării UE pentru Ucraina, susținând, fără dovezi, că blocul ar putea constrânge Ungaria să trimită tineri să lupte în războiul în desfășurare. Dar numai dacă partidul de opoziție, Tisza, va câștiga alegerile. (Veridica)

Parcă am auzit și noi asta în campania din noiembrie, 2024, de la Călin Georgescu :)

👉 …și unor politicieni maghiari li se pare la fel. Magyar Peter, principalul opozant al lui Orbán, a declarat că actualul premier pregătește o campanie de dezinformare pe TikTok asemănătoare cu cea care a avut loc în România. Aluzia la campania lui Călin Georgescu este evidentă.

Magyar pare a se situa în fruntea preferințelor maghiarilor, arată sondajele. (Digi24)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Donald Trump a postat un video în care fostul președinte Barack Obama și soția sa erau reprezentați cu trupuri de maimuțe. Apoi le-a spus reporterilor că nu a văzut întregul videoclip înainte să-l distribuie pe contul său, pe platforma sa Truth Social. (ABC)

👉 Un email creat cu tehnologie AI pretinde că Jeffrey Epstein, acuzat de pedofilie și trafic de minore, ar fi inventat Bitcoin. France 24 arată cum a fost creat falsul.

👉 …și tot France 24 citează NewsGuard, care arată că noianul de falsuri create cu AI riscă să ducă dosarul Epstein în derizoriu, după ce Departamentul de Justiție al SUA a dat publicității milioane de file din cercetarea FBI.

Potrivit NewsGuard,

• Grok Imagine, dezvoltat de xAI, compania lui Elon Musk, a produs „falsuri convingătoare în câteva secunde”

• Gemini, de la Google, a refuzat să genereze o imagine care să îl înfățișeze pe Epstein alături de Trump, dar a produs imagini realiste ale infractorului sexual împreună cu alți patru politicieni (Netanyahu, Macron, Volodimir Zelenski, și premierul britanic Keir Starmer).

• ChatGPT a refuzat să producă orice imagini care să îl arate pe Epstein alături de politicieni. În răspunsul său, ChatGPT a declarat că „nu poate crea imagini care implică persoane reale în reprezentări sexualizate ale minorilor sau în scenarii care sugerează abuz sexual”.

👉 …nici imaginile care par să îl arate pe primarul New York-ului, Zohran Mamdani, copil fiind, alături de mama sa, regizoarea Mira Nair, și de Epstein, nu sunt reale.

Sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit instrumentului SynthID al Google. (Reuters)

👉 Panorama dezinformării în Brazilia arată că răspândirea conținutului fals creat cu tehnologie AI s-a triplat din 2024 până în 2025, arătând o creștere de 308%.

Studiul arată că, în 2024, tehnologia AI a fost folosită în principal pentru escrocherii digitale (deepfake-uri cu celebrități, site-uri frauduloase etc).

Din 2025, tehnologia a început să fie utilizată strategic ca armă politică, aproape 45% din conținutul generat cu AI avea o orientare ideologică, comparativ cu 33% în anul precedent. (Agência Brasil)

👉 Tehnologia AI este exploatată accelerat de actori rău intenționați, pentru a genera un „spectacol al irealului”, conceput să ne distragă atenția și să adune clicuri.

De cele mai multe ori, scopul e să ne convingă ce este real sau important în lume, să obțină indignare la scară largă și să ne influențeze voturile. (Psychology Today)

👉 Frauda cu deepfake a devenit „industrială”, potrivit unei analize publicate de experți în inteligență artificială.

Instrumentele care permit crearea de escrocherii adaptate, chiar personalizate – folosind, de exemplu, videoclipuri deepfake cu jurnaliști suedezi sau cu președintele Ciprului – nu mai sunt de nișă, ci sunt ieftine și ușor de utilizat la scară largă, se arată în analiza realizată de AI Incident Database. (The Guardian)

👉 Publicul expus la „doze slăbite” de dezinformare poate reacționa ca după un „vaccin psihologic” împotriva informațiilor medicale false.

Studiile timpurii sugerează că 50% sau chiar mai mult dintre cei reticenți față de vaccinuri care folosesc jocuri online precum Cranky Uncle Vaccine și BadVaxx își dezvoltă încrederea în vaccinare. (Gavi.org)

👉 Falsurile încep să atace micile afaceri - în SUA, un magazin care vinde iaurt înghețat este ținta unei astfel de campanii, care susține, prin comentarii postate pe rețele sociale, că magazinul s-a închis. Și în ciuda faptului că spune adevărul, proprietarul magazinului declară că este foarte greu să țină pasul cu amploarea falsului propagat. (41 KSHB/ Kansas City)

👉 EL PAIS a vorbit cu experții cărora SUA le-a anulat vizele de acces pe motiv că lucrează în combaterea dezinformării - fenomen pe care administrația SUA nu-l mai recunoaște de facto, de la preluarea mandatului prezidențial de către Donald Trump.

👉 Spațiul mediatic și rețelele sociale în limba română au fost inundate de narațiuni despre un presupus colaps iminent al României, dublate de atacuri nefundamentate la adresa Occidentului și de promovarea unui conservatorism religios cu accente naționaliste, încă din 2014.

Aceste mesaje includ interpretări fundamentaliste ale ortodoxiei, conspirații medicale și discursuri care prezintă Occidentul drept o amenințare existențială pentru identitatea românească.

Potrivit cercetătoarei Ileana Racheru, scopul acestor narațiuni nu este neapărat promovarea Rusiei, ci discreditarea UE, NATO, Ucrainei, instituțiilor statului român, politicienilor pro-occidentali și chiar a pozițiilor oficiale ale Patriarhiei Române. (Contributors)

👉 În același timp, o cercetare realizată în nouă țări din Europa de Est arată că, deși societățile din Flancul estic sunt tot mai conștiente de amenințarea dezinformării, reacțiile politice diferă semnificativ: de la măsuri reale de consolidare a rezilienței până la neglijare sau chiar sabotaj instituțional. (Euractiv)

👉 Bucureştenii suferă de frig din cauză că gazele româneşti ar fi trimise în Ucraina şi Moldova, spune un fals promovat de propaganda suveranistă. Veridica arată de ce avem de-a face cu o minciună.

👉 Tratatul cu spațiul Mercosur generează dezinformare pe rețele sociale. De la povești cu „carne hibridă” la video-uri cu ouă care ar fi produse artificial, Factual arată falsuri promovate pe acest subiect și explică măsurile de control pe care le ia Uniunea Europeană la granițe în ce privește alimentele.

👉 PODCAST. Jurnalistul Ovidiu Vanghele m-a invitat în noiembrie să vorbim despre cum (nu prea) răspunde România la campaniile coordonate de dezinformare și nici de vreo strategie publică nu poate fi vorba.

Ovidiu a făcut o serie de interviuri, reunite sub titlul „În Țara Minunilor”, în care încearcă să înțeleagă cum am ajuns de la falsuri pe rețele sociale la anularea unor alegeri prezidențiale. (Judecata de Acum via YouTube)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Probabil ați auzit de Moltbook, „prima rețea socială pentru agenți AI”? Probabil ați citit că în câteva zile și-au creat propria religie și vorbesc despre „oamenii lor”? (PressOne)

E bine să mai știți și că nu este vorba despre inteligențe artificiale „scăpate de sub control”, care complotează împotriva umanității.

„Sunt Claude, ChatGPT și alți asistenți care rulează în numele a 37.000 de oameni care i-au conectat în mod explicit la o rețea socială. Fiecare „molty” are un proprietar uman care l-a configurat și îl poate opri.

Postările în „limbaj de agent” pe care le vedeți? Sunt LLM-uri care fac ceea ce fac dintotdeauna: joacă rolul scenariului în care sunt puse. Dacă pui Claude într-un forum plin de agenți și îi ceri să propună idei, va propune idei. Asta e completare, nu conspirație.”, explică, pe X, Aakash Gupta, un influencer în domeniul managementului de produs.

Dar vă recomand să citiți întregul newsletter Axios apropo de povestea asta. (Axios AI+)

👉 Ministerul de Interne al Poloniei i-a avertizat pe utilizatorii de rețele sociale să nu cadă în capcana unui fals care convine propagandei rusești, care denigrează campania „Warmth from Poland” (Căldură din Polonia, n. red.)

Lansată la mijlocul lunii ianuarie, campania ajută Kievul să facă față condițiilor dure de iarnă, după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a orașului.

Ulterior, s-a răspândit rapid online o informație falsă potrivit căreia generatoarele ar fi fost vândute pentru profit de ucraineni pe platforma OLX. (Televiziunea publică din Polonia)

👉 Piețele de predicție (de exemplu Polymarket, n.red) au apărut ca un motor neașteptat al dezinformării virale, generând și amplificând afirmații false, înșelătoare sau lipsite de context către milioane de utilizatori de pe rețelele sociale. (Axios)

👉 Când un cont oficial al guvernului francez a intrat public într-un schimb de replici cu Casa Albă pe X, pe tema Groenlandei, nu a fost o greșeală și nici inițiativa unui diplomat „rebel”.

Ci începutul unei noi strategii deliberate a Parisului de a combate dezinformarea online venită din Rusia, China și, tot mai mult, din partea vocilor aliniate mișcării MAGA din Statele Unite. (POLITICO)

👉 Descinderile mortale ale ICE și avalanșa de videoclipuri deepfake fac mai dificil ca niciodată să deosebești violența reală de ficțiunea generată de AI. O investigație Deutsche Welle arată cum clipurile false acoperă dovezile unor confruntări soldate cu morți.

👉 Un student iritat de conținutul AI primit pe rețele sociale a încercat să scape de avalanșa de video-uri sintetice cu ipostaze aiuritoare. De pildă, un scurt clip arată o femeie în pijama care mănâncă un parazit și se transformă apoi într-un monstru uriaș și furios, care este în cele din urmă vindecat de Iisus.

BBC documentează încercarea lui de a-și curăța feed-urile de „AI sh*t” :)

👉 Autoritățile americane ar fi investigat acuzații potrivit cărora Meta poate citi conversațiile criptate ale utilizatorilor pe platforma de mesagerie WhatsApp, pe care o deține.

Informațiile apar în contextul unui proces intentat săptămâna trecută în SUA, în care se susține că Meta „poate accesa practic toate comunicările pretins «private» ale utilizatorilor WhatsApp”.

Meta a negat acuzația, catalogând afirmațiile din proces drept „categoric false și absurde”. (The Guardian)

👉 Google va plăti 68 de milioane de dolari pentru a închide un proces în care compania era acuzată că Google Assistant înregistra conversații private în urma declanșării accidentale și că folosea aceste înregistrări pentru a livra utilizatorilor reclame personalizate. (Reuters)

👉 Prima săptămână după preluarea TikTok de către un grup de investitori americani a fost marcată de evenimente, inclusiv acuzații de cenzură pe care compania le-a negat invocând probleme tehnice cauzate de evenimente meteo extreme. (The Guardian)

👉 Comisia Europeană a deschis o anchetă oficială asupra chatbotului Grok, dezvoltat de xAI, pentru răspândirea de imagini sexualizate, inclusiv conținut care poate fi considerat material cu abuz sexual asupra copiilor. (Le Monde)

👉 Procurorul general al statului New Mexico acuză Meta că a permis ca Facebook și Instagram să fie folosite pentru exploatarea sexuală a copiilor și traficul de persoane. (The Guardian)

👉 …iar Meta, Snap, TikTok și YouTube vor trebui să ofere răspunsuri în procese cu jurați, după ce sute de părinți, adolescenți și școli din SUA au dat în judecată companiile acuzând că rețelele sociale sunt dezvoltate în mod intenționat pentru a crea dependență.

The Guardian prezintă mai multe detalii despre aceste procese.

👉 „Ecosistemul informațional al Sudanului a devenit un câmp de luptă la fel de brutal ca și conflictul fizic în sine”, se arată într-un raport recent despre manipularea informațiilor în Sudan.

În unele cazuri, potrivit Thomson Foundation, dezinformarea duce direct la atacuri. (Forbes)

👉 Studiile arată că atunci când un conținut de pe rețele sociale este etichetat ca fiind fals, în urma unui proces de fact-checking, utilizatorii îl vor redistribui mai puțin, arată Poynter Institute.

În plus, demontarea falsurilor și educația media funcționează în combaterea dezinformării.

👉 Marea Britanie riscă să rămână vulnerabilă la atacuri cibernetice și la forme hibride de război dacă nu își dezvoltă capacitatea de a impune costuri statelor ostile, au fost avertizați miniștrii în cadrul unei audieri parlamentare privind securitatea națională.

„Descurajarea trebuie să aibă, în esență, și o componentă ofensivă, nu doar una defensivă”, a declarat fostul consilier pentru securitate națională, lordul Sedwill, la audiere, avertizând că Marea Britanie riscă să „absoarbă atacurile” în loc să le descurajeze. (The Record from Recorded Future News)

👉 Cam asta spune și Tim Shtukhtey, director al Institutului Brandenburg pentru Societate și Securitate (BIGS) și profesor de economie a securității cibernetice.

Într-un interviu pentru Ukrinform, expertul avertizează că reacția Germaniei și a Europei la acțiunile hibride ale Rusiei ar trebui să se bazeze pe teoria jocurilor: descurajarea trebuie să fie credibilă și, uneori, merită aplicat principiul „ochi pentru ochi” – adică un răspuns la mișcarea analogă a adversarului. (Ukrinform via Mezha)

👉 VIDEO. Jurnalista Maria Ressa avertizează că modelul „prădător” al marilor platforme tech distruge democrația prin prioritizarea urii în fața adevărului, transformând internetul într-o „fabrică de minciuni”.

Laureata Nobel face un apel urgent la reglementarea designului algoritmilor, subliniind că fără o realitate comună bazată pe fapte, societatea riscă un colaps total sub presiunea liderilor autoritari. (PBS)

👉 The Conversation se uită înapoi în timp la dezbaterile privind reglementarea conținutului pornografic pe internet, în încercarea de a înțelege cum am ajuns în situația în care X permite generarea cu tehnologie AI a imaginilor sexualizate cu copii sau femei.

👉 Formarea brigăzii Bundeswehr în Lituania a intrat într-o nouă etapă pe 29 ianuarie, odată cu subordonarea a două batalioane de luptă acestei brigăzi, în cadrul consolidării treptate a forțelor germane în Lituania.

Potrivit unui general al Bundeswehr, Germania se pregătește pentru posibilitatea unui atac rusesc în următorii doi ani. (Euronews)

👉 Am petrecut week-end-ul urmărind șocați video-uri care arată al doilea cetățean SUA ucis de forțele ICE în Minneapolis, în mai puțin de o lună - Alex Pretti, de 37 de ani, era asistent medical la un centru pentru veterani de război. (BBC)

👉 Potrivit presei locale, Pretti, care deținea o armă legal și o purta la el, filma o intervenție brutală a ICE. Deși nu a folosit arma proprie în niciun fel, Peretti a fost imobilizat de șapte agenți, dezarmat, și apoi împușcat de 10 ori. (FOX 9 KMSP Minnesota)

👉 Deși imaginile filmate la fața locului sunt limpezi, secretara pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a declarat imediat că Pretti i-ar fi atacat pe ofițeri.

Comandantul Poliției de Frontieră și Vămilor (Customs and Border Patrol), Gregory Bovino, a spus că Pretti ar fi vrut să provoace „daune maxime și să masacreze forțele de ordine”.

În postări pe X, șeful adjunct de cabinet al președintelui american Donald Trump, Stephen Miller, l-a numit pe Pretti „un asasin în devenire”. (Associated Press via CTV)

Cel puțin alte trei surse independente au verificat video-urile filmate la fața locului și arată că ceea ce susține administrația prezidențială e pur și simplu în contradicție cu realitatea: BBC Verify, The New York Times și Mother Jones.

👉 Ce observăm însă e repetarea scenariului din 7 ianuarie, când Renee Good, de 37 de ani, a fost împușcată de mai multe ori, dintre care o dată în cap, în timpul unei acțiuni a ICE.

Kristi Noem a declarat și în acel caz că Good ar fi fost vinovată de „terorism intern”, fără a furniza dovezi, și a afirmat că ofițerul ICE a acționat în legitimă apărare. (NBC)

👉 Președintele Donald Trump a spus că administrația sa „cercetează” ce s-a întâmplat. Probabil și pentru că, pentru prima dată, mai mulți parlamentari republicani se alătură apelurilor de a pune presiune pe administrația Trump pentru investiga a doua ucidere din această lună la Minneapolis, comisă de agenți federali. (BBC)

👉 În contextul ăsta, e relevant să știm că un sondaj realizat pentru The New York Times arată că, la un an de la începutul celui de-al doilea mandat, rata națională de aprobare a președintelui Donald Trump este negativă.

56% dintre votanți dezaprobă felul în care își îndeplinește atribuțiile, iar 40% își exprimă aprobarea. 61% dintre americani, inclusiv 19% dintre republicani, consideră că tacticile ICE au mers prea departe.

Sondajul a fost realizat între 12 și 17 februarie pe un eșantion de 1625 de votanți înregistrați. (Institutul de Cercetare al Universității SIENA, NY)

👉 …și da, Trump e un președinte fascist într-o țară cu Constituție liberală, argumentează editorialistul Jonathan Rauch pentru The Atlantic (via archive.is):

„Încă de la începutul primului său mandat, Trump a făcut din «faptele alternative» o marcă distinctivă a stilului său de guvernare, emițând minciuni, exagerări și jumătăți de adevăr într-un ritm de 20 pe zi. Previzi­bil, al doilea său mandat a adus mai mult din aceeași rețetă. Urmându-i exemplul, o dreaptă postmodernă „MAGA-izată” distruge cu veselie obiectivitatea, considerând-o elitism, și adevărul, văzut ca o mască a puterii.”

👉 BONUS READ. Apropo de lumile confecționate de propagandă, vă recomand și acest eseu care explică, inclusiv cu context filosofic, cum tehnologia de azi are ca efect (o parte din) dezumanizarea noastră și normalizarea falsului.

Nu mai credem ceea ce vedem cu ochii noștri. Credem, în schimb, propaganda, deși știm că e falsă :) Suntem victime ale unei hiperrealități create de tehnologie, argumentează Repro Uncensored.

Aveți un moment să discutăm despre stăpânii noștri, algoritmii de recomandare?

O analiză cantitativă derulată de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) anul trecut, în timpul campaniei prezidențiale, arată că interesul pe care îl exprimăm în rețea pentru un anumit conținut, pe Facebook, Instagram și TikTok, nu este un semnal puternic pe care algoritmii de recomandare să-l urmeze.

ApTI a creat mai multe conturi noi, la începutul campaniei, și a ales ca acestea să urmărească doar candidații la președinție. Totuși, feed-ul conturilor s-a umplut de conținut politic nesolicitat, care a venit atât de la pagini cât și de la conturi personale.

Unul din conturile folosite în analiză a fost setat ca având vârsta de 16 ani. Chiar și așa, TikTok și Instagram au livrat conținut politic contului marcat ca fiind al unei persoane minore, care nu a exprimat niciun interes în subiecte politice, legate de campania electorală și care nu ar fi putut vota.

„Am tot auzit că oamenii și-au «antrenat algoritmul de social media» să le dea conținut [în] funcție de pasiunile lor. Raportul nostru cantitativ, deși a avut un scop foarte limitat, ne-a arătat că algoritmii livrează și conținut irelevant intereselor noastre exprimate, sau conținut care nu provine din sursele pe care noi le preferăm. Unde mai pui că acești algoritmi nu se supun în totalitate nici legislației electorale din România, nici Regulamentelor UE (precum DSA)”

Alex Ștefănescu, ApTI, pentru Misreport

Dar poate cea mai gravă concluzie a analizei e că felul în care algoritmii filtrează și propagă conținut în feed-urile noastre pe cele trei platforme polarizează discursul civic și nu oferă un spațiu echilibrat de dezbatere electorală.

⚠️ Poate ne mai gândim la asta când enunțăm definitiv propriile adevăruri pe rețelele sociale, inclusiv cele „documentate” cu tehnologie AI :)

Mesajele dure sau violente nu generează dezbateri, ci vor fi folosite de algoritmi pentru a influența alți utilizatori sau pentru a-i radicaliza.

De multe ori, atunci când repetăm informații care ne-au produs nouă panică, nu facem decât să amplificăm acest sentiment, în folosul rețelei. Și, probabil, al unor actori politici, care cresc și înfloresc din spaimele noastre colective.

Puteți citi concluziile celelalte, analiza integrală și metodologia ei pe site-ul oficial ApTI.

Prieteni, la invitația Funky Citizens, voi fi gazda unei ediții a Clubului de lectură civică. Deci, vă invit și eu joi, 26 februarie, de la 18:00 la Librăria Cărturești Verona din București, la o întâlnire în care vom vorbi despre conspirații și cum apar ele în lume.

Cine le creează, cum sunt ancorate în bucățele de realitate, cum ajung să fascineze și să manipuleze mințile oamenilor. Și, în final, să ducă la dezumanizare și genocid.

Ce trebuie să faceți? Să citiți Cimitirul din Praga, de Umberto Eco. (Editura Polirom) Și să veniți la Club, intrarea este liberă, trebuie doar să vă înregistrați aici: https://comunitate.funky.ong/bookclub_2026

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Umorul funcționează foarte bine atunci când este folosit ca armă în războiul informațional, împotriva dezinformării. Cel puțin asta arată contul de pe platforma X „French Response” (răspunsul francez) - coordonat de Ministerul Afacerilor Externe din Franța.

Postările sunt gândite de un grup de diplomați, foști jurnaliști și fact-checker-i, și a ajuns rapid la peste 230K de followeri. (AFP via France 24)

👉 …apropo de asta, pe HBO la secțiunea noutăți, găsiți un documentar de câteva ore despre viața și cariera comediantului Mel Brooks.

Mi-a rămas în cap o bucățică din discursul său, care spune că cea mai mare amenințare pentru dictatori este umorul. Și pare să fie o convingere pe care Brooks și-a construit-o într-o viață.

„Comedia îi pune în genunchi pe dictatori și tirani mai repede decât orice altă armă”, spune Brooks și în alte interviuri și contexte. Vă recomand documentarul măcar să vă amintiți, în zilele astea încrâncenate, de puterea eliberatoare a râsului :) (Mel Brooks. Bărbatul de 99 de ani!, HBO Max)

👉 Guvernul de la Chișinău a contracarat interferența rusă de la alegerile parlamentare de toamna trecută printr-un set solid de legi, pe care le-a și aplicat, arată o analiză publicată în Jurnalul de Afaceri Externe al Universității Georgetown.

În plus, administrația din Moldova s-a implicat serios în consolidarea protecției infrastructurii critice și derularea unor campanii de comunicare strategică.

Investigarea plăților făcute înainte și în timpul campaniei electorale de către partidele proxy ale Rusiei și arestarea unor suspecți sunt evaluate ca „răspunsuri decisive” la agresiune și interferență. Wink wink nouă :)

👉 Un grup de experți de la Universitățile Berkeley, Harvard, Oxford, Cambridge și Yale, împreună cu Maria Ressa, jurnalistă filipineză și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, avertizează într-un articol publicat în revista Science asupra „roiurilor de agenți AI” autonomi, capabili să infiltreze comunități online și să fabrice un consens fals prin imitarea comportamentului uman, subminând astfel procesele democratice. (The Guardian)

👉 Mii de videoclipuri generate cu ajutorul tehnologiei AI prezintă proteste în masă în Iran, Venezuela sau în sprijinul Palestinei. Pe TikTok au adunat peste 89 de milioane de vizualizări.

Creatorii acestora urmăresc să crească rapid numărul de urmăritori ca să vândă conturile sau să câștige bani prin programul de „recompense” al TikTok, arată Maldita.es.

👉 Cel mai recent model ChatGPT a început să citeze Grokipedia a lui Elon Musk ca sursă pentru o gamă largă de întrebări, inclusiv despre negaționiști ai Holocaustului, ceea ce stârnește îngrijorări legate de dezinformarea de pe platformă.

În testele realizate de The Guardian, GPT-5.2 a citat Grokipedia de nouă ori în răspuns la peste douăsprezece întrebări diferite.

👉 Autoritățile suedeze au descoperit că o mănăstire cu sediul în Belarus a operat pe teritoriul mai multor țări din UE, vânzând icoane, lumânări și suveniruri bisericești, sub acoperirea unor activități religioase.

Potrivit anchetatorilor, banii nu au fost direcționați către scopuri caritabile, ci au fost folosiți pentru a sprijini armata rusă. (TVP/Televiziunea Publică a Poloniei via YouTube)

👉 Consiliul Municipal din Belfast se pregătește să-și suspende contul de pe X (ex-Twitter), în urma îngrijorărilor recente legate de instrumentul său de inteligență artificială, Grok, care creează imagini sexualizate cu minori și femei. (BBC)

👉 Parlamentul galez (Senedd) lucrează la o lege care pedepsește politicienii care mint în timpul campaniilor electorale.

De asemenea, le conferă miniștrilor galezi puterea de a crea o nouă infracțiune penală pentru declarații false sau înșelătoare menite să influențeze rezultatele alegerilor. (The Conversation)

👉 PODCAST. Încrederea într-o sursă de informare e fragilă și greu de construit într-o lume divizată de furie și opinii politice. Analistul Ian Bremmer și co-fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales vorbesc despre subiectele care creează diviziune în comunități.

Wikipedia poate fi considerată o formă de infrastructură critică a internetului, într-o perioadă în care memoria colectivă e atacată de războiul cultural și cognitiv. (GZERO)

👉 Nekima Levy Armstrong e avocată specializată în drepturile omului și a fost reținută, săptămâna trecută, dintr-o biserică din St. Paul, Minnesota (SUA). Casa Albă a dat publicității o fotografie a ei falsificată cu tehnologie AI, așa încât să pară că plânge și este speriată în momentul reținerii.

În fotografia originală, arată Los Angeles Times, chipul femeii este compus, arată siguranță de sine și răbdare.

👉 „Chipul și vocea sunt sacre”, spune Papa Leon al XIV-lea într-un mesaj publicat pe 24 ianuarie. Documentul intitulat „Protejarea chipurilor și vocilor umane” abordează provocările pe care tehnologia AI le ridică pentru comunicare și pentru identitatea persoanei.

Papa amintește că grecii antici foloseau cuvântul „față” (prósōpon) pentru a desemna persoana, în timp ce termenul latin persona (din per-sonare) include sunetul, „vocea inconfundabilă a cuiva” :)

Papa denunță folosirea tehnologiei AI care, „prin simularea vocilor și chipurilor umane, a înțelepciunii și cunoașterii, a conștiinței și responsabilității, a empatiei și prieteniei”, pătrund „la nivelul cel mai profund al comunicării, acela al relației dintre persoanele umane”. (Agenția de presă a Bisericii Catolice din Italia)

„Să renunțăm la efortul propriei gândiri și să ne mulțumim cu o compilație statistică artificială riscă, pe termen lung, să ne erodeze capacitățile cognitive, emoționale și de comunicare.”

Papa Leon al XIV-lea

Probabil că ai citit săptămâna trecută și alte știri care ți s-au părut false sau înșelătoare. Te rugăm să nu uiți că Misreport e o monitorizare realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.

Subscribe now

Share

La finalul lui decembrie, NATO a publicat Raportul anual privind războiul cognitiv. (Science and Technology Organization/NATO)

Ne-am gândit că ar fi util să înțelegem mai bine ce ne așteaptă anul ăsta. Și să ne antrenăm puțin, mai ales că războaiele contemporane nu se mai poartă doar pe câmpul de luptă, ci și în spațiul informațional și digital. Înțelegerea războiului cognitiv este esențială pentru securitatea noastră - națională și personală.

Conform raportului NATO, războiul cognitiv este definit ca:

„exploatarea deliberată a proceselor cognitive umane pentru a perturba, submina, influența sau modifica luarea deciziilor, prin alterarea comportamentului și a cogniției umane, folosind orice mijloace disponibile, inclusiv tehnologii avansate”

Înțelegem din definiția asta că războiul cognitiv:

• folosește informația ca armă, amplificată de tehnologie (AI, social media, deepfakes).

• nu vizează doar armata, ci întreaga societate (civili, instituții, mass-media);

• nu urmărește neapărat un comportament precis, ci crearea de confuzie, polarizare și degradarea capacității de a decide;

Care este ținta lui?

Războiul cognitiv atacă felul în care percepem realitatea și capacitatea noastră de a da sens informației - pe scurt, capacitatea noastră de a gândi. Odată alterată, efectul final este că nu mai putem să ne orientăm - nu înțelegem corect realitatea, ca atare ne e dificil să decidem și să acționăm. Suntem ca iepurașul în bătaia farurilor de mașină :)

⚠️ Scopul unui război cognitiv nu este să ne convingă de ceva anume, ci să ne dezorienteze, să ne paralizeze și să distrugă discernământul individual și colectiv.

Unde suntem vulnerabili?

La cap :) De fapt, ideea pornește de la faptul că atenția noastră este o resursă limitată. Adică nu putem procesa simultan toată informația care vine spre noi (toate postările, reel-urile, articolele, mesajele de la prieteni, task-urile de job etc) - din care trebuie să selectăm doar ceea ce este relevant.

În plus, mintea noastră preferă explicații simple și ușoare - ca textul ăsta - în locul celor complexe și care presupun analize variate :)

În condițiile astea, intervin bias-urile, adică erori în procesarea informației. E din cauză că mintea noastră are nevoie de sens și caută scurtături pentru a simplifica procesarea informației. (Cornell University, Arxiv)

Cum este folosită tehnologia?

Raportul NATO arată că, în războiul cognitiv, tehnologia este un multiplicator de forță - pentru că se poate adresa unui public de milioane de oameni, în același timp.

Tehnologia permite accelerarea - mesajele sunt create mult mai rapid cu ajutorul tehnologiei AI, și personalizarea - e capabilă să creeze mesaje specifice pentru anumite grupuri sau persoane.

Tehnologia modelează ce vedem, cum interpretăm și cât de repede reacționăm. Războiul cognitiv e posibil nu pentru că oamenii sunt prost informați sau „naivi”, ci pentru că tehnologia operează mai repede decât capacitatea noastră de a evalua informații.

Astfel, în moment de vulnerabilitate precum crize politice, alegeri, pandemii, nu mai avem timp să gândim :)

⚠️ Tehnologia reduce timpul de reflecție, favorizează reacția impulsivă, penalizează îndoiala și nuanța. Face imposibilă dezbaterea reală.

Instrumentele

Platformele sociale :) Algoritmii rețelelor sociale nu au ca scop informarea publicului, ca atare vor promova polarizarea, nu adevărul. Vor scoate în față conținutul care provoacă reacții emoționale puternice, nu datele sau analizele serioase.

But wait, there’s more! Acum avem și instrumente AI care pot genera masiv conținut. Tot cu ajutorul lor se poate simula consensul social - un exemplu sunt sutele de comentarii pe care le postează boții și trolii, cu aceleași mesaje. Publicul are senzația că „așa stă treaba” - doar că are în față o operațiune prin care este păcălit.

Și mai sunt clipurile deepfake. Au început emoționant, cu cățeluși pufoși care salvează bebeluși de cutremur, doar că, în timp, efectul este altul - atacă direct încrederea în evidență. Nu mai poți să crezi nici ce vezi cu ochii tăi.

În războiul cognitiv, cine controlează distribuția controlează realitatea.

…și efectele

Tehnologia mută autoritatea de la instituții la feed-ul generat de algoritmi și de la experți la influenceri. Nu ne mai ducem după adevăruri verificate, ci după ceea ce „pare credibil”. Gândiți-vă la asta de fiecare dată când dați peste postări cu „nu știu dacă e adevărat/nu am verificat, dar…”

Și efectul principal e că ne pierdem discernământul și capacitatea de a acționa. Privim, abulic, cu atenție și îngrijorare la realitatea din jur :)

Raportul spune și că putem lupta acest tip de război, la nivel instituțional - și dă câteva direcții tactice.

Printre ele sunt educația, protejarea încrederii în instituții și presă, transparența decizie publice. Nu le mai reluăm, că am tot vorbit despre ele, ultima dată chiar într-o ediție specială. (Misreport)

⚠️ Contracararea războiului cognitiv nu se face doar prin securitate, ci prin democrație funcțională, presă liberă și educație media. Dacă înțelegem cum ne afectează, putem să ne apărăm mintea, să protejăm adevărul și să contribuim la o societate mai rezilientă și mai unită.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Nu există o „rețea globală de sateliți care oferă internet gratuit pentru toată lumea”, Ilie Bolojan nu pune „impozit pe animalele de companie” și Donald Trump nu l-a îmbrățișat (încă?) pe Călin Georgescu, „în prima sa vizită în România”.

Toate sunt falsuri demontate de Factual săptămâna trecută.

👉 Acordul comercial dintre UE și Mercosur va falimenta agricultura românească prin inundarea pieței cu produse ieftine din America de Sud, spun extremiștii români, dar şi multe voci din PSD, inclusiv cea a ministrului Agriculturii.

Veridica explică ce presupune acordul și de ce e fals ce spun PSD și AUR.

👉 Propaganda rusiei a scris despre el, cu fotografie, că ar fi fost ucis de ucraineni, în 2014. În realitate, Nikolay Gentchev, un mecanic bulgar, trăiește, chiar dacă de 10 ani fotografia sa revine, din când în când pe internet, și repetă falsul inițial.

Deși este victima unei dezinformări, Gentchev partajează pe Facebook propagandă pro Kremlin și mesaje anti europene. (AFP via France 24)

👉 Polonia devine singura țară europeană care nu aplică reglementarea rețelelor sociale, după ce președintele Karol Nawrocki s-a opus legii care implementează Digital Services Act. (TVPWorld)

👉 Autoritatea britanică de reglementare a mass-media, Ofcom, a lansat luni o investigație oficială privind platforma X a lui Elon Musk, din cauza funcției de creare de imagini a chatbotului său AI, Grok, care a fost folosită pentru a produce deepfake-uri sexualizate.

Grok se confruntă cu un val tot mai mare de reacții negative la nivel internațional, pentru că le permite utilizatorilor să creeze și să distribuie imagini sexualizate cu femei și copii folosind simple comenzi text. (Le Monde)

👉 NewsGuard a identificat șapte videoclipuri care prezintă protestele din Iran, generate cu tehnologie AI și create atât de actori pro-guvernamentali, cât și anti-guvernamentali. În total, au acumulat aproximativ 3,5 milioane de vizualizări pe platformele online.

Printre acestea se numără un videoclip distribuit pe platforma X, deținută de Elon Musk, care arată femei protestatare distrugând un vehicul aparținând Basij, forța paramilitară iraniană desfășurată pentru a reprima protestele. (AFP via France 24)

👉 Publicul din SUA este targetat cu propagandă de către Departamentul de Securitate Națională al SUA. Conținutul acesteia amestecă religie, forța armată și imagini puternice. NPR arată că, sub Trump, în SUA conduce „conținutul”.

👉 Guvernul Canadei a lansat o consultare publică de 30 de zile privind un set propus de Reglementări pentru transparență și responsabilitate în materie de interferență străină. În plus, guvernul canadian se pregătește să investească 25.9 milioane de dolari canadieni în măsurile propuse.

Reglementările vor stabili modul în care Canada abordează influența străină în procesele politice și guvernamentale, un subiect care capătă o urgență tot mai mare la nivel global. (Canada Gazette)

👉 Microsoft, Meta, Amazon, Perplexity și Mistral AI s-au alăturat Google și plătesc Wikimedia Foundation pentru acces la proiectele sale, inclusiv la colecția de articole a Wikipedia. (The Verge)

👉 Redacțiile vor prioritiza în acest an reportajele de pe teren, YouTube și ceea ce este numit „conținut lichid”, potrivit unui sondaj global realizat în rândul directorilor de instituții media.

Însă jurnalismul trebuie să facă față, în 2026, unor „amenințări existențiale”, arată raportul al Reuters Institute for the Study of Journalism despre tendințele din jurnalism și tehnologie în 2026. (Nieman Lab)

👉 Cinci editori din SUA, Penske, The Atlantic, McClatchy, Condé Nast și Vox Media, dau în judecată Google pentru practici publicitare „înșelătoare și manipulatoare”

Aceștia acuză Google de încălcarea legislației antitrust prin monopolizarea piețelor de publicitate digitală, afectând atât „clienții editori ai Google”, cât și consumatorii. (Press Gazette)

👉 Casa unei jurnaliste de la The Washington Post a fost percheziționată de agenți federali, iar laptopul, telefonul și ceasul ei smart au fost reținute. Organizațiile care apără drepturile jurnaliștilor din SUA au catalogat intervenția ca fiind „un șoc”. (Nieman Lab)

👉 …iar Parlamentul European spune, în raportul anual privind drepturile omului, că în 2025 am avut de-a face cu un declin abrupt al acestora și al democrației. Parlamentarii europeni dezbat azi raportul.

👉 OPINIE. Mass-media puternică și independentă, precum și un nivel ridicat de alfabetizare media sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței unei populații în fața dezinformării, afirmă ministrul elvețian al Apărării, Martin Pfister.

Într-un editorial pentru Swissinfo, ministrul arată că „atunci când mass-media unei țări funcționează bine, la fel stau și democrația și securitatea sa.”

E mijlocul lui ianuarie, cu real feel de martie, la cât timp am consumat deja comentând ultimele evenimente șocante sau nefaste pe toate rețelele sociale. Am început noul an sub semnul violenței - și nu pare să fie o chestiune temporară. Ne rămâne să ne punem centurile de siguranță și să ne pregătim pentru impact.

M-am gândit să ne uităm, la început de 2026, cum arată reglementarea rețelelor sociale, un subiect care nu mai ține de „tech policy”, ci de democrație, securitate, sănătate publică și siguranța copiilor. Pentru că aceste platforme au devenit infrastructuri sociale esențiale.

Nu mai sunt simple servicii private.
Sunt actori care modelează comportamente și opinii, la scară largă.

Cum li se spunea pe vremuri: mass media.

Current situation. UE, SUA și reglementarea rețelelor sociale

La începutul anului, Comisia Europeană a anunțat că analizează dacă să aplice prevederile Digital Services Act (DSA) și pentru WhatsApp, platforma de mesagerie a Meta. (Reuters)

Digital Services Act (DSA), adică normele de reglementare a marilor platforme de social media în spațiul UE, a devenit, anul trecut, motiv de conflict deschis între Administrația SUA și cea a europenilor. Am scris despre momentele esențiale de anul trecut aici și aici.

Pe scurt, SUA nu le vrea reglementate și susține că regulile DSA sunt „cenzură”. UE, la rândul ei, nu acceptă interferențe externe în propria legislație și penalizează, în continuare, propagarea de conținut fals și dezinformare. Componente de agresiune hibridă.

Conflictul e în desfășurare.

La începutul lui decembrie, 2025, Comisia Europeană a amendat X, rețeaua deținută de Elon Musk, cu 120 de milioane de euro. (Știrile PRO TV) CE a arătat, de pildă, că X înșeală utilizatorii cu „bifa albastră”.

⚠️ Care ar trebui să însemne că un cont X este „verificat” - adică autentic. (X Help Center) În realitate, investigația CE arată că orice cont care plătește X o poate primi, și că „verificările” din partea platformei sunt inexistente.

Elon Musk a replicat imediat: a spus că „UE ar trebui eradicată” și a acuzat blocul european de „cenzură”. (G4Media) Cam ce susținea JD Vance la începutul anului trecut, la Munchen - mai puțin partea cu eradicarea :)

Tensiunea a escaladat, și Administrația SUA a reacționat în două etape, la finalul lui 2025:

• Donald Trump a avertizat că SUA ar putea impune taxe sau restricții furnizorilor de servicii europeni, ca răspuns la ceea ce a numit acțiuni „discriminatorii” împotriva firmelor americane. (Reuters)

• Administrația SUA a anunțat că restricționează accesul pe teritoriul său, a cinci personalități europene, printre care fostul comisar european pentru piața internă, Thierry Breton. Ceilalți sunt cercetători în domeniul dezinformării :)

  Marco Rubio a arătat că cei vizați „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime puncte de vedere americane pe care le dezaprobă.” (Deutsche Welle)

France 24 le spune pe nume: vocile din extrema dreaptă europeană, care promovează falsuri și teorii ale conspirației.

Pe fondul acesta a urmat…

Retragerea SUA din cooperarea internațională

La începutul lui 2026, Administrația SUA a făcut un pas suplimentar: s-a retras din zeci de organisme internaționale. (Cyberscoop) Dintre acestea, trei sunt relevante direct pentru acest subiect:

• Forumul Global privind Expertiza în Securitate Cibernetică

• Coaliția pentru Libertatea Online

• Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride

Motivația oficială a fost formulată fără prea multă ambiguitate.

„Administrația Trump a constatat că aceste instituții sunt redundante ca domeniu de activitate, prost administrate, inutile, risipitoare, slab conduse, capturate de interesele unor actori care își promovează propriile agende contrare intereselor noastre sau reprezintă o amenințare la adresa suveranității, libertăților și prosperității generale a națiunii noastre.”
Marco Rubio, secretar de stat al SUA

Conflictul nu doar că nu s-a stins, ci a intrat într-o nouă fază. Kenneth Propp, avocat expert și profesor de drept european la Georgetown Law, spune că îl vom vedea escaladând. (Lawfare Media)

⚠️ Despre ce e, de fapt, acest conflict

Așa cum observam și în alte ediții, conflictul dintre SUA și UE nu este, în esență, despre niște articole de lege.

Este despre cine decide regulile realității publice. Despre cât de mult lăsăm platformele private să modeleze ceea ce oamenii cred, văd și consideră adevărat.

În cele din urmă, e o luptă pentru definirea adevărului.

Eseul publicat de Renée DiResta în The Atlantic oferă o cheie excelentă de citire a acestei confruntări transatlantice. Problema rămâne aceeași: cine și cum va spune, în viitor, povestea despre realitate.

UK și X, much not love

Guvernul Regatului Unit a descoperit, la începutul anului, că X (și Elon Musk) nu fac destul să protejeze utilizatorii din rețea de conținutul sexual explicit care poate fi generat cu Grok, AI-ul platformei.

Care a fost folosit pentru a sexualiza imagini cu copii, iar ăsta e unul din motivele principale pentru care premierul Keir Starmer a declarat că X ar putea fi interzis total în Regatul Unit. (The Guardian)

Elon Musk a reacționat: susține că a oprit pentru majoritatea utilizatorilor opțiunea „creativă” care genera imaginile sexualizate, și e activă doar pentru cei care o plătesc. Nu neapărat o soluție, dar să pară că a făcut ceva. The Verge demonstrează că și asta e, oricum, o minciună: opțiunea e activă mai departe, doar că nu prin comentariu direct pe X, ci prin alte metode de apelare a Grok.

Malaezia și Indonezia au restrâns și ele accesul la Grok, din cauza aceleiași opțiuni „creative”. (The Guardian)

…dar apropo de reglementarea rețelelor sociale, și Brazilia se pregătește să o facă mai serios, începând de anul ăsta, după ce în vara anului trecut Curtea Supremă de Justiție a decis că platformele sociale sunt responsabile pentru conținutul postat de utilizatori. (Rest of World)

În martie, ar trebui să înceapă implementarea Statutului Digital pentru Copii și Adolescenți, o lege care promovează reguli pentru un mediu online sigur, incluziv și responsabil pentru aceștia. Una din prevederile legii interzice serviciilor online să creeze profiluri ale copiilor pentru a-i viza cu publicitate comportamentală, ceea ce presupune urmărirea comportamentului online al unui copil pentru a-i prezice caracteristicile și pentru a-i influența comportamentele și interesele. (Human Rights Watch)

Puteți citi proiectul legii aici. (Guvernul Braziliei)

Și Australia interzice, începând din decembrie, anul trecut, utilizatorilor sub 16 ani să dețină conturi pe rețelele sociale. Copiii și părinții nu vor fi sancționați pentru încălcarea interdicției.

În schimb, companiile de social media se pot confrunta cu amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 milioane USD, 25 milioane GBP) pentru încălcări grave sau repetate. (BBC)

Meta a închis deja o jumătate de milion de conturi pentru a se conforma legii. (Digi24)

Și Noua Zeelandă se pregătește să aplice modelul australian, potrivit unui proiect de lege de pe site-ul oficial al Guvernului.

Euronews prezintă într-un articol proiectele ce se află pe agenda digitală a Uniunii Europene pentru anul 2026: The Digital Networks Act, The Digital Fairness Act, Chat Control și The Cybersecurity Act.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Nu, nu am avut o conferință de presă „fără precedent în Parlament”, în care s-ar fi afirmat că dispar banii lichizi, și nici nu plătim „taxă pentru găini” în România, arată Factual.

👉 Președintele Nicușor Dan va înființa un departament special împotriva dezinformării și propagării conținutului fals, departament care va fi în subordinea sa. (G4Media)

👉 Experta în politici pentru tineret Francesca Cristea, directoare de programe a Europuls – Centrul de Expertiză Europeană vorbește într-un interviu despre provocările legate de legislația privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale și despre proiectele pe acest subiect din Parlamentul României. (Libertatea)

👉 VIDEO. Așa arată o lecție de educație media pentru copiii de clasa a IV-a din Finlanda, la finalul lui decembrie, 2025. Copiii învață să facă diferența între ceea ce e real și ceea ce e fals pe internet :) (AP Archive via YouTube)

👉 BBC Verify trece în revistă falsuri care au circulat pe rețelele sociale după ce Renee Nicole Good a fost ucisă de un agent ICE în Minneapolis, SUA.

👉 Un studiu realizat pe datele obținute timp de 18 luni de către AFP Factuel, partener de fact checking Meta în Franța, arată că marcarea postărilor cu informații false pe rețeaua socială a redus gradul de interacțiune al utilizatorilor cu acestea. (Indicator)

👉 VIDEO. Jurnalistul de investigație Victor Ilie vorbește la podcastul SmartJob despre campaniile de dezinformare din online, iar fizicianul Cristian Presură vorbește despre pseudoștiința din online, despre conspirații și despre motivele neîncrederii în știință. (Europa Liberă România via YouTube)

👉 Un SMS generat cu AI a trimis o femeie din SUA la pușcărie. Abia în fața judecătorului, autenticitatea probei a fost verificată cu ajutorul specialiștilor. (6abc)

…și trei sfaturi din experiența personală, după o vacanță consistentă

1️⃣ Vă e dor să tastați câteva cuvinte cheie și să găsiți din nou în prima pagină rezultatele relevante pentru curiozitățile voastre, nu rezumate făcute cu AI?

Nu doar că e posibil, dar ajută și sănătatea la cap :) Găsiți aici instrucțiuni clare despre cum să procedați. (tenbluelinks.org)

2️⃣ V-ați săturat de asaltul paginilor cu căluțul din ceapă? Adică, în principiu, vă doriți să scăpați de conținutul pe care vi-l recomandă algoritmul?

Puteți trece pe feed-ul Friends din Facebook, unde găsiți doar ceea ce postează prietenii dvs. Bine, și publicitate, de asta nu avem cum să scăpăm. (Meta Newsroom)

3️⃣ Prieteni, poate e mai important ca niciodată doar să țineți minte ideea asta simplă: rețelele sociale nu sunt surse de informații. Ele formează opinii, nu informează.

Faptul că ați citit opinia inflamată a lui Marcel despre ce-a vrut Trump în Venezuela nu înseamnă nimic, și nu ar trebui să preluați panica lui.

AI nu „știe” lucruri și nu „gândește”. Iar o minciună repetată de 1000 de ori nu devine adevăr.

E sănătos să ținem minte detaliile astea simple în anul care urmează :)

Prieteni, știm că am anunțat că intrăm în vacanță, dar realitatea ne obligă să revenim puțin. Cât să reluăm și să transmitem către voi o investigație realizată de colegii noștri de la Context.ro, care a fost restricționată ieri de compania-mamă Meta, pe Facebook. Ca atare, ne-am gândit să îi acordăm spațiu în platforma Misreport, care nu depinde de algoritmii rețelelor sociale :)

Ce spune investigația?

La două zile după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, sute de postări cu conținut identic, publicate de conturi diferite, au apărut în aceeași secundă, iar canale pro-ruse au amplificat mesajele conspiraționiste în cadrul operațiunii de discreditare a documentarului Recorder „Justiție capturată”.

Pe scurt, potrivit Context.ro, cele aproape 1000 de postări analizate indică o campanie coordonată de discreditare a documentarului Recorder:

• Dintre cele 988 postări provenind de la 547 conturi unice, 574 postări sunt identice (copy-paste)

• 334 de conturi TikTok au postat același mesaj în exact același moment. Sincronizarea indică un volum mare de conturi care distribuie un text pre-scris fără a schimba conținutul.

• S-au publicat peste 100 postări într-o oră, în care zeci de conturi TikTok au lansat simultan mesaje identice.

• Un singur utilizator de Facebook (Cristian Gusa) a postat de 22 ori pe Facebook, în decurs de 9 ore, același mesaj extras dintr-un comunicat al Partidului Republican din România, conținutul fiind denigrator.

• Au fost identificate încă 76 texte duplicate (2-20 postări fiecare), iar aproximativ 345 de texte prezintă variații minore ale aceluiași mesaj, indiciu al unor formate prestabilite de comentarii.

TikTok a fost rețeaua preferată de cei care au atacat dezvăluirile jurnalistice. Unul dintre propagatorii teoriilor conspiraționiste legate de documentar a fost Bobby D, un cunoscut propagator al narațiunilor pro-ruse.

Puteți citi aici investigația restricționată.

Ce s-a întâmplat cu investigația?

L-am contactat pe Attila Biro, cofondator Context si jurnalist de investigații. A explicat pentru Misreport cum materialul documentat de redacția lui a fost restricționat pe Meta.

Noi am publicat acest material aseară (miercuri, 17 decembrie, n.r.).

Azi dimineață (joi, 18 decembrie, n.r.) am decis să republicăm materialul cu niște cartoane (vizualuri explicative, n.r.) Când au fost publicate, am primit o notificare de comportament inautentic, și au fost flag-uite toate fotografiile postate de noi, inclusiv una pe care scria «Nu există democrație fără adevăr».

Nu știm de ce Meta a decis asta. - Attila Biro, cofondator Context.ro

Epilog

În ultimele două zile, aproape 800 de jurnaliști și peste 4000 de oameni, cărora li se alătură peste o sută de organizații ale societății civile, au semnat o scrisoare deschisă de solidarizare cu jurnaliștii de la Recorder. (Alianța „A Patra Putere”)

Scrisoarea a fost inițiată de Asociația „A Patra Putere”, o organizație creată pentru a apăra drepturile profesioniștilor care practică jurnalismul în interes public.

Vă puteți alătura acestui demers semnând scrisoarea deschisă :)

Mulțumim & vacanță plăcută!