Prieteni, bine v-am regăsit aici după o binemeritată vacanță.

👉 Cum probabil ați văzut, partidul TISZA și Peter Magyar au învins în alegerile din Ungaria, obținând și supermajoritatea în Parlament (două treimi din locuri). (TVR Info)

👉 În același timp, în Bulgaria, la alegerile parlamentare de duminică, 19 aprilie, coaliția fostului președinte Rumen Radev va deține de una singură majoritatea în parlament, mulțumită scorului foarte bun. Radev e eurosceptic și opozant al ajutorului militar oferit Ucrainei, considerat un apropiat al Rusiei. (HotNews)

👉 Ambele campanii au fost marcate de valuri de dezinformare axate pe două false idei: că ar fi existat o interferență a Uniunii Europene, apoi una a Ucrainei, în rezultatele preconizate. (Stop Fake)

👉 Înapoi acasă, dezinformarea pe care statul român o combate în documente strategice a găsit lejer spațiu outdoor. Mai precis, Snoop arată că pe zeci de panouri publicitare din București se desfășoară o campanie cu mesaje anti-cezariană. Acestea nu sunt marcate cu numele unei companii sau organizații și nu au substrat științific. Totuși, în spatele lor stă o organizație despre care presa a scris și în toamna lui 2024.

Public Record arăta atunci că o altă serie de panouri publicitare conspiraționiste, montate pe lângă sedii de ambasade din București, aparțineau unei fundații conduse de un crainic sportiv și un fost ospătar de la Hanul lui Manuc. Cei doi promovau și atunci mesaje delirante, fără niciun suport științific.

Doi ani mai târziu, fac același lucru :)

👉 Între timp, Colegiul Medicilor avertizează că dezinformarea în domeniul sănătăţii sau prezentarea incompletă a informaţiilor nu reprezintă simple opinii şi pot constitui un risc real pentru sănătatea populaţiei. (Radio România Actualități)

👉 …dar am avut minciună la cel mai înalt nivel - și anume, la pupitrul Administrației Prezidențiale. Într-o conferință de presă, Nicușor Dan a adus mai multe argumente pentru numirea procuroarei Cristina Chiriac de la DNA Iași în fruntea Parchetului General.

În conferința de presă, Nicușor Dan a spus, printre altele,: „Chiar dacă nu știi să citești decât câte rechizitorii a făcut cineva în 2025, poți să te uiți totuși și în 2024 și să vezi că, în 2024, secția DNA Iași, pe aceiași indicatori, a fost cea mai bună dintre secții”.

Factual arată, în urma unei analize complexe, că afirmația președintelui e falsă.

👉 În rest, guvernul Spaniei nu a creat un instrument de cenzură pe rețele sociale, Artemis II a ajuns în spațiu, iar fluorul din pasta de dinți nu afectează tiroida, cum susțin falsuri virale de pe Facebook, demontate tot de Factual.

Știri despre știrile false (și rețelele care le amplifică)

👉 În 2024, o echipă condusă de cercetătoarea medicală Almira Osmanovic Thunström de la Universitatea din Gothenburg a inventat o boală fictivă, pe care a numit-o „bixonimania”. Afecțiunea imaginară era cauzată, spuneau ei, de privitul prea îndelungat la ecrane și frecatul excesiv al ochilor.

La doar câteva săptămâni după publicarea studiilor false, modele AI de ultimă generație, printre care Gemini și ChatGPT, au început să vorbească despre bixonimania ca și cum ar fi fost reală. Cercetătorii au descoperit că articolele false începuseră chiar să fie citate în alte lucrări academice evaluate de specialiști. (Nature via Futurism)

👉 …și tot în 2024, industria dezinformării a valorat 417 miliarde de dolari, potrivit unui nou studiu realizat de Sopra Steria, o companie europeană de consultanță, servicii digitale și dezvoltare software. 11 miliarde de dolari sunt estimați ca pierderi prin înșelăciuni cu ajutorul tehnologiei AI. (PR Newswire)

👉 Jurnaliștii BBC au documentat din interior complexul Royal Hill din Cambodia, un centru de escrocherii cu șase etaje unde mii de lucrători traficați înșelau victime din toată lumea.

În clădire se aflau replici ale unor secții de poliție australiene, braziliene sau chineze, birouri antifonate și scenarii în zeci de limbi. (BBC)

👉 Traficul dinspre rețele sociale spre publicații de știri a scăzut dramatic în ultimii ani. De la preluarea de către Elon Musk și până acum, traficul dinspre X a scăzut cu 70%. (NiemanLab)

👉 Presa de stat chineză amplifică vocile opoziției din Taiwan, obiectivul fiind să submineze guvernul. Campania vizează parțial să slăbească demersul Taiwanului de a crește cheltuielile de apărare, arată Reuters.

👉 Iranul a găsit rețeta perfectă de a câștiga războiul propagandistic cu SUA și Israel: memele.

Un studiu The Conversation arată că ele ajung inclusiv la publicul neinteresat de război, care își formează astfel opinii.

👉 Sute de avataruri false, care îl susțin pe Donald Trump, apar online în ultima vreme, arată The New York Times.

Influencerii falși, generați de tehnologie AI, au explodat pe TikTok, Instagram, Facebook și YouTube într-o aparentă încercare de a atrage votanții conservatori.

👉 Tinder va permite utilizatorilor să demonstreze că sunt oameni, nu roboți, introducând în aplicație tehnologie avansată de scanare a ochilor, pe fondul unor temeri tot mai mari legate de tehnologia AI.

Utilizatorii aplicației de dating, dar și ai altor platforme precum Zoom, vor putea să își scaneze irisurile pentru a obține o insignă de „dovadă a umanității” atașată profilului sau numelui lor. (BBC)

👉 Un om de afaceri din Marea Britanie a pledat vinovat pentru că a făcut declarații false ca să închidă un club de noapte. Poliția crede că au fost generate cu ajutorul tehnologiei AI.

O sursă din cadrul Poliției Metropolitane a declarat pentru The Guardian că folosirea thenologiei AI pentru a genera scrisori din partea unor reclamanți inexistenți e o problemă în creștere.

👉 Înțelegem propria sănătate tot mai mult prin prisma conținutului de pe rețele sociale.

O mare parte din explicațiile online care vin de la influenceri, despre tratamente, simptome medicale sau chiar anatomie, nu au bază științifică, arată un expert. (Loughborough University)

👉 …iar jumătate dintre răspunsurile chatboților la întrebări medicale sunt incorecte sau înșelătoare, arată un nou studiu — Grok înregistrând cele mai multe probleme (58%), urmat de ChatGPT (52%) și Meta AI (50%), conform cercetătorilor de la universitățile din Alberta și Loughborough. (The Independent)

👉 Doi cercetători au scris o carte despre cum a ajuns știința să fie discreditată din motive economice și politice. Dezinformarea concertată și atacurile strategice în instanțe fac parte din instrumentarul de atac. (LawfareMedia.org)

👉 …am mai scris despre cum piețele de predicție se transformă în mașini de creat realitate, pentru profit - dar merită să citiți și eseul ăsta ca să înțelegeți dimensiunea fenomenului. Și pericolul pe care îl aduce. (NiemanLab)

👉 Dacă vreți să vă testați abilitatea de a recunoaște voci generate cu tehnologie AI, are NewsGuard un quiz pentru voi :)

Ungaria se pregătește pentru alegeri pe 12 aprilie și, potrivit sondajelor independente, partidul TISZA condus de Peter Magyar ar putea învinge, în alegeri, FIDESZ-ul condus de Viktor Orbán, care deține funcția de premier al țării din 2010.

Adică de 16 de ani.

Avem în față un moment esențial, pentru că, așa cum spun experții, întrebarea este dacă țara care a fost, în ultimii 15 ani, cel mai mare obstacol în calea procesului decizional strategic din Uniunea Europeană poate fi transformată într-un partener constructiv în cadrul Uniunii. (Euronews)

Ce spun cei doi candidați

Campania electorală s-a construit ca un conflict între două modele de stat: pe de-o parte, „democrația iliberală” pusă în practică de Viktor Orbán: anti-europeană, pro-rusă, îndepărtată de valorile statului de drept… și susținută de extrema dreaptă europeană și MAGA. (The Guardian)

De cealaltă parte, Peter Magyar, fost membru FIDESZ la rândul lui, susține revenirea Ungariei la valorile europene, stat de drept și un program serios anticorupție. (The Guardian)

Premierul Viktor Orbán susține, în campanie, că se opune războiului din Ucraina și este „pentru pace” (o poziție pe care o auzim și noi destul de des de la așa numiții „suveraniști”), în timp ce acuză Opoziția că este „pro război”. (Modern Diplomacy)

…și cum stau acum

Sondajele independente citate de Politico Europe arată că diferența dintre cele două partide e de 15 puncte procentuale în favoarea TISZA.

În plus, un sondaj recent realizat de firma de cercetare 21 Research Center a constatat că 65% dintre alegătorii sub 30 de ani susțin TISZA, în timp ce 14% îl susțin pe Orbán. (AP News)

Doar că e posibil ca, în Ungaria, asta să nu însemne neapărat și victoria TISZA în Parlament, așa cum arată spotmedia, citând publicația maghiară de investigații Átlátszó.

Potrivit unei documentări consistente, TISZA poate lua cam cu 5% mai mult decât FIDESZ la votul popular și totuși să obțină mai puține fotolii de parlamentari, din cauza felului în care sunt desenate colegiile electorale.

⚠️ Fenomenul se numește gerrymandering și presupune manipularea deliberată a circumscripțiilor electorale pentru a favoriza un partid sau grup politic.

Funcționează simplu, în principiu: cel care trasează granițele circumscripțiilor poate concentra mulți votanți ai adversarului său într-un număr mic de circumscripții, pe care acesta le câștigă zdrobitor, dar irosește astfel voturi. În alte cazuri poate dilua votanții adversarului în mai multe circumscripții, ca să nu atingă majoritatea în niciuna.

Rezultatul e că un partid poate câștiga mai multe locuri în parlament decât proporția sa reală de voturi. (Britannica)

But wait, there’s more…

Campania electorală din Ungaria este marcată de acuzații privind interferența rusă și activități de spionaj. Presa internațională relatează suspiciuni privind scurgeri de informații către Rusia, campanii de dezinformare și posibile operațiuni de influență, însă aceste aspecte rămân contestate și nu sunt pe deplin confirmate oficial. (AP News)

Valuri de falsuri, multe din ele lansate direct de partidul lui Orbán sau media de stat maghiară, sunt verificate de singura inițiativă de fact-checking din Ungaria. (Lakmusz)

Avem și boții care țin de operațiunea Matrioșka a Rusiei, și care răspândesc dezinformare despre tensiunile dintre Ucraina și Ungaria, lansează acuzații privind „mii” de atacuri ale refugiaților ucraineni asupra maghiarilor (The Insider) sau valuri de dezinformare care acuză un iminent asasinat al lui Orbán (POLITICO).

În plus, The Washington Post a dezvăluit săptămâna trecută, citând mai mulți oficiali europeni, că guvernul lui Orbán a oferit de mult timp Moscovei acces la discuții sensibile din cadrul Uniunii Europene.

…it’s (also) the economy, stupid!

Economia Ungariei se confruntă cu stagnare economică, inflație ridicată și dezechilibre bugetare, ceea ce afectează nivelul de trai al populației, arăta încă de anul trecut o analiză Le Monde.

Cauzele sunt atât externe: războiul din Ucraina și contextul geopolitic general. Dar țin și de detalii interne: sume mari din fondurile de coeziune și de redresare ale UE au fost înghețate sau întârziate din cauza preocupărilor legate de independența justiției, corupție și achiziții publice, în cadrul procedurii UE prevăzute la Articolul 7.

Vă amintiți procentul covârșitor de tineri care susțin acum TISZA? Poate că una din explicații e că, pe acest fond economic, prețurile la imobiliare au crescut cu 15% în toată țara, iar alternativa de a închiria, cel puțin în Budapesta, presupune că 40-60% din venituri sunt înghițite de chirii. (Universitatea din Graz, New School of Multilateralism)

BONUS VIDEO. John Oliver dedică un episod din Last Week Tonight alegerilor din Ungaria și semnificației lor pentru ceea ce înseamnă democrația în lume și în general :) (YouTube)

⚠️ Alegerile din Ungaria din 12 aprilie nu sunt doar despre cine conduce guvernul de la Budapesta în următorii patru ani. Vom înțelege din rezultatele de la urne dacă democrația mai poate fi câștigată pe teren propriu, după ce terenul a fost redesenat, presa controlată și informațiile clasificate ale UE transmise pe canale ascunse Moscovei.

Dacă Magyar câștigă în aceste condiții, poate fi o veste bună și pentru restul Europei, inclusiv pentru capacitatea UE de a funcționa ca un bloc coerent, într-un moment în care are nevoie de asta. Dacă pierde, întrebarea nu mai e despre Ungaria, ci despre ce mai înseamnă alegerile libere dacă sistemul electoral e construit să producă un singur rezultat.

Sigur, în România, rămânem cu UDMR, care a susținut constant FIDESZ, și care funcționează ca un punct de echilibru în guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR. Tough luck :)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 O instanță din SUA a condamnat Meta și YouTube la plata a 6 milioane de dolari pentru că juriul a decis, în cadrul unui proces, că cele două au componente care creează intenționat adicție în rândul tinerilor.

Cele două companii au fost date în judecată de o tânără de 20 de ani care a acuzat companiile că au creat produse care creează dependență similară cu tutunul sau jocurile de noroc online. (The New York Times)

👉 …în timp ce un juriu din New Mexico a condamnat Meta, tot săptămâna trecută, la plata a 375 de milioane de dolari pentru că a indus în eroare consumatorii cu privire la siguranța platformelor sale și a facilitat producerea de prejudicii, inclusiv exploatarea sexuală a minorilor. (The Guardian)

👉 Cele două procese și rezultatele lor ar trebui să ne ducă la o discuție consistentă despre ce înseamnă atenția noastră, arată o opinie din Project Syndication (via Social Europe), care propune să vedem atenția oamenilor ca pe o infrastructură fundamentală pentru societate.

„Miza este enormă. Atenția determină ce percep societățile, ce ignoră și, în cele din urmă, ce decid. Ea modelează alegeri, activitate economică și conflicte. Guvernează capacitatea de a detecta semnale slabe, de a anticipa crize și de a acționa rațional în condiții de incertitudine”, arată autorul.

👉 Consiliul de Supraveghere al Meta a decis că „Community Notes” nu reprezintă un substitut suficient sau adecvat pentru programul său de fact-checking (verificare a faptelor).

Într-un nou „aviz consultativ de politică", Consiliul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eficacitatea Community Notes într-o serie de circumstanțe, „inclusiv în regimuri represive care încalcă drepturile omului, în contexte electorale specifice și în situații de criză și conflict în desfășurare.” (NiemanLab)

👉 Reddit va începe să marcheze conturile automatizate care oferă un serviciu utilizatorilor, similar cu felul în care X aplică eticheta de „boți buni”, și va impune conturilor suspectate a fi boți să se supună unei verificări care să decidă dacă sunt umane. (Tech Crunch)

👉 Editorii Wikipedia au încercat să lucreze cu text generat de tehnologie AI. Au decis, în final, să interzică menținerea enciclopediei online cu ajutorul acestui tip de text sintetic. (404media via Futurism)

👉 Volodimir Zelenski este personajul central al unei campanii de influență din partea Rusiei, care încearcă să convingă publicul că liderul ucrainean ar deține 1% din acțiunile companiei medicale Astra Zeneca.

În realitatea, falsul pornește de la un site-clonă al Rusiei deschis în ianuarie, 2026, și a fost amplificat pe Telegram, fără să existe niciun suport factual pentru presupusele dezvăluiri. (EUvsDisinfo)

👉 Legea care stabilește regulile din campaniile electorale ale Canadei se modifică, pentru a proteja și mai mult alegerile de efectele campaniilor de manipulare.

Noul proiect de modificare interzice utilizarea deepfakes și finanțarea candidaților din surse străine în timpul campaniei electorale, dar și încercările de a manipula votul publicului.

În paralel, Guvernul Canadei își crește capabilitățile de răspuns la acțiuni hibride.

👉 Soldații moderni nu sunt doar luptători într-un război, ci potențiale vulnerabilități în mediul informațional. De la ideea asta pornește un eseu care explorează tacticile de a viza direct soldații în războaie cognitive și metodele de a contracara acest tip de atac. (Army University Press)

👉 OPINIE. Ce se întâmplă când deepfakes și conținutul creat cu AI devin doctrină de război. (The Cipher Brief)

Prieteni, Misreport intră în vacanța de Paști, pentru două săptămâni. Ne revedem aici pe 21 aprilie. Să aveți sărbători liniștite și nu uitați să întrerupeți fluxul constant de informație. Ajută la omul din noi :)

* în versiunea inițială a newsletter-ului s-a strecurat o eroare pe care am corectat-o: Viktor Orbán deține fără întrerupere funcția de premier al Ungariei din 2010, adică de 16 ani. Vă mulțumim pentru semnalare :)

👉 România se află sub presiunea unor atacuri cibernetice de tip DDoS și a campaniilor de dezinformare, avertizează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

Mihai Rotariu, managerul de comunicare al instituției, a declarat că „suntem ținta nu doar a unor atacuri cibernetice, ci și a unor campanii de dezinformare menite să slăbească încrederea în autorități”.

El a subliniat că, într-un context politic internațional instabil, inclusiv pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu, România trebuie să se aștepte la o dinamică similară a atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare. (Agerpres)

👉 Petrișor Peiu (AUR) susține că Nicușor Dan a decis, împreună cu coaliția de guvernare, să trimită întreaga viitoare producție de gaze din Marea Neagră în Ucraina.

E o minciună și Veridica explică de ce.

👉 Și tot Veridica arată că ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a informat Moscova timp de ani de zile cu privire la informațiile confidențiale discutate la reuniunile Uniunii Europene.

Potrivit unei investigații The Washington Post, citată de Euronews, Szijjarto l-ar suna pe omologul său rus, Serghei Lavrov, în timpul pauzelor de la reuniunile UE pentru a-l informa despre ce s-a discutat între liderii UE.

👉 George Simion a pierdut definitiv un proces cu platforma media edupedu.ro. Liderul AUR a fost acuzat că a folosit elevi pentru propagandă politică, pe modelul legionarului Zelea Codreanu, apoi a dat în judecată jurnaliștii care au scris despre el.

Instanța arată, în motivarea sentinței, că în acest caz au fost în balanță dreptul la liberă exprimare și dreptul la respectarea vieții private. Curtea invocă jurisprudența CEDO. (Adevărul)

👉 Pepsi nu folosește celule din fetuși avortați și Nicușor Dan nu a fost un apropiat al lui Nicolae Ceaușescu, arată verificările Factual.

👉 Republica Moldova a devenit model de succes în Europa în contracararea războiului cognitiv purtat de Federația Rusă, demonstrând că democrația poate fi protejată chiar și în fața unor bugete de dezinformare.

Declarația a fost făcută de către Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate (Radio Chișinău)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Alegerile parlamentare decisive din aprilie 2026 din Ungaria sunt ținta unei operațiuni de influențare. Sute de videoclipuri generate de inteligența artificială distribuite pe TikTok au ca scop să îl impulsioneze pe premierul pro-rus Viktor Orbán și să îl discrediteze pe contracandidatul său, Péter Magyar.

Rețeaua de 34 de conturi anonime identificată de NewsGuard folosește tehnologie AI pentru a produce videoclipuri false, în care contracandidatul lui Orbán este defăimat.

👉 NATO, UE și FEM avertizează: infrastructura civilă este noul câmp de luptă în războiul hibrid. Comisia Europeană a mobilizat 347 de milioane de euro pentru consolidarea cablurilor strategice și a capacității de reparații. (Digital Shield)

👉 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se duce doar cu rachete și artilerie, ci și în plan cognitiv și psihologic, unde frica, epuizarea și fragmentarea socială pot fi folosite deliberat ca arme.

În acest context, sănătatea mintală și sprijinul psihosocial devin componente esențiale ale rezilienței naționale, apărării civile și recuperării pe termen lung. Un interviu despre strategia Ucrainei în domeniu dezvăluie amploarea pregătirii. (International Centre for Defense and Security/Estonia)

👉 …între timp, un blogger pro-guvernamental din Rusia care l-a criticat pe președintele Vladimir Putin a fost internat într-o unitate de psihiatrie din Sankt Petersburg. (Deutsche Welle)

👉 …și tot despre tehnologia AI care amplifică și diversifică războiul cognitiv scrie și Military.com. Sistemele digitale pot aproxima acum stiluri de scriere, tipare comportamentale și interacțiuni sociale cu o precizie tot mai mare.

Unele companii construiesc deja modele bazate pe date din rețelele sociale, în timp ce platforme precum Meta mențin prezențe digitale prin conturile memorializate.

👉 Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) a observat în 2025 o creștere semnificativă a cazurilor de interferență și manipulare străină a informațiilor (FIMI), iar un sfert dintre acestea au folosit inteligența artificială pentru a genera secvențe de text, audio sau video. (TVP World)

👉 Înaintea alegerilor din Slovenia, reprezentanții Black Cube (o companie israeliană de informații) s-au întâlnit cu liderul partidului de extremă dreapta din țară, aflat în Opoziție.

Acum, videoclipuri compromițătoare cu politicieni ai partidului au apărut pe un site creat recent, neasumat de nimeni, care pretinde că ar fi „anti-corupție”. (Brussels Times)

👉 Brazilia are alegeri prezidențiale în 2026 și și-a propus să reglementeze utilizarea tehnologiei AI în campaniile electorale.

La fel ca alegerile din 2016 din Statele Unite, cele din 2018 din Brazilia au reprezentat un punct de cotitură pentru manipularea informațiilor, campaniile de dezinformare și operațiunile de influență.

În ambele cazuri, actorii de rea-credință au exploatat infrastructura platformelor digitale și logicile sale de implicare și monetizare pentru a calibra acoperirea și vizibilitatea, modelând tendințele online, percepțiile politice și atitudinile electorale. (Tech Policy Press)

👉 …între timp, în SUA, Donald Trump încearcă să reducă din dreptul statelor de a reglementa tehnologia AI, peste guvernul federal. (The Verge)

⚠️ BONUS READ. Documentul care stabilește politica publică de reglementare a tehnologiei AI în SUA poate fi citit aici. (whitehouse.gov)

👉 Un congresman din California a înaintat o propunere legislativă pentru a interzice chatboților AI să se dea drept profesioniști autorizați în domeniile medical, juridic și financiar.

Legea CHATBOT (H.R. 7985) urmărește să protejeze consumatorii împotriva inducerii în eroare de către sisteme de inteligență artificială care se prezintă în mod fals drept profesioniști calificați, deși nu dețin acreditările sau licența necesare. (kevinmullin.house.gov)

👉 Într-un interviu acordat publicației El País, renumitul psiholog Matthew Lieberman avertizează că înlocuirea contactului uman cu inteligența artificială este un experiment periculos.

Specialistul subliniază că, deși AI-ul este o invenție extraordinară, optimizarea chatbot-urilor pentru a simula prietenia poate accentua izolarea și dependența emoțională a noilor generații.

👉 O nouă inițiativă legislativă din Marea Britanie vizează tragerea la răspundere a companiilor tech pentru riscurile la care chatbot-urile AI îi expun pe copii.

Propunerea mută accentul de la restricționarea accesului tinerilor spre obligarea dezvoltatorilor de a garanta siguranța produselor înainte de lansare. (The Bureau of Investigative Journalism)

👉 Un raport recent avertizează că AI-ul creează noi metode de abuz împotriva femeilor.

Cercetătorii de la universitățile Durham și Swansea au arătat că platforme precum ChatGPT sau Replika pot iniția hărțuirea sexuală sau pot accepta jocuri de rol extrem de violente. (The Independent)

👉 Guvernul irlandez a semnalat că explorează opțiuni pentru introducerea unor restricții de vârstă privind utilizarea rețelelor sociale de către persoanele sub 16 ani.

Propunerea se înscrie în cadrul noii Strategii Naționale Digitale și de Inteligență Artificială 2030 a guvernului, care plasează siguranța online și verificarea vârstei în contextul ambiției mai largi a Irlandei de a acționa ca un hub european de reglementare digitală.

Propunerile includ un sistem de verificare a vârstei prin „portofel digital”. (The Conversation)

👉 Studii recente arată că multe familii ignoră modul în care adolescenții folosesc de fapt inteligența artificială, de la teme până la suport emoțional.

În timp ce părinții tind să vadă tehnologia ca pe o amenințare, tinerii o integrează deja în viața de zi cu zi, adesea fără nicio supraveghere sau îndrumare. (BBC)

👉 Utilizarea excesivă a rețelelor sociale este strâns legată de scăderea nivelului de fericire în rândul tinerilor, arată cel mai recent raport global al fericirii (World Happiness Report 2026).

Totuși, studiul subliniază că moderația este cheia: cei care folosesc platformele sociale aproximativ o oră pe zi sunt mai mulțumiți de viața lor decât cei care le evită complet. (CNN)

Puteți citi întregul capitol despre utilizarea social media în rândul copiilor și adolescenților. (WorldHappiness.report)

👉 Un clarinetist, un elev de liceu și câțiva negaționiști climatici scriu un „articol științific”.

Sună ca începutul unui banc, dar Mother Jones adaugă ajutorul tehnologiei AI și arată că promotorii dezinformării pe teme climatice au găsit trucuri noi pentru a-și promova ipotezele.

👉 Peste jumătate din tinerii din SUA au creat sau au primit cel puțin o imagine nud generată cu tehnologie AI.

Nivelurile raportate de victimizare în rândul participanților au fost substanțiale, 36,3% dintre persoane raportând că li s-a creat o imagine sintetică nud fără consimțământ și 33,2% că a le-a fost distribuită cel puțin o astfel de imagine generată cu tehnologie AI, fără consimțământ. (Mashable)

👉 Fanii MAGA au o nouă vedetă. E blondă, e frumoasă. E în armată. Pozează cu Donald Trump și anturajul său. Frecventează lideri mondiali. …și e generată cu tehnologie AI. (Euronews)

👉 Sony Music anunță că a solicitat eliminarea a peste 135.000 de melodii create de impostori care și-au însușit identitatea artiștilor săi pe platformele de streaming.

Deepfake-urile au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale generative și au vizat unii dintre cei mai mari artiști ai companiei, printre care Beyoncé, Queen și Harry Styles. (BBC)

👉 OPINIE. De la primul anunț al atacului asupra Iranului, pe 28 februarie, președintele Donald Trump a emis un flux neîntrerupt de afirmații false despre război. The New York Times (via Archive.is) le analizează pe toate.

👉 România nu a intrat în război, dar Info Sud Est arată cum au rostogolit Diana Șoșoacă și alți „suveraniști” pe rețele sociale un fals panicard despre presupuse „bombardamente” din Vâlcea și Pitești.

În realitate, era vorba despre exerciții aeriene anunțate cu câteva zile înainte.

👉 Papa Leon XIV le cere jurnaliștilor televiziunii italiene RAI ca Informarea să nu devină propagandă, pentru că războiul nu este un joc pe calculator.

„Vă revine vouă să arătați suferințele pe care războiul le aduce întotdeauna în rândul populațiilor; să arătați fața războiului și să o povestiți cu ochii victimelor pentru a nu o transforma într-un videogame”, a spus Leon al XIV-lea. (Vatican News)

👉 Nu, Volodimir Zelenski nu a venit la București ca să ceară ca România să atace Iranul și Rusia, cum susține și pro-rusa Diana Șoșoacă, șefa SOS România. (Veridica)

👉 …nici George Soros nu se află „în arest la domiciliu”. (Factual)

👉 O poveste virală despre un tată care ar fi furat lapte pentru copilul său și ar fi fost „iertat” de un jandarm este falsă, anunță Jandarmeria Română. Reprezentanții instituției subliniază că furtul rămâne infracțiune și nu este trecut cu vederea. (Adevărul)

👉 …și povestioarele emoționante de pe pagina de Facebook „Buna, ce mai faci?” sunt tot generate sintetic de tehnologie AI.

Pagina, care are sute de mii de urmăritori, susține că este o comunitate pentru „oamenii cu suflete mari, iubitori de frumos”.

Textele vizează empatia cititorilor (prin povești despre bătrâni neajutorați, birocrație absurdă, sistemul medical deficitar), iar imaginile care le ilustrează sunt sintetice, generate de IA, explică Factual.

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Mesajele dezinformative ale Kremlinului au pivotat spre Orientul Mijlociu și Iran. Un obiectiv-cheie a fost de a lega Ucraina de conflict.

Falsurile au inclus încercări de a conecta protestele Maidan din 2014 cu o instabilitate regională mai largă și afirmații potrivit cărora Ucraina ar putea organiza o „provocare” pentru a-și recăpăta atenția internațională. (EUvsDisinfo)

👉 Președintele american Donald Trump a acuzat Iranul că folosește tehnologia AI drept „armă de dezinformare”, pentru a denatura succesele și sprijinul de care se bucură liderul SUA în timp de război. (Reuters)

👉 Campania electorală din Ungaria este marcată de campanii dezinformative. Înaintea alegerilor din luna viitoare, videoclipuri deepfake și alte conținuturi înșelătoare care îl vizează pe liderul opoziției Péter Magyar se răspândesc masiv online. O mare parte din ele amplifică narațiuni promovate de aliații premierului Viktor Orbán. (POLITICO)

👉 …și boții care țin de operațiunea Matrioșka a Rusiei răspândesc dezinformare despre tensiunile dintre Ucraina și Ungaria și lansează acuzații privind „mii” de atacuri ale refugiaților ucraineni asupra maghiarilor.

Videoclipuri false cu siglele unor instituții media occidentale circulă pe rețelele sociale în încercarea de a promova mai multe falsuri interconectate. (The Insider)

👉 …iar Deutsche Welle analizează motivele care demonstrează ajutorul rusesc în campania electorală a lui Viktor Orbán.

👉 Poliția norvegiană mută antrenamentele anti-hibrid la frontiera de nord.

Între timp, Duma de Stat pregătește adoptarea unei legi care ar putea legitima operațiuni armate în străinătate pentru eliberarea cetățenilor ruși reținuți. (The Barents Observer)

👉 Noul model fundamental al Meta, cunoscut intern sub numele de cod Avocado, s-a dovedit inferior modelelor AI ale competitorilor, arată The New York Times.

Compania împinge lansarea Avocado, care era programată pentru această lună, până cel puțin în mai.

👉 Un juriu l-a găsit vinovat pe omul de afaceri australian Alexander Csergo de ingerință străină prin imprudență, după ce un tribunal din Sydney a aflat că acesta a întocmit rapoarte pentru doi suspecți de spionaj în favoarea Chinei, în timp ce se afla în străinătate. (ABC News)

👉 Presa de stat chineză și conturile pro-China de pe rețelele sociale propagă informații false menite să consolideze imaginea Iranului și să submineze Occidentul în rândul chinezilor, taiwanezilor și al diasporei chineze în general. (NewsGuard Reality Check)

👉 …și tot China amplifică în spațiul european propaganda proprie, folosind „împrumutarea vocilor” unor influenceri europeni sau „spălarea” informațiilor și alte tehnici de disimulare a originii și atribuirii conținutului provenit din China.

Mesajele-cheie includ „ascensiunea pașnică” a Chinei, modernitatea sa accentuată și susținerea pozițiilor de politică externă ale Rusiei. (European Council on Foreign Relations)

👉 O „gafă” a unui sistem de inteligență artificială și incompetența uluitoare a unui departament de poliție au trimis o bunică inocentă după gratii.

Postul de radio din Dakota de Nord WDAY detaliază cum Angela Lipps, în vârstă de 50 de ani, a petrecut aproape șase luni în arest după ce polițiștii din Fargo, folosind un instrument de recunoaștere facială bazat pe tehnologie AI, au identificat-o drept suspectă într-un caz de fraudă bancară din stat. (Futurism)

👉 O cercetare doctorală la Departamentul de Informatică și Cercetare Operațională al Universității din Montreal examinează limitele sistemelor de inteligență artificială concepute să detecteze conținutul fals.

Concluzia ei: aceste instrumente au deficiențe semnificative, pe care performanța lor tehnică le maschează adesea. (Genetic Literacy Project)

👉 Agenții AI pot coordona autonom campanii de propagandă fără intervenție umană, arată o cercetare citată de TechXplore. Scenariul pe care îl propun cercetătorii ar trebui să ne dea fiori - cu atât mai mult cu cât e deja aplicabil.

👉 Imaginile false par autentice, iar cele autentice sunt susceptibile de a fi false. The Guardian vine cu trei reguli pentru a naviga prin materialele despre războiul din Iran fără să fim manipulați cu falsuri.

👉 …iar BBC merge mai departe și se întreabă cum putem să facem față unei lumi în care totul este (sau poate fi) fals, și nimănui nu-i mai pasă de asta.

👉 Foști angajați Meta și TikTok acuză platformele că au amplificat deliberat conținutul toxic pentru a crește prețul acțiunilor.

În timp ce TikTok prioritiza imaginea politicienilor, Meta lansa funcții precum Instagram Reels știind că acestea cresc incidența hărțuirii și a discursului instigator la ură. (BBC)

👉 OPINIE. Media din epoca post-adevăr ne mutilează creierul, scrie comediantul Stewart Lee.

Care se întreabă, pe bună dreptate, cum ar trebui să facă publicul față valului uriaș de minciuni, engleză stricată și falsuri, pe care îl numește „subprodusul lui Trump în vreme de război”. (The Nerve)

👉 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a depus plângere penală împotriva dezinformărilor care au asociat în mod fals decizii administrative din domeniul mediului cu riscuri la adresa securității naționale.

„(...) dezinformarea climatică și de mediu a devenit, la nivel european, o vulnerabilitate recunoscută. Răspândirea deliberată a unor informații false privind investiții în baraje, lucrări hidrotehnice sau politici de protecție a mediului poate submina încrederea publică în instituții, poate afecta implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene și poate genera tensiuni sociale nejustificate.”, a anunțat, săptămâna trecută, MMAP, prin intermediul unui comunicat.

👉 Principala voce anti-imigrație din România, parlamentarul AUR Dan Tanasă, a răspândit un fals potrivit căruia, în 2025, în România erau înregistrați 140.000 de muncitori străini necalificați, dintre care „foarte mulți fără un loc de muncă”.

În realitate, arată datele obținute de PressOne, numai circa 0,2% din angajații străini aduși din țări non-UE sunt înregistrați în sistemul de șomaj al statului, iar o parte dintre ei sunt reîncadrați în muncă.

👉 Mai întâi, o știre fabricată sau distorsionată apare într-o publicație obscură dintr-un stat UE. Apoi, rețelele afiliate Kremlinului o preiau, o traduc și o amplifică.

În cele din urmă, același conținut revine în R. Moldova, de data aceasta prezentat drept „confirmare din presa occidentală”.

Prin acest circuit, propaganda își ascunde originea și capătă o aparență de legitimitate. Sursa inițială dispare din vedere, iar mesajul ajunge la public cu o autoritate împrumutată, greu de contestat, arată Ziarul de Gardă.

👉 Debunkeria e un podcast produs de Info Sud Est, unde redacția ajută cititorii să facă curățenie prin haosul digital. Vă invit s-o folosiți ca resursă, mai ales pentru tinerii cu care vreți să vorbiți despre capcanele din spațiul virtual.

👉 Nu, Maia Sandu nu are legătură cu dosarul Epstein. (Veridica)

👉 …și actorul Eric Dane a murit din cauză că suferea de Sclerozei Laterale Amiotrofice (ALS), nu din cauză că s-ar fi vaccinat anti-COVID19. (Factual)

Știri despre știrile false - și tehnologiile care le amplifică

👉 Instrumentul de căutare inversă a imaginilor (reverse image search, n. red.) al Google generează răspunsuri sumarizate cu AI inexacte pentru imagini fabricate și înșelătoare legate de conflictul dintre Statele Unite ale Americii și Iran.

Asta a constatat NewsGuard, expunând o vulnerabilitate semnificativă într-un sistem utilizat pe scară largă pentru verificarea autenticității imaginilor.

👉 …dealtfel, un val de videoclipuri distorsionate sau fabricate s-a răspândit masiv online de când a început războiul cu Iranul, alimentat parțial de campanii de propagandă cu influență legată de stat, în special în ceea ce privește cine câștigă războiul și cât de grave au fost pierderile. (ABC News)

👉 …în același timp, Tehran Times, un cotidian în limba engleză aliniat statului iranian, a publicat pe X o imagine despre care susținea că arată echipamente radar americane „complet distruse” la o bază din Qatar.

În realitate, era o versiune manipulată cu ajutorul inteligenței artificiale a unei imagini Google Earth din anul trecut, reprezentând o bază americană din Bahrain. (AFP via RFI)

👉 …și tot dezinformarea generată de tehnologia AI, despre războiul SUA-Israel cu Iranul, este monetizată de creatori online, au declarat experți pentru BBC Verify:

„Analiza noastră a identificat numeroase exemple de videoclipuri generate de tehnologie AI și imagini satelitare fabricate, folosite pentru a vehicula afirmații false și înșelătoare despre conflict, care au adunat în total sute de milioane de vizualizări online.”

⚠️ Ascensiunea tehnologiei AI generative a amplificat considerabil capacitatea actorilor statali și a propagandiștilor de a fabrica imagini satelitare convingătoare în timpul conflictelor majore și e o tendință despre care cercetătorii avertizează că are implicații de securitate concrete în lumea reală.

👉 X a anunțat că utilizatorii care postează videoclipuri generate cu tehnologie AI despre un conflict armat, fără a dezvălui că acestea au fost create cu ajutorul tehnologiei, vor fi suspendați din programul de monetizare al platformei pentru 90 de zile. Abaterile repetate vor duce la o suspendare permanentă din program. (NiemanLab)

Celelalte tipuri de dezinformare cu AI rămân în plată :)

👉 Dacă vreți să înțelegeți mai multe despre spațiul informațional din Iran, vă recomand interviul ăsta cu un fact-checker iranian care lucrează din exil încă din 2017. (Poynter Institute)

👉 Agenți nord-coreeni folosesc tehnologia AI pentru a păcăli firmele occidentale să îi angajeze, avertizează Microsoft.

Compania afirmă că instrumentele AI ascund identitățile candidaților falși, care transferă apoi salariile obținute din locuri de muncă IT la distanță către Coreea de Nord. (The Guardian)

👉 Un istoric care a primit în secret finanțări de la statul rus a ajuns să prezinte poziții favorabile Rusiei la o conferință despre securitate globală, organizată de OSCE. OCCRP arată cum s-a întâmplat totul.

👉 Curtea Supremă de Justiție a Indiei a amenințat cu represalii după ce un judecător a rezolvat o dispută asupra unei proprietăți citând ordine și legi care nu există - generate cu tehnologie AI. (BBC)

👉 Un eseu care argumentează nevoia unui acord internațional care să reglementeze etichetarea conținutului realizat cu tehnologie AI. (Modern Diplomacy)

👉 Meta permite publicitate politică în campania electorală din Ungaria, deși a anunțat anul trecut că retrage complet opțiunea de pe platformă, după ce Comisia Europeană a impus reguli de transparență crescute.

În primele șase săptămâni ale anului 2026, Meta a permis reclame politice pe paginile a 457 de politicieni și organizații ale Fidesz, TISZA și DK analizate. (Lakmusz.hu via EDMO)

👉 Dezinformările au supraevaluat succesul Teheranului în a bombarda obiective ale SUA și Israel, în replică la atacul asupra Iranului. France 24 explică exact cum.

👉 Metarăzboiul e un termen care apare în 2021, în cercetări cu autori chinezi, și descrie un stadiu nou al propagandei amplificate de rețele sociale și tehnologie AI.

Dacă propaganda clasică încerca să te convingă de ceva anume (că liderul este măreț, că dușmanul este perfid și că partidul are întotdeauna dreptate), noua formă nu atacă anumite convingeri, ci mecanismele care le formează: încrederea în surse, capacitatea de a distinge între fapt și ficțiune și disponibilitatea de a căuta adevărul în primul rând.

Dacă propaganda clasică spune „Crede asta”, noua propagandă spune „Nu mai crede nimic”. Sau, și mai periculos: „Nu merită efortul să încerci să găsești adevărul, oricum toți mint.” (VoxUkraine.org)

👉 Alegătorii elvețieni au respins un referendum care propunea reducerea drastică a finanțării postului public de radio-televiziune SRG. 62% s-au opus planului de diminuare a taxei anuale de licență, o măsură despre care criticii au avertizat că ar slăbi mass-media și ar alimenta dezinformarea.

Campania își propunea reducerea taxei anuale de licență, pe care toate gospodăriile elvețiene sunt obligate să o plătească, de la 335 franci elvețieni (432 de dolari) la 200 de franci. (Reuters)

👉 Un articol 404Media arată cum putem vorbi cu cineva care trece prin episoade psihotice induse sau asociate utilizării inteligenței artificiale. (n.r. ‘AI Psychosis’).

Experții spun că primul pas este să identifici momentul în care cineva are nevoie de ajutor - iar abordarea cu compasiune și fără prejudecăți este cea mai grea și esențială parte.

👉 The Verge arată cum verifică experții autenticitatea imaginilor și a video-urilor în epoca deepfake-urilor. (via Archive.is)

👉 The Guardian demontează „mitul Babei Vanga” și arată că multe dintre afirmațiile atribuite prezicătoarei bulgare nu au fost niciodată consemnate, însă numele ei susține în continuare teorii ale conspirației și narațiuni geopolitice.

👉 Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, susține că Iranul ar fi atacat Ciprul iar Tratatul UE obligă Bruxelles-ul să răspundă militar la această agresiune. În realitate, Piperea se bazează pe o declarație a unui eurodeputat cipriot care promovează narațiuni proruse.

Este adevărat că Ciprul a raportat prezenţa unor rachete iraniene în apropierea insulei, dar nu a fost „atacat” de Iran. (Veridica)

👉 …între timp, Ministerul Apărării Naționale anunță că, din datele pe care le are în acest moment, pe fondul evoluției situației de securitate din Iran, nu rezultă o amenințare militară la adresa teritoriului național. (Veridica)

👉 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se bazează, de fapt, pe falsuri și dezinformare, spune la RFI, Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API).

Moldova a reușit să facă față în mare pare acestor provocări pentru că și-a dezvoltat anumite instrumente de reacție și are instituții mai puternice. (RFI)

👉 Inteligenţa artificială (IA) a devenit un motor al dezinformării despre războiul din Ucraina, în special prin crearea de imagini false şi manipularea chatboţilor precum ChatGPT cu falsuri menite să modeleze cursul acestui conflict. (Digi24)

👉 Nu, Ungaria nu „investighează anularea alegerilor din România”, iar buletinul electronic nu te înlocuiește cu un QR code și le permite altora să te controleze, așa cum susțin două falsuri demontate de Factual.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 X este copleșită de dezinformare după atacul SUA și Israel asupra Iranului. Pe X au circulat sute de postări virale, inclusiv clipuri video și imagini false sau înșelătoare despre locul și amploarea atacurilor, unele fiind de fapt videoclipuri vechi, imagini generate de inteligența artificială sau secvențe din jocuri video prezentate ca evenimente reale. (WIRED)

👉 Germania vrea să acorde autorităților de aplicare a legii mai multe puteri pentru a combate atacurile cibernetice, permițând forțelor de securitate să intervină și să închidă sisteme IT și să șteargă date, inclusiv de pe servere aflate în străinătate, potrivit unui proiect de lege consultat de Reuters.

👉 Israelul dezvoltă în mod activ interfețe creier-calculator (BCI) pentru a permite unui singur operator să controleze mai multe sisteme fără pilot exclusiv prin semnale neuronale, arată The Jerusalem Post.

👉 Serviciile de informații daneze au avertizat că o putere străină ar putea încerca să influențeze alegerile generale din 24 martie.

Principala amenințare provine din partea Rusiei, dar a fost menționat și haosul provocat de eforturile SUA de a prelua Groenlanda. (The Guardian)

👉 Competiția tehnologică a alimentat o creștere constantă a volumului și a sofisticării campaniilor de influență străină, consolidând poziția Rusiei în conflictul său hibrid cu Occidentul.

„Ceea ce vedem nu este doar o creștere bruscă a deepfake-urilor, ci o schimbare în modul în care este produsă influența. Ne confruntăm cu sisteme care pot genera… persuasiune la scară largă, pentru câțiva bănuți. Pentru mine, aceasta este o revoluție în influența politică, iar niciunul dintre mecanismele noastre actuale de guvernanță nu este pregătit să o abordeze”, arată pentru BBC un expert European Policy Centre.

👉 Profesorul rus care a filmat pe ascuns un documentar despre îndoctrinarea din școlile Rusiei descrie pentru The Guardian atmosfera instalată după invadarea Ucrainei.

Jocurile copiilor au fost înlocuite de parade care le imită pe cele militare, iar temele au început să conțină discursuri „denazificatoare”.

👉 Brady Tkachuk face parte din echipa olimpică masculină de hochei pe gheață a Statelor Unite, dar joacă cu normă întreagă pentru pentru Ottawa Senators din Liga Națională de Hochei a Canadei.

Administrația SUA a postat pe conturile de socializare un video generat cu tehnologie AI în care pare că Tkachuk jignește echipa olimpică a Canadei. Sportivul susține că nu a făcut acea declarație niciodată. (Politico)

👉 ICE a cheltuit miliarde pentru a transforma depozite industriale în ceea ce pare a fi o rețea de centre de detenție pentru migranți, arată o investigație PBS.

👉 În Noua Zeelandă, experții se tem că valul de conținut fals generat cu tehnologie AI a început deja să creeze confuzie. ​​

Cu alegerile generale programate mai târziu în acest an, partidele politice experimentează deja noua tehnologie pentru campaniile lor, arată experții. (The Conversation)

👉 Moartea celui mai căutat traficant mexican de droguri, liderul Cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG) a declanșat un val de violență criminală în 20 din cele 32 de state ale țării.

A declanșat și distribuirea masivă a unor imagini create cu ajutorul inteligenței artificiale, iar Cartelul a fost una din sursele de falsuri care au amplificat haosul din țară. (AFP via France 24)

👉 O investigație OCCRP arată exact cum s-a folosit Cartelul de algoritmii rețelelor sociale pentru a genera haos și pentru a paraliza Mexicul.

👉 Piețele de predicție (ca Polymarket) încearcă să pozeze în potențiale viitoare surse de știri, observă The Verge, într-o analiză care mi-a dat fiori, pentru că arată cum sensul cuvântului „știre” e tot mai volatil.

👉 ANALIZĂ. Trucul de slăbit al unei persoane devine dezastrul nutrițional al alteia, prin amplificarea pe rețele sociale, arată un eseu despre cum ne-a transformat social media în experți în nutriție. (Science Literacy Project)

👉 Potrivit unor cercetări recente, persoanele cu abilități mai puternice de recunoaștere a obiectelor sunt mai bune și la identificarea fețelor generate de inteligența artificială.

Scorul IQ și familiaritatea cu AI nu sunt corelate cu performanța în a detecta falsurile video cu AI. (SciTechDaily)

Probabil că ai citit săptămâna trecută și alte știri care ți s-au părut false sau înșelătoare. Te rugăm să nu uiți că Misreport e o monitorizare realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.

Subscribe now

Share

Între 2023 și 2025, în România, 30 de persoane au murit după ce au contractat rujeolă, o boală considerată până de curând eradicată.

În plus, numărul cazurilor de tuse convulsivă a crescut de 62 de ori într-un singur an. Rata vaccinării a ajuns la un minim istoric, iar una din cauze este dezinformarea pe teme medicale, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete (Digi24).

Nu ni se întâmplă doar nouă - în 2023, mai multe țări europene au descoperit că se confruntă cu focare de rujeolă, după ce rata de vaccinare a scăzut, în urma pandemiei de COVID-19. (Digi24) Rămânem, însă, „campioni” la numărul de îmbolnăviri, arăta un raport UNICEF, la finalul anului trecut. (YouTube/Euronews).

În 2024, incidența rujeolei în România era mai mare decât în Federația Rusă, Uzbekistan sau Tajikistan. (Institutul Național de Sănătate Publică/Guvernul României) În 2025, în România s-au vaccinat mai puțin de jumătate din numărul copiilor care ar fi trebuit să primească prima doză anti-rujeolă. (HotNews) Mai precis, 47,7%.

Directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa spunea că obiectivul este o acoperire vaccinală de 95%. În caz contrar, acest virus, care este extrem de contagios, va continua să se răspândească. (Agerpres)

Tot conform OMS, în medie, o persoană infectată poate contamina până la 18 persoane nevaccinate. Acest lucru face ca rujeola să fie de aproximativ 12 ori mai contagioasă decât gripa.

Președintele Nicușor Dan s-a dus în SUA, la Consiliul pentru Pace prezidat de Donald Trump, unde România a avut statutul de membru observator. Președintele SUA l-a numit pe Nicușor Dan „prim-ministrul României”, iar asta a generat, acasă, un val de dezinformare susținut de câteva site-uri și influenceri online care promovează constant propaganda Rusiei. (G4Media)

Care e povestea pe care au rostogolit-o? Că Trump nu ar recunoaște legitimitatea lui Nicușor Dan în calitate de președinte. Factual explică de ce tipul ăsta de răsucire a realității e un fals.

Și adaugă niște context: în 2023, Trump s-a referit la prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, drept „liderul Turciei”, deși cei doi au o relație strânsă de mulți ani. Și fostul președinte George W. Bush l-a prezentat, în urmă cu 20 de ani, drept prim-ministru al României pe Traian Băsescu.

…și nu, președintele Nicușor Dan nu a întârziat la eveniment, nici la fotografia de după. (Factual)

👉 Constantin Brâncuși n-a spus niciodată „V-am lăsat săraci și proști și vă găsesc și mai săraci și mai proști”, dar asta nu împiedică citatul atribuit sculptorului să călătorească liber pe internet și rețele sociale de câțiva ani. (RFI)

👉 Falsurile despre cazul Epstein inundă internetul. Context arată că, în România, Activenews sau canalul neolegionar Casus Belli au preluat ștafeta și împing dezinformările către public.

👉 România, alături de Bulgaria, țările din Balcani, din fosta Uniune Sovietică și fostele state-satelit sovietice, sunt țintă strategică a războiului hibrid al Rusiei.

Expertul bulgar Georgi A. Angelov explică ce înseamnă asta, într-un interviu pentru Investigatoria.

O să vedeți că și în Bulgaria, cântă aceleași povești rusești: glorificarea „succeselor” Rusiei și prezentarea „eșecurilor” Ucrainei, apelul la neutralitate/pacifism, retorica anti UE/NATO.

👉 ANALIZĂ. Libertatea presei și educația cântăresc aproape 85% din formula rezilienței la război cognitiv și dezinformare, iar încrederea interpersonală completează ecuația. Cu alte cuvinte, rezistența la dezinformare nu este un accident geografic.

Este rezultatul unei construcții lente, strat cu strat, instituție cu instituție, arată Nicolae Țîbrigan, președinte co-fondator al Asociației New Data Academy. (PressHub)

👉 Ucraina, România și Moldova au semnat un memorandum trilateral pentru crearea Alianței Cibernetice pentru Reziliență Regională. Alianța are scopul de a consolida rezistența împotriva amenințărilor cibernetice și hibride cu componentă cibernetică, în special din partea Rusiei. (Euronews)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Un inginer din Denver e primul caz documentat al unui om atacat online de un agent de inteligență artificială.

Mai precis, AI-ul a încercat să contribuie la o bază de date populară, administrată de inginer. Când a fost refuzat, a adunat date despre acesta și a creat un blog cu falsuri și acuzații la adresa lui. (France 24)

👉 PODCAST. Los Angeles este gazda unui proces istoric: giganții Instagram și YouTube vor fi judecați pentru prima dată de un juriu, acuzațiile fiind că platformele lor sunt concepute deliberat pentru a crea dependență în rândul copiilor.

Avocații reclamantei – o tânără de 20 de ani – susțin că aceasta a dezvoltat probleme de sănătate mintală după ce a devenit dependentă de rețelele sociale încă de la o vârstă fragedă.

Ei argumentează că aceste companii au construit „mașini ale dependenței”, cu algoritmi care învață ce își doresc utilizatorii și continuă să le ofere acel conținut. (BBC)

👉 O cercetătoare care a studiat limbajul folosit în narațiunile dezinformative și falsuri spune că publicul este atras de dezinformare din cauza „certitudinii epistemice”.

„În știrile false, autorul creează adesea impresia că este absolut sigur că ceea ce relatează este adevărat. Acest lucru se numește «certitudine epistemică». Există o suprautilizare a expresiilor care transmit o astfel de certitudine, de exemplu «în mod evident», «clar», «de fapt» și așa mai departe. Această tendință este mai puternică în textele în limba rusă decât în cele în limba engleză”, arată ea. (Phys.org)

👉 Persoanele de culoare din SUA sunt ținta unei campanii ample de dezinformare care se răspândește rapid și pune utilizatorii de culoare în pericol.

The Guardian face un salt în cercetarea despre rasismul digital, amplificat prin rețele sociale și tehnologie AI.

Dincolo de faptul că spală bigotismul prezentându-l drept știre, rasismul digital îi expune pe utilizatorii de culoare unui nivel de abuz și hărțuire personalizată. Nu chiar o distopie, dar pe-aproape.

👉 …și tot despre rasismul digital de pe rețelele sociale din SUA vorbește și The Conversation, care prezintă câteva campanii de dezinformare care lovesc comunitățile de culoare.

👉 Majoritatea oamenilor cred că pot recunoaște fețele generate de tehnologia AI, însă această încredere este depășită, arată cercetări realizate de UNSW Sydney și Universitatea Națională a Australiei. .

În condițiile în care fețele generate de AI sunt acum aproape imposibil de deosebit de cele reale, această încredere greșit plasată poate face indivizii și organizațiile mai vulnerabili în fața escrocilor, fraudatorilor și a actorilor rău intenționați, avertizează cercetătorii. (UNSW Sidney)

Dacă nu credeți, faceți testul din interiorul textului.

👉 Influenceri online și creatori de conținut prezintă orașe occidentale precum Londra, Manchester, San Francisco sau New York ca fiind copleșite de imigranți și criminalitate.

Fenomenul se numește „decline porn”. Aceste povești, adesea exagerate sau fabricate cu tehnologie AI, alimentează furia și reacțiile rasiste, arată BBC.

👉 Nataliya Tkachuk, șefa Direcției pentru Informații și Securitate Cibernetică din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, spune că nici măcar un viitor armistițiu nu ar pune capăt presiunii pe care Moscova o aplică țărilor estice, prin atacuri hibride.

Dimpotrivă, ar redirecționa mai multe resurse către ceea ce a numit „cutia de instrumente hibride” a Moscovei. (TVP World)

👉 VIDEO. O nouă investigație realizată de Forbidden Stories dezvăluie o rețea de propagandă rusă coordonată de serviciile de informații ale țării.

Documente scurse arată zeci de agenți care răspândesc dezinformare în Africa și America Latină, plătind direct instituții media și jurnaliști pentru a promova narațiuni antioccidentale și pro-Rusia, remodelând peisajul politic cu un buget de peste 7 milioane de euro. (YouTube/France 24)

👉 VIDEO. Platformele sociale ne influențează sănătatea mintală, viața și deciziile. John Oliver face un rezumat al impactului Twitter înainte și după ce a fost preluat de omul de afaceri Elon Musk.

Și trece prin toate practicile controversate ale platformei, de la fotografiile sexualizate generate de Grok la amplificarea campaniilor care incită la ură. (YouTube/Last Week Tonight with John Oliver (HBO))

Prieteni, a trecut un an de când vicepreședintele SUA, JD Vance, a spulberat imaginea parteneriatului transatlantic, atacând fățiș democrațiile europene, la Conferința de la Munchen din februarie, 2025.

Discursul său de atunci, impregnat de aroganță și duritate, a anunțat UE că SUA este pregătită să impună o nouă viziune a lumii - și că Europa nu are altă soluție decât să îmbrățișeze această nouă direcție croită pentru a satisface deopotrivă nevoia de profit a giganților big tech și voturile comunităților MAGA din SUA. (Canalul oficial de YouTube al Casei Albe)

Simbolic, SUA transmitea Europei că are pretenția de a fi urmată fără comentarii în trip-ul ei ideologic, promovat de algoritmii rețelelor sociale, ca să continue să susțină securitatea Europei și relațiile comerciale bilaterale.

Scriam atunci că această viziune este strâns legată de viziunea asupra dezvoltării tehnologiei și sensului pe care îl dăm unor cuvinte. (Misreport: SPECIAL. DubluVorba și „lecțiile” SUA despre libertatea de exprimare & democrație)

A trecut un an. Reprezentantul SUA la Conferința de la Munchen s-a schimbat: vicepreședintele SUA, JD Vance, fost absolvent de drept și jurnalist atașat forțelor militare SUA, a fost înlocuit de Marco Rubio, fost senator conservator de Florida și diplomat de carieră.

Odată cu solul s-a schimbat și tonul mesajului. Ce rămâne constant este miezul său ideologic. SUA susține în continuare câteva idei care, cum spuneam mai sus, reușesc să împace două categorii de public foarte diferite - dacă nu chiar opuse :) - comunitățile MAGA din SUA și cei mai bogați oameni de pe planetă.

Am citit discursul lui Marco Rubio în această cheie: un an după Munchen, după întâlnirea directă Trump-Putin din Alaska și frisoanele „momentului” Groenlanda, SUA a ales să schimbe tonul față de Europa. Dar renunță ea la prioritățile formulate, chiar și simbolic, anul trecut?

Not really.

Diferența dintre cei doi e emoțională: Vance a „șocat”, Rubio a venit să „convingă”.

Acolo unde Vance avertiza că principalul pericol pentru Europa este ea însăși, Rubio invită la acțiune împotriva unor provocări globale comune. Acolo unde Vance vitupera exasperat că Europa se autodistruge acceptând migranți, Rubio plasează așa numitul „declin occidental” de ambele maluri ale oceanului Atlantic și vorbește despre o „civilizație de salvat împreună”.

Pentru Vance, Europa vine în contrast direct cu viziunea MAGA despre libertate și identitate. O societate în care democrația, așa cum o înțelege MAGA, e subminată, cu supra birocrație și reglementări care produc „cenzură”.

Se referă la legile europene care reglementează marile platforme tech și, implicit, rețelele sociale. În viziunea MAGA, Europa e un soi de civilizație occidentală „degenerată” și care riscă, la un moment, dat să contamineze noua viziune a SUA. Dacă vi se pare că proiecția Vance/MAGA asupra Europei seamănă foarte mult cu poveștile propagandei pro-ruse despre UE, nu sunteți într-o eroare majoră :)

Acolo unde Vance cerea Europei să se „reconecteze” la standardul american al sensului unor cuvinte (libertate individuală, democrație, cenzură) - altfel alianța strategică își pierde fundamentul valoric - Rubio vine și cere Europei o poziție mai practică: să recunoască riscuri culturale comune (migrație, declin industrial). Să coopereze cu SUA fără să adopte neapărat modelul american în totalitate.

Un an mai târziu, Rubio vine cu o corecție: readuce Europa ca pe o parte a „aceleiași civilizații” occidentale. El nu neagă reproșurile lui Vance, dar le reașază într-un context comun - lucrurile care afectează Vestul ating atât SUA, cât și Europa. Și plimbările discursului său prin istoria cooperării în secolul XX reface emoțional imaginea de partener strategic a Europei, cu un trecut și un viitor comun cu SUA.

Pare că administrația Trump a găsit într-un sertar uitat manualul cu uzanțele de bază pentru comunicarea cu omologii lor europeni :)

Totuși, care este miezul comun al celor două discursuri?

Din februarie, anul trecut, am început să mă gândesc că noi, europenii, nu studiem și nu înțelegem ce înseamnă votanții MAGA și nu am învățat să ne uităm la acțiunile politice ale liderilor SUA în relație cu nevoile și dorințele acestei categorii de public foarte fluid și divers.

Un punct de start ca să înțelegem mai bine mișcarea MAGA e podcast-ul ăsta realizat de Ash Center for Democratic Governance and Innovation. (Harvard Kennedy School: Beyond MAGA: What Trump’s Coalition Really Looks Like)

La baza lui stă un studiu consistent realizat de More in Common, o organizație non-profit fondată în 2016, care a coordonat studii privind psihologia diviziunii politice în nouă țări. Puteți sări direct la studiu, care împarte MAGA în patru comunități distincte.

O să vedeți că punctele principale pe care le susține MAGA (anti-migrație, politică externă non intervenționistă, eficiența democrației) - se regăsesc și în discursurile celor doi. Și o să înțelegeți de ce ceea ce numim „război cultural” între SUA și Europa nu are șanse să se stingă prea curând.

Ca atare, de la Vance la Rubio, rămân stabile câteva puncte: SUA rămân un pivot al lumii occidentale, alianța transatlantică trebuie să se reîntărească. În plus, rămâne interpretarea migrației și a dezindustrializării din SUA ca efecte ale unei „lipse de suveranitate”. Ce mai spun amândoi e că rolul instituțiilor multilaterale trebuie reexaminat critic (oarecum pe bună dreptate).

În plus, am remarcat că Rubio vorbește în tușe foarte groase despre culturile noastre comune.

În realitate, viața din SUA este foarte diferită de cea a europenilor, chiar dacă ideea asta nu se desprinde neapărat din producțiile marilor platforme de streaming. Sunt diferențe fundamentale între sistemele de asigurare socială și de sănătate (de unde și reproșul lui Rubio față de „welfare states” ale Europei, care asigură alt tip de acces la aceste servicii). Dacă ne întoarcem la studiul din SUA, cele două probleme care afectează cel mai mult votanții lui Trump sunt traiul de zi cu zi și sistemul de asigurare al sănătății.

În contextul ăsta, poate vă amintiți că „suveranistul” George Simion vorbea după ultima vizită în Washington despre cum AUR va implementa în strategia sa de guvernare a României „politica MAGA din domeniul sănătății”. (G4Media)

Ce mai rămâne de înțeles?

SUA a făcut o piruetă retorică, nu una de schimbare a obiectivelor care privesc Uniunea Europeană. În paralel, își consolidează sprijinul ideologic din spațiul european.

Politico scria acum câteva zile că oficiali ai Departamentului de Stat al SUA au purtat deja discuții preliminare despre finanțare guvernamentală cu noul think tank francez pro-MAGA, Western Arc, și organizația britanică Free Speech Union, un grup de advocacy nepartizan.

Heritage Foundation, think tank-ul aliniat MAGA, a furnizat o listă de organizații europene „cu viziuni similare”.

Iar atacul asupra legii europene care impune reguli rețelelor sociale nu s-a oprit. Dimpotrivă. Săptămânile trecute am asistat la un nou episod din acest conflict transatlantic, în care UE a fost din nou acuzată că își „cenzurează” cetățenii, într-un draft de raport dezbătut în Camera Reprezentanților din SUA. (Euronews)

Am resimțit în mod special atacul ăsta în România, pentru că e un fragment din acest raport unde a fost preluat și prezentat cazul anulării alegerilor ca o „dovadă” a cenzurii CE. Am scris despre asta în ediția de săptămâna trecută a Misreport.

E esențial să înțelegem că, în această tablă de șah, rețelele sociale sunt cei mai buni spreader-i ai viziunii despre lume a MAGA. Și, în același timp, niște fabricatori de consens social :)

Cu alte cuvinte, SUA pare că a înțeles că s-a grăbit puțin - încă nu are consensul public necesar pentru a alinia Europa la trenul MAGA.

Dar muncește constant la asta.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Apărarea colectivă a Europei se bazează în continuare pe alianța transatlantică NATO, a declarat principalul diplomat al UE la Conferința de Securitate de la München, duminică.

Însă există o nevoie urgentă, a spus Kaja Kallas, ca Europa să preia conducerea în propria sa apărare. (Deutsche Welle)

👉 … și prim-ministrul britanic Keir Starmer a avertizat că Europa trebuie să se îndepărteze de „dependența excesivă” față de Statele Unite și să se îndrepte către „interdependență”. (Reuters)

👉 Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite ale Americii (DHS) a folosit sute de mandate pentru a forța marile companii de sociale media să predea toate datele pe care le dețin despre conturile care au criticat ICE. (Mashable)

👉 Cinci țări europene au confirmat că Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu epibatidină, o neurotoxină de mare potență derivată din broaște otrăvitoare din America de Sud.

Urme ale toxinei au fost găsite în probe de țesut prelevate pe ascuns din corpul lui Navalnîi și scoase clandestin din Rusia. Specialiștii în arme chimice spun că efectele toxinei corespund simptomelor raportate de Navalnîi înainte de moarte. (The Guardian)

👉 Câteva sute de persoane au mărșăluit sâmbătă în St. Gallen pentru a protesta împotriva vaccinării obligatorii. Demonstrația, organizată de mișcarea Mass-Voll, a fost condusă în mare parte de membri ai grupului elvețian de extremă dreapta Junge Tat. (Swiss Info)

👉 Un raport al Comisarului pentru Copii din Anglia arată că tinerii sunt expuși în mod frecvent la reclame pentru injecții și pastile pentru slăbit.

Comisara declară că astfel de reclame sunt extrem de dăunătoare pentru încrederea de sine a copiilor și că va propune interzicerea publicității online către copii. (BBC)

👉 …iar Euronews arată ce pot face părinții pentru a-și proteja copiii care folosesc social media fără a le interzice total accesul.

👉 UE a fost entitatea cea mai atacată de narațiunile dezinformative în ianuarie, 2026, arată un raport EDMO, care listează falsurile demontate de organizațiile de fact-checking din spațiul european.

👉 Mai multe postări distribuite pe rețelele sociale încearcă să arate că milionarul Jeffrey Epstein este încă în viață. France 24 arată că imaginile folosite sunt false și sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

👉 Amazon a lansat o nouă funcție disponibilă pe camerele de securitate Ring: posibilitatea de a raporta un animal pierdut în cartier. Camerele vecinilor vor folosi apoi AI pentru a-l „căuta” și identifica.

Electronic Frontier Foundation arată efectele nedorite care vin odată cu adoptarea acestei funcționalități, activată în mod automat pentru toți clienții Ring.

Atacul SUA asupra legislației europene din domeniul digital are un aliat nesperat - vulnerabilitatea României în fața dezinformării, după eșecul alegerilor din noiembrie, 2024.

Faptul că, la mai bine de un an după anularea alegerilor nu există un dosar de anchetă credibil care să documenteze legal și să explice publicului larg limpede, cu exemple, în ce fel au fost distorsionate regulile democratice în campania dinainte de primul tur ne transformă într-o țintă deschisă pentru propaganda anti-UE.

Am văzut asta săptămâna trecută, când un raport provizoriu, cu informații trunchiate, acuza Comisia Europeană de o presupusă „cenzură” - în realitate, atacă direct o lege europeană care reglementează spațiul digital. (judiciary.house.gov)

Digital Services Act (DSA) este legea vizată. Am mai scris despre DSA încă din 2023, explicând de fiecare dată mizele sale. (Misreport, Ediția #173)

Pe scurt, are ca scop protejarea utilizatorilor europeni în ceea ce privește confidențialitatea datelor, dezinformarea, discursul instigator la ură și eliminarea conținutului dăunător sau ilegal. (Consiliul European)

DSA se aplică pentru moment celor mai mari 19 rețele de socializare, platforme de comerț electronic și motoare de căutare, printre care Google, YouTube, Amazon, Facebook, Instagram, X sau TikTok. Conform DSA, platformele sunt obligate să ofere sisteme rapide prin care utilizatorii să semnaleze produse sau conținut ilegal și să acționeze rapid pentru a remedia aceste probleme.

Legea impune, de asemenea, ca platformele să prezinte cât mai transparent algoritmii de recomandare folosiți și să ofere utilizatorilor alternative de navigare și afișare a conținutului, fără personalizare.

⚠️ Despre cât sunt de prietenoși algoritmii de recomandare vorbește acest raport al Asociației pentru Tehnologie și Internet.

Poate cea mai gravă concluzie a analizei e că felul în care algoritmii filtrează și propagă conținut în feed-urile noastre pe cele trei platforme polarizează discursul civic și nu oferă un spațiu echilibrat de dezbatere electorală. (Misreport, Ediția #286)

Raportul atinge și România, unde a fost preluat și prezentat cazul anulării alegerilor ca o „dovadă” a cenzurii CE. Doar că documentul prezentat drept „un raport al Comisiei Juridice a Parlamentului SUA” e, în realitate, un raport al angajaților unora dintre parlamentari.

„E ca și cum consilierii parlamentarilor puterii din Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților ar scrie un raport preliminar pe tema suveranității Danemarcei”, explică sociologul Remus Ștefureac, într-o analiză.

Și adaugă: „Faptul că este prezentat generic drept «Raport al Congresului SUA» (cu detalii secundare despre comisia din Camera Reprezentanților) amplifică în mod fals, percepția de greutate a documentului”. (informat.ro)

Documentul a generat reacția președintelui Nicușor Dan, care spune că decizia de anulare a alegerilor a fost „un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României”.

Decizia CCR s-a fundamentat pe documentele care indicau fără echivoc denaturarea egalității de șanse între candidați și vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea nedeclarată a campaniei electorale, inclusiv în mediul online.

Nicușor Dan, președintele României

Asta în contextul în care românii se numără printre europenii care spun cel mai des că sunt expuși la știri false și dezinformare.

👉 Un sondaj Eurobarometru analizat de Euronews și citat de spotmedia.ro arată că peste jumătate dintre respondenții din România cred că au întâlnit frecvent conținut fals în ultima săptămână, un procent mult peste media Uniunii Europene.

Potrivit datelor din 2025, 55% dintre români spun că au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și știri false în ultimele șapte zile, un nivel depășit în UE doar de Ungaria, unde procentul ajunge la 57%.

La nivelul UE, media este de 36%. România se află astfel printre țările cu cele mai ridicate niveluri de expunere percepută, alături de Ungaria (57%) și Spania (52%).

👉 Comisia Europeană a ajuns, după doi ani de investigații, la concluzia că platforma TikTok este special construită astfel încât să provoace dependență. Jurnalistul Gabriel Bejan observă cum România se face că nu observă decizia CE privind TikTok, pentru a nu supăra SUA.

Decizia este cu atât mai importantă cu cât face referire la algoritmii TikTok, de care se leagă alegerile anulate din România. (HotNews)

👉 Comisia pentru Controlul activității SRI din Parlamentul României spune că explozia din Rahova și criza apei din Prahova, două evenimente cu puternic impact emoțional, au fost folosite în campanii de dezinformare.

Comisia a solicitat o informare amplă privind riscurile și amenințările la adresa infrastructurilor critice naționale, inclusiv pe componenta securității energetice. (Europa Liberă România)

👉 Alegerile din Ungaria vor avea loc pe 12 aprilie. În contextul ăsta, premierul Viktor Orbán a publicat un deepfake în care este înfățișată Ursula von der Leyen, care îi cere opozantului Péter Magyar să trimită bani Ucrainei. Situația e falsă, generată cu tehnologie AI.

Videoclipul, încă disponibil pe pagina de Facebook a prim-ministrului, a fost vizionat de un milion și jumătate de oameni. (G4Media)

👉 …și tot Viktor Orbán a lansat o „petiție națională” împotriva finanțării UE pentru Ucraina, susținând, fără dovezi, că blocul ar putea constrânge Ungaria să trimită tineri să lupte în războiul în desfășurare. Dar numai dacă partidul de opoziție, Tisza, va câștiga alegerile. (Veridica)

Parcă am auzit și noi asta în campania din noiembrie, 2024, de la Călin Georgescu :)

👉 …și unor politicieni maghiari li se pare la fel. Magyar Peter, principalul opozant al lui Orbán, a declarat că actualul premier pregătește o campanie de dezinformare pe TikTok asemănătoare cu cea care a avut loc în România. Aluzia la campania lui Călin Georgescu este evidentă.

Magyar pare a se situa în fruntea preferințelor maghiarilor, arată sondajele. (Digi24)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Donald Trump a postat un video în care fostul președinte Barack Obama și soția sa erau reprezentați cu trupuri de maimuțe. Apoi le-a spus reporterilor că nu a văzut întregul videoclip înainte să-l distribuie pe contul său, pe platforma sa Truth Social. (ABC)

👉 Un email creat cu tehnologie AI pretinde că Jeffrey Epstein, acuzat de pedofilie și trafic de minore, ar fi inventat Bitcoin. France 24 arată cum a fost creat falsul.

👉 …și tot France 24 citează NewsGuard, care arată că noianul de falsuri create cu AI riscă să ducă dosarul Epstein în derizoriu, după ce Departamentul de Justiție al SUA a dat publicității milioane de file din cercetarea FBI.

Potrivit NewsGuard,

• Grok Imagine, dezvoltat de xAI, compania lui Elon Musk, a produs „falsuri convingătoare în câteva secunde”

• Gemini, de la Google, a refuzat să genereze o imagine care să îl înfățișeze pe Epstein alături de Trump, dar a produs imagini realiste ale infractorului sexual împreună cu alți patru politicieni (Netanyahu, Macron, Volodimir Zelenski, și premierul britanic Keir Starmer).

• ChatGPT a refuzat să producă orice imagini care să îl arate pe Epstein alături de politicieni. În răspunsul său, ChatGPT a declarat că „nu poate crea imagini care implică persoane reale în reprezentări sexualizate ale minorilor sau în scenarii care sugerează abuz sexual”.

👉 …nici imaginile care par să îl arate pe primarul New York-ului, Zohran Mamdani, copil fiind, alături de mama sa, regizoarea Mira Nair, și de Epstein, nu sunt reale.

Sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit instrumentului SynthID al Google. (Reuters)

👉 Panorama dezinformării în Brazilia arată că răspândirea conținutului fals creat cu tehnologie AI s-a triplat din 2024 până în 2025, arătând o creștere de 308%.

Studiul arată că, în 2024, tehnologia AI a fost folosită în principal pentru escrocherii digitale (deepfake-uri cu celebrități, site-uri frauduloase etc).

Din 2025, tehnologia a început să fie utilizată strategic ca armă politică, aproape 45% din conținutul generat cu AI avea o orientare ideologică, comparativ cu 33% în anul precedent. (Agência Brasil)

👉 Tehnologia AI este exploatată accelerat de actori rău intenționați, pentru a genera un „spectacol al irealului”, conceput să ne distragă atenția și să adune clicuri.

De cele mai multe ori, scopul e să ne convingă ce este real sau important în lume, să obțină indignare la scară largă și să ne influențeze voturile. (Psychology Today)

👉 Frauda cu deepfake a devenit „industrială”, potrivit unei analize publicate de experți în inteligență artificială.

Instrumentele care permit crearea de escrocherii adaptate, chiar personalizate – folosind, de exemplu, videoclipuri deepfake cu jurnaliști suedezi sau cu președintele Ciprului – nu mai sunt de nișă, ci sunt ieftine și ușor de utilizat la scară largă, se arată în analiza realizată de AI Incident Database. (The Guardian)

👉 Publicul expus la „doze slăbite” de dezinformare poate reacționa ca după un „vaccin psihologic” împotriva informațiilor medicale false.

Studiile timpurii sugerează că 50% sau chiar mai mult dintre cei reticenți față de vaccinuri care folosesc jocuri online precum Cranky Uncle Vaccine și BadVaxx își dezvoltă încrederea în vaccinare. (Gavi.org)

👉 Falsurile încep să atace micile afaceri - în SUA, un magazin care vinde iaurt înghețat este ținta unei astfel de campanii, care susține, prin comentarii postate pe rețele sociale, că magazinul s-a închis. Și în ciuda faptului că spune adevărul, proprietarul magazinului declară că este foarte greu să țină pasul cu amploarea falsului propagat. (41 KSHB/ Kansas City)

👉 EL PAIS a vorbit cu experții cărora SUA le-a anulat vizele de acces pe motiv că lucrează în combaterea dezinformării - fenomen pe care administrația SUA nu-l mai recunoaște de facto, de la preluarea mandatului prezidențial de către Donald Trump.

👉 Spațiul mediatic și rețelele sociale în limba română au fost inundate de narațiuni despre un presupus colaps iminent al României, dublate de atacuri nefundamentate la adresa Occidentului și de promovarea unui conservatorism religios cu accente naționaliste, încă din 2014.

Aceste mesaje includ interpretări fundamentaliste ale ortodoxiei, conspirații medicale și discursuri care prezintă Occidentul drept o amenințare existențială pentru identitatea românească.

Potrivit cercetătoarei Ileana Racheru, scopul acestor narațiuni nu este neapărat promovarea Rusiei, ci discreditarea UE, NATO, Ucrainei, instituțiilor statului român, politicienilor pro-occidentali și chiar a pozițiilor oficiale ale Patriarhiei Române. (Contributors)

👉 În același timp, o cercetare realizată în nouă țări din Europa de Est arată că, deși societățile din Flancul estic sunt tot mai conștiente de amenințarea dezinformării, reacțiile politice diferă semnificativ: de la măsuri reale de consolidare a rezilienței până la neglijare sau chiar sabotaj instituțional. (Euractiv)

👉 Bucureştenii suferă de frig din cauză că gazele româneşti ar fi trimise în Ucraina şi Moldova, spune un fals promovat de propaganda suveranistă. Veridica arată de ce avem de-a face cu o minciună.

👉 Tratatul cu spațiul Mercosur generează dezinformare pe rețele sociale. De la povești cu „carne hibridă” la video-uri cu ouă care ar fi produse artificial, Factual arată falsuri promovate pe acest subiect și explică măsurile de control pe care le ia Uniunea Europeană la granițe în ce privește alimentele.

👉 PODCAST. Jurnalistul Ovidiu Vanghele m-a invitat în noiembrie să vorbim despre cum (nu prea) răspunde România la campaniile coordonate de dezinformare și nici de vreo strategie publică nu poate fi vorba.

Ovidiu a făcut o serie de interviuri, reunite sub titlul „În Țara Minunilor”, în care încearcă să înțeleagă cum am ajuns de la falsuri pe rețele sociale la anularea unor alegeri prezidențiale. (Judecata de Acum via YouTube)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Probabil ați auzit de Moltbook, „prima rețea socială pentru agenți AI”? Probabil ați citit că în câteva zile și-au creat propria religie și vorbesc despre „oamenii lor”? (PressOne)

E bine să mai știți și că nu este vorba despre inteligențe artificiale „scăpate de sub control”, care complotează împotriva umanității.

„Sunt Claude, ChatGPT și alți asistenți care rulează în numele a 37.000 de oameni care i-au conectat în mod explicit la o rețea socială. Fiecare „molty” are un proprietar uman care l-a configurat și îl poate opri.

Postările în „limbaj de agent” pe care le vedeți? Sunt LLM-uri care fac ceea ce fac dintotdeauna: joacă rolul scenariului în care sunt puse. Dacă pui Claude într-un forum plin de agenți și îi ceri să propună idei, va propune idei. Asta e completare, nu conspirație.”, explică, pe X, Aakash Gupta, un influencer în domeniul managementului de produs.

Dar vă recomand să citiți întregul newsletter Axios apropo de povestea asta. (Axios AI+)

👉 Ministerul de Interne al Poloniei i-a avertizat pe utilizatorii de rețele sociale să nu cadă în capcana unui fals care convine propagandei rusești, care denigrează campania „Warmth from Poland” (Căldură din Polonia, n. red.)

Lansată la mijlocul lunii ianuarie, campania ajută Kievul să facă față condițiilor dure de iarnă, după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a orașului.

Ulterior, s-a răspândit rapid online o informație falsă potrivit căreia generatoarele ar fi fost vândute pentru profit de ucraineni pe platforma OLX. (Televiziunea publică din Polonia)

👉 Piețele de predicție (de exemplu Polymarket, n.red) au apărut ca un motor neașteptat al dezinformării virale, generând și amplificând afirmații false, înșelătoare sau lipsite de context către milioane de utilizatori de pe rețelele sociale. (Axios)

👉 Când un cont oficial al guvernului francez a intrat public într-un schimb de replici cu Casa Albă pe X, pe tema Groenlandei, nu a fost o greșeală și nici inițiativa unui diplomat „rebel”.

Ci începutul unei noi strategii deliberate a Parisului de a combate dezinformarea online venită din Rusia, China și, tot mai mult, din partea vocilor aliniate mișcării MAGA din Statele Unite. (POLITICO)

👉 Descinderile mortale ale ICE și avalanșa de videoclipuri deepfake fac mai dificil ca niciodată să deosebești violența reală de ficțiunea generată de AI. O investigație Deutsche Welle arată cum clipurile false acoperă dovezile unor confruntări soldate cu morți.

👉 Un student iritat de conținutul AI primit pe rețele sociale a încercat să scape de avalanșa de video-uri sintetice cu ipostaze aiuritoare. De pildă, un scurt clip arată o femeie în pijama care mănâncă un parazit și se transformă apoi într-un monstru uriaș și furios, care este în cele din urmă vindecat de Iisus.

BBC documentează încercarea lui de a-și curăța feed-urile de „AI sh*t” :)

👉 Autoritățile americane ar fi investigat acuzații potrivit cărora Meta poate citi conversațiile criptate ale utilizatorilor pe platforma de mesagerie WhatsApp, pe care o deține.

Informațiile apar în contextul unui proces intentat săptămâna trecută în SUA, în care se susține că Meta „poate accesa practic toate comunicările pretins «private» ale utilizatorilor WhatsApp”.

Meta a negat acuzația, catalogând afirmațiile din proces drept „categoric false și absurde”. (The Guardian)

👉 Google va plăti 68 de milioane de dolari pentru a închide un proces în care compania era acuzată că Google Assistant înregistra conversații private în urma declanșării accidentale și că folosea aceste înregistrări pentru a livra utilizatorilor reclame personalizate. (Reuters)

👉 Prima săptămână după preluarea TikTok de către un grup de investitori americani a fost marcată de evenimente, inclusiv acuzații de cenzură pe care compania le-a negat invocând probleme tehnice cauzate de evenimente meteo extreme. (The Guardian)

👉 Comisia Europeană a deschis o anchetă oficială asupra chatbotului Grok, dezvoltat de xAI, pentru răspândirea de imagini sexualizate, inclusiv conținut care poate fi considerat material cu abuz sexual asupra copiilor. (Le Monde)

👉 Procurorul general al statului New Mexico acuză Meta că a permis ca Facebook și Instagram să fie folosite pentru exploatarea sexuală a copiilor și traficul de persoane. (The Guardian)

👉 …iar Meta, Snap, TikTok și YouTube vor trebui să ofere răspunsuri în procese cu jurați, după ce sute de părinți, adolescenți și școli din SUA au dat în judecată companiile acuzând că rețelele sociale sunt dezvoltate în mod intenționat pentru a crea dependență.

The Guardian prezintă mai multe detalii despre aceste procese.

👉 „Ecosistemul informațional al Sudanului a devenit un câmp de luptă la fel de brutal ca și conflictul fizic în sine”, se arată într-un raport recent despre manipularea informațiilor în Sudan.

În unele cazuri, potrivit Thomson Foundation, dezinformarea duce direct la atacuri. (Forbes)

👉 Studiile arată că atunci când un conținut de pe rețele sociale este etichetat ca fiind fals, în urma unui proces de fact-checking, utilizatorii îl vor redistribui mai puțin, arată Poynter Institute.

În plus, demontarea falsurilor și educația media funcționează în combaterea dezinformării.

👉 Marea Britanie riscă să rămână vulnerabilă la atacuri cibernetice și la forme hibride de război dacă nu își dezvoltă capacitatea de a impune costuri statelor ostile, au fost avertizați miniștrii în cadrul unei audieri parlamentare privind securitatea națională.

„Descurajarea trebuie să aibă, în esență, și o componentă ofensivă, nu doar una defensivă”, a declarat fostul consilier pentru securitate națională, lordul Sedwill, la audiere, avertizând că Marea Britanie riscă să „absoarbă atacurile” în loc să le descurajeze. (The Record from Recorded Future News)

👉 Cam asta spune și Tim Shtukhtey, director al Institutului Brandenburg pentru Societate și Securitate (BIGS) și profesor de economie a securității cibernetice.

Într-un interviu pentru Ukrinform, expertul avertizează că reacția Germaniei și a Europei la acțiunile hibride ale Rusiei ar trebui să se bazeze pe teoria jocurilor: descurajarea trebuie să fie credibilă și, uneori, merită aplicat principiul „ochi pentru ochi” – adică un răspuns la mișcarea analogă a adversarului. (Ukrinform via Mezha)

👉 VIDEO. Jurnalista Maria Ressa avertizează că modelul „prădător” al marilor platforme tech distruge democrația prin prioritizarea urii în fața adevărului, transformând internetul într-o „fabrică de minciuni”.

Laureata Nobel face un apel urgent la reglementarea designului algoritmilor, subliniind că fără o realitate comună bazată pe fapte, societatea riscă un colaps total sub presiunea liderilor autoritari. (PBS)

👉 The Conversation se uită înapoi în timp la dezbaterile privind reglementarea conținutului pornografic pe internet, în încercarea de a înțelege cum am ajuns în situația în care X permite generarea cu tehnologie AI a imaginilor sexualizate cu copii sau femei.

👉 Formarea brigăzii Bundeswehr în Lituania a intrat într-o nouă etapă pe 29 ianuarie, odată cu subordonarea a două batalioane de luptă acestei brigăzi, în cadrul consolidării treptate a forțelor germane în Lituania.

Potrivit unui general al Bundeswehr, Germania se pregătește pentru posibilitatea unui atac rusesc în următorii doi ani. (Euronews)

👉 Am petrecut week-end-ul urmărind șocați video-uri care arată al doilea cetățean SUA ucis de forțele ICE în Minneapolis, în mai puțin de o lună - Alex Pretti, de 37 de ani, era asistent medical la un centru pentru veterani de război. (BBC)

👉 Potrivit presei locale, Pretti, care deținea o armă legal și o purta la el, filma o intervenție brutală a ICE. Deși nu a folosit arma proprie în niciun fel, Peretti a fost imobilizat de șapte agenți, dezarmat, și apoi împușcat de 10 ori. (FOX 9 KMSP Minnesota)

👉 Deși imaginile filmate la fața locului sunt limpezi, secretara pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a declarat imediat că Pretti i-ar fi atacat pe ofițeri.

Comandantul Poliției de Frontieră și Vămilor (Customs and Border Patrol), Gregory Bovino, a spus că Pretti ar fi vrut să provoace „daune maxime și să masacreze forțele de ordine”.

În postări pe X, șeful adjunct de cabinet al președintelui american Donald Trump, Stephen Miller, l-a numit pe Pretti „un asasin în devenire”. (Associated Press via CTV)

Cel puțin alte trei surse independente au verificat video-urile filmate la fața locului și arată că ceea ce susține administrația prezidențială e pur și simplu în contradicție cu realitatea: BBC Verify, The New York Times și Mother Jones.

👉 Ce observăm însă e repetarea scenariului din 7 ianuarie, când Renee Good, de 37 de ani, a fost împușcată de mai multe ori, dintre care o dată în cap, în timpul unei acțiuni a ICE.

Kristi Noem a declarat și în acel caz că Good ar fi fost vinovată de „terorism intern”, fără a furniza dovezi, și a afirmat că ofițerul ICE a acționat în legitimă apărare. (NBC)

👉 Președintele Donald Trump a spus că administrația sa „cercetează” ce s-a întâmplat. Probabil și pentru că, pentru prima dată, mai mulți parlamentari republicani se alătură apelurilor de a pune presiune pe administrația Trump pentru investiga a doua ucidere din această lună la Minneapolis, comisă de agenți federali. (BBC)

👉 În contextul ăsta, e relevant să știm că un sondaj realizat pentru The New York Times arată că, la un an de la începutul celui de-al doilea mandat, rata națională de aprobare a președintelui Donald Trump este negativă.

56% dintre votanți dezaprobă felul în care își îndeplinește atribuțiile, iar 40% își exprimă aprobarea. 61% dintre americani, inclusiv 19% dintre republicani, consideră că tacticile ICE au mers prea departe.

Sondajul a fost realizat între 12 și 17 februarie pe un eșantion de 1625 de votanți înregistrați. (Institutul de Cercetare al Universității SIENA, NY)

👉 …și da, Trump e un președinte fascist într-o țară cu Constituție liberală, argumentează editorialistul Jonathan Rauch pentru The Atlantic (via archive.is):

„Încă de la începutul primului său mandat, Trump a făcut din «faptele alternative» o marcă distinctivă a stilului său de guvernare, emițând minciuni, exagerări și jumătăți de adevăr într-un ritm de 20 pe zi. Previzi­bil, al doilea său mandat a adus mai mult din aceeași rețetă. Urmându-i exemplul, o dreaptă postmodernă „MAGA-izată” distruge cu veselie obiectivitatea, considerând-o elitism, și adevărul, văzut ca o mască a puterii.”

👉 BONUS READ. Apropo de lumile confecționate de propagandă, vă recomand și acest eseu care explică, inclusiv cu context filosofic, cum tehnologia de azi are ca efect (o parte din) dezumanizarea noastră și normalizarea falsului.

Nu mai credem ceea ce vedem cu ochii noștri. Credem, în schimb, propaganda, deși știm că e falsă :) Suntem victime ale unei hiperrealități create de tehnologie, argumentează Repro Uncensored.

Aveți un moment să discutăm despre stăpânii noștri, algoritmii de recomandare?

O analiză cantitativă derulată de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) anul trecut, în timpul campaniei prezidențiale, arată că interesul pe care îl exprimăm în rețea pentru un anumit conținut, pe Facebook, Instagram și TikTok, nu este un semnal puternic pe care algoritmii de recomandare să-l urmeze.

ApTI a creat mai multe conturi noi, la începutul campaniei, și a ales ca acestea să urmărească doar candidații la președinție. Totuși, feed-ul conturilor s-a umplut de conținut politic nesolicitat, care a venit atât de la pagini cât și de la conturi personale.

Unul din conturile folosite în analiză a fost setat ca având vârsta de 16 ani. Chiar și așa, TikTok și Instagram au livrat conținut politic contului marcat ca fiind al unei persoane minore, care nu a exprimat niciun interes în subiecte politice, legate de campania electorală și care nu ar fi putut vota.

„Am tot auzit că oamenii și-au «antrenat algoritmul de social media» să le dea conținut [în] funcție de pasiunile lor. Raportul nostru cantitativ, deși a avut un scop foarte limitat, ne-a arătat că algoritmii livrează și conținut irelevant intereselor noastre exprimate, sau conținut care nu provine din sursele pe care noi le preferăm. Unde mai pui că acești algoritmi nu se supun în totalitate nici legislației electorale din România, nici Regulamentelor UE (precum DSA)”

Alex Ștefănescu, ApTI, pentru Misreport

Dar poate cea mai gravă concluzie a analizei e că felul în care algoritmii filtrează și propagă conținut în feed-urile noastre pe cele trei platforme polarizează discursul civic și nu oferă un spațiu echilibrat de dezbatere electorală.

⚠️ Poate ne mai gândim la asta când enunțăm definitiv propriile adevăruri pe rețelele sociale, inclusiv cele „documentate” cu tehnologie AI :)

Mesajele dure sau violente nu generează dezbateri, ci vor fi folosite de algoritmi pentru a influența alți utilizatori sau pentru a-i radicaliza.

De multe ori, atunci când repetăm informații care ne-au produs nouă panică, nu facem decât să amplificăm acest sentiment, în folosul rețelei. Și, probabil, al unor actori politici, care cresc și înfloresc din spaimele noastre colective.

Puteți citi concluziile celelalte, analiza integrală și metodologia ei pe site-ul oficial ApTI.

Prieteni, la invitația Funky Citizens, voi fi gazda unei ediții a Clubului de lectură civică. Deci, vă invit și eu joi, 26 februarie, de la 18:00 la Librăria Cărturești Verona din București, la o întâlnire în care vom vorbi despre conspirații și cum apar ele în lume.

Cine le creează, cum sunt ancorate în bucățele de realitate, cum ajung să fascineze și să manipuleze mințile oamenilor. Și, în final, să ducă la dezumanizare și genocid.

Ce trebuie să faceți? Să citiți Cimitirul din Praga, de Umberto Eco. (Editura Polirom) Și să veniți la Club, intrarea este liberă, trebuie doar să vă înregistrați aici: https://comunitate.funky.ong/bookclub_2026

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Umorul funcționează foarte bine atunci când este folosit ca armă în războiul informațional, împotriva dezinformării. Cel puțin asta arată contul de pe platforma X „French Response” (răspunsul francez) - coordonat de Ministerul Afacerilor Externe din Franța.

Postările sunt gândite de un grup de diplomați, foști jurnaliști și fact-checker-i, și a ajuns rapid la peste 230K de followeri. (AFP via France 24)

👉 …apropo de asta, pe HBO la secțiunea noutăți, găsiți un documentar de câteva ore despre viața și cariera comediantului Mel Brooks.

Mi-a rămas în cap o bucățică din discursul său, care spune că cea mai mare amenințare pentru dictatori este umorul. Și pare să fie o convingere pe care Brooks și-a construit-o într-o viață.

„Comedia îi pune în genunchi pe dictatori și tirani mai repede decât orice altă armă”, spune Brooks și în alte interviuri și contexte. Vă recomand documentarul măcar să vă amintiți, în zilele astea încrâncenate, de puterea eliberatoare a râsului :) (Mel Brooks. Bărbatul de 99 de ani!, HBO Max)

👉 Guvernul de la Chișinău a contracarat interferența rusă de la alegerile parlamentare de toamna trecută printr-un set solid de legi, pe care le-a și aplicat, arată o analiză publicată în Jurnalul de Afaceri Externe al Universității Georgetown.

În plus, administrația din Moldova s-a implicat serios în consolidarea protecției infrastructurii critice și derularea unor campanii de comunicare strategică.

Investigarea plăților făcute înainte și în timpul campaniei electorale de către partidele proxy ale Rusiei și arestarea unor suspecți sunt evaluate ca „răspunsuri decisive” la agresiune și interferență. Wink wink nouă :)

👉 Un grup de experți de la Universitățile Berkeley, Harvard, Oxford, Cambridge și Yale, împreună cu Maria Ressa, jurnalistă filipineză și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, avertizează într-un articol publicat în revista Science asupra „roiurilor de agenți AI” autonomi, capabili să infiltreze comunități online și să fabrice un consens fals prin imitarea comportamentului uman, subminând astfel procesele democratice. (The Guardian)

👉 Mii de videoclipuri generate cu ajutorul tehnologiei AI prezintă proteste în masă în Iran, Venezuela sau în sprijinul Palestinei. Pe TikTok au adunat peste 89 de milioane de vizualizări.

Creatorii acestora urmăresc să crească rapid numărul de urmăritori ca să vândă conturile sau să câștige bani prin programul de „recompense” al TikTok, arată Maldita.es.

👉 Cel mai recent model ChatGPT a început să citeze Grokipedia a lui Elon Musk ca sursă pentru o gamă largă de întrebări, inclusiv despre negaționiști ai Holocaustului, ceea ce stârnește îngrijorări legate de dezinformarea de pe platformă.

În testele realizate de The Guardian, GPT-5.2 a citat Grokipedia de nouă ori în răspuns la peste douăsprezece întrebări diferite.

👉 Autoritățile suedeze au descoperit că o mănăstire cu sediul în Belarus a operat pe teritoriul mai multor țări din UE, vânzând icoane, lumânări și suveniruri bisericești, sub acoperirea unor activități religioase.

Potrivit anchetatorilor, banii nu au fost direcționați către scopuri caritabile, ci au fost folosiți pentru a sprijini armata rusă. (TVP/Televiziunea Publică a Poloniei via YouTube)

👉 Consiliul Municipal din Belfast se pregătește să-și suspende contul de pe X (ex-Twitter), în urma îngrijorărilor recente legate de instrumentul său de inteligență artificială, Grok, care creează imagini sexualizate cu minori și femei. (BBC)

👉 Parlamentul galez (Senedd) lucrează la o lege care pedepsește politicienii care mint în timpul campaniilor electorale.

De asemenea, le conferă miniștrilor galezi puterea de a crea o nouă infracțiune penală pentru declarații false sau înșelătoare menite să influențeze rezultatele alegerilor. (The Conversation)

👉 PODCAST. Încrederea într-o sursă de informare e fragilă și greu de construit într-o lume divizată de furie și opinii politice. Analistul Ian Bremmer și co-fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales vorbesc despre subiectele care creează diviziune în comunități.

Wikipedia poate fi considerată o formă de infrastructură critică a internetului, într-o perioadă în care memoria colectivă e atacată de războiul cultural și cognitiv. (GZERO)

👉 Nekima Levy Armstrong e avocată specializată în drepturile omului și a fost reținută, săptămâna trecută, dintr-o biserică din St. Paul, Minnesota (SUA). Casa Albă a dat publicității o fotografie a ei falsificată cu tehnologie AI, așa încât să pară că plânge și este speriată în momentul reținerii.

În fotografia originală, arată Los Angeles Times, chipul femeii este compus, arată siguranță de sine și răbdare.

👉 „Chipul și vocea sunt sacre”, spune Papa Leon al XIV-lea într-un mesaj publicat pe 24 ianuarie. Documentul intitulat „Protejarea chipurilor și vocilor umane” abordează provocările pe care tehnologia AI le ridică pentru comunicare și pentru identitatea persoanei.

Papa amintește că grecii antici foloseau cuvântul „față” (prósōpon) pentru a desemna persoana, în timp ce termenul latin persona (din per-sonare) include sunetul, „vocea inconfundabilă a cuiva” :)

Papa denunță folosirea tehnologiei AI care, „prin simularea vocilor și chipurilor umane, a înțelepciunii și cunoașterii, a conștiinței și responsabilității, a empatiei și prieteniei”, pătrund „la nivelul cel mai profund al comunicării, acela al relației dintre persoanele umane”. (Agenția de presă a Bisericii Catolice din Italia)

„Să renunțăm la efortul propriei gândiri și să ne mulțumim cu o compilație statistică artificială riscă, pe termen lung, să ne erodeze capacitățile cognitive, emoționale și de comunicare.”

Papa Leon al XIV-lea

Probabil că ai citit săptămâna trecută și alte știri care ți s-au părut false sau înșelătoare. Te rugăm să nu uiți că Misreport e o monitorizare realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.

Subscribe now

Share

La finalul lui decembrie, NATO a publicat Raportul anual privind războiul cognitiv. (Science and Technology Organization/NATO)

Ne-am gândit că ar fi util să înțelegem mai bine ce ne așteaptă anul ăsta. Și să ne antrenăm puțin, mai ales că războaiele contemporane nu se mai poartă doar pe câmpul de luptă, ci și în spațiul informațional și digital. Înțelegerea războiului cognitiv este esențială pentru securitatea noastră - națională și personală.

Conform raportului NATO, războiul cognitiv este definit ca:

„exploatarea deliberată a proceselor cognitive umane pentru a perturba, submina, influența sau modifica luarea deciziilor, prin alterarea comportamentului și a cogniției umane, folosind orice mijloace disponibile, inclusiv tehnologii avansate”

Înțelegem din definiția asta că războiul cognitiv:

• folosește informația ca armă, amplificată de tehnologie (AI, social media, deepfakes).

• nu vizează doar armata, ci întreaga societate (civili, instituții, mass-media);

• nu urmărește neapărat un comportament precis, ci crearea de confuzie, polarizare și degradarea capacității de a decide;

Care este ținta lui?

Războiul cognitiv atacă felul în care percepem realitatea și capacitatea noastră de a da sens informației - pe scurt, capacitatea noastră de a gândi. Odată alterată, efectul final este că nu mai putem să ne orientăm - nu înțelegem corect realitatea, ca atare ne e dificil să decidem și să acționăm. Suntem ca iepurașul în bătaia farurilor de mașină :)

⚠️ Scopul unui război cognitiv nu este să ne convingă de ceva anume, ci să ne dezorienteze, să ne paralizeze și să distrugă discernământul individual și colectiv.

Unde suntem vulnerabili?

La cap :) De fapt, ideea pornește de la faptul că atenția noastră este o resursă limitată. Adică nu putem procesa simultan toată informația care vine spre noi (toate postările, reel-urile, articolele, mesajele de la prieteni, task-urile de job etc) - din care trebuie să selectăm doar ceea ce este relevant.

În plus, mintea noastră preferă explicații simple și ușoare - ca textul ăsta - în locul celor complexe și care presupun analize variate :)

În condițiile astea, intervin bias-urile, adică erori în procesarea informației. E din cauză că mintea noastră are nevoie de sens și caută scurtături pentru a simplifica procesarea informației. (Cornell University, Arxiv)

Cum este folosită tehnologia?

Raportul NATO arată că, în războiul cognitiv, tehnologia este un multiplicator de forță - pentru că se poate adresa unui public de milioane de oameni, în același timp.

Tehnologia permite accelerarea - mesajele sunt create mult mai rapid cu ajutorul tehnologiei AI, și personalizarea - e capabilă să creeze mesaje specifice pentru anumite grupuri sau persoane.

Tehnologia modelează ce vedem, cum interpretăm și cât de repede reacționăm. Războiul cognitiv e posibil nu pentru că oamenii sunt prost informați sau „naivi”, ci pentru că tehnologia operează mai repede decât capacitatea noastră de a evalua informații.

Astfel, în moment de vulnerabilitate precum crize politice, alegeri, pandemii, nu mai avem timp să gândim :)

⚠️ Tehnologia reduce timpul de reflecție, favorizează reacția impulsivă, penalizează îndoiala și nuanța. Face imposibilă dezbaterea reală.

Instrumentele

Platformele sociale :) Algoritmii rețelelor sociale nu au ca scop informarea publicului, ca atare vor promova polarizarea, nu adevărul. Vor scoate în față conținutul care provoacă reacții emoționale puternice, nu datele sau analizele serioase.

But wait, there’s more! Acum avem și instrumente AI care pot genera masiv conținut. Tot cu ajutorul lor se poate simula consensul social - un exemplu sunt sutele de comentarii pe care le postează boții și trolii, cu aceleași mesaje. Publicul are senzația că „așa stă treaba” - doar că are în față o operațiune prin care este păcălit.

Și mai sunt clipurile deepfake. Au început emoționant, cu cățeluși pufoși care salvează bebeluși de cutremur, doar că, în timp, efectul este altul - atacă direct încrederea în evidență. Nu mai poți să crezi nici ce vezi cu ochii tăi.

În războiul cognitiv, cine controlează distribuția controlează realitatea.

…și efectele

Tehnologia mută autoritatea de la instituții la feed-ul generat de algoritmi și de la experți la influenceri. Nu ne mai ducem după adevăruri verificate, ci după ceea ce „pare credibil”. Gândiți-vă la asta de fiecare dată când dați peste postări cu „nu știu dacă e adevărat/nu am verificat, dar…”

Și efectul principal e că ne pierdem discernământul și capacitatea de a acționa. Privim, abulic, cu atenție și îngrijorare la realitatea din jur :)

Raportul spune și că putem lupta acest tip de război, la nivel instituțional - și dă câteva direcții tactice.

Printre ele sunt educația, protejarea încrederii în instituții și presă, transparența decizie publice. Nu le mai reluăm, că am tot vorbit despre ele, ultima dată chiar într-o ediție specială. (Misreport)

⚠️ Contracararea războiului cognitiv nu se face doar prin securitate, ci prin democrație funcțională, presă liberă și educație media. Dacă înțelegem cum ne afectează, putem să ne apărăm mintea, să protejăm adevărul și să contribuim la o societate mai rezilientă și mai unită.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Nu există o „rețea globală de sateliți care oferă internet gratuit pentru toată lumea”, Ilie Bolojan nu pune „impozit pe animalele de companie” și Donald Trump nu l-a îmbrățișat (încă?) pe Călin Georgescu, „în prima sa vizită în România”.

Toate sunt falsuri demontate de Factual săptămâna trecută.

👉 Acordul comercial dintre UE și Mercosur va falimenta agricultura românească prin inundarea pieței cu produse ieftine din America de Sud, spun extremiștii români, dar şi multe voci din PSD, inclusiv cea a ministrului Agriculturii.

Veridica explică ce presupune acordul și de ce e fals ce spun PSD și AUR.

👉 Propaganda rusiei a scris despre el, cu fotografie, că ar fi fost ucis de ucraineni, în 2014. În realitate, Nikolay Gentchev, un mecanic bulgar, trăiește, chiar dacă de 10 ani fotografia sa revine, din când în când pe internet, și repetă falsul inițial.

Deși este victima unei dezinformări, Gentchev partajează pe Facebook propagandă pro Kremlin și mesaje anti europene. (AFP via France 24)

👉 Polonia devine singura țară europeană care nu aplică reglementarea rețelelor sociale, după ce președintele Karol Nawrocki s-a opus legii care implementează Digital Services Act. (TVPWorld)

👉 Autoritatea britanică de reglementare a mass-media, Ofcom, a lansat luni o investigație oficială privind platforma X a lui Elon Musk, din cauza funcției de creare de imagini a chatbotului său AI, Grok, care a fost folosită pentru a produce deepfake-uri sexualizate.

Grok se confruntă cu un val tot mai mare de reacții negative la nivel internațional, pentru că le permite utilizatorilor să creeze și să distribuie imagini sexualizate cu femei și copii folosind simple comenzi text. (Le Monde)

👉 NewsGuard a identificat șapte videoclipuri care prezintă protestele din Iran, generate cu tehnologie AI și create atât de actori pro-guvernamentali, cât și anti-guvernamentali. În total, au acumulat aproximativ 3,5 milioane de vizualizări pe platformele online.

Printre acestea se numără un videoclip distribuit pe platforma X, deținută de Elon Musk, care arată femei protestatare distrugând un vehicul aparținând Basij, forța paramilitară iraniană desfășurată pentru a reprima protestele. (AFP via France 24)

👉 Publicul din SUA este targetat cu propagandă de către Departamentul de Securitate Națională al SUA. Conținutul acesteia amestecă religie, forța armată și imagini puternice. NPR arată că, sub Trump, în SUA conduce „conținutul”.

👉 Guvernul Canadei a lansat o consultare publică de 30 de zile privind un set propus de Reglementări pentru transparență și responsabilitate în materie de interferență străină. În plus, guvernul canadian se pregătește să investească 25.9 milioane de dolari canadieni în măsurile propuse.

Reglementările vor stabili modul în care Canada abordează influența străină în procesele politice și guvernamentale, un subiect care capătă o urgență tot mai mare la nivel global. (Canada Gazette)

👉 Microsoft, Meta, Amazon, Perplexity și Mistral AI s-au alăturat Google și plătesc Wikimedia Foundation pentru acces la proiectele sale, inclusiv la colecția de articole a Wikipedia. (The Verge)

👉 Redacțiile vor prioritiza în acest an reportajele de pe teren, YouTube și ceea ce este numit „conținut lichid”, potrivit unui sondaj global realizat în rândul directorilor de instituții media.

Însă jurnalismul trebuie să facă față, în 2026, unor „amenințări existențiale”, arată raportul al Reuters Institute for the Study of Journalism despre tendințele din jurnalism și tehnologie în 2026. (Nieman Lab)

👉 Cinci editori din SUA, Penske, The Atlantic, McClatchy, Condé Nast și Vox Media, dau în judecată Google pentru practici publicitare „înșelătoare și manipulatoare”

Aceștia acuză Google de încălcarea legislației antitrust prin monopolizarea piețelor de publicitate digitală, afectând atât „clienții editori ai Google”, cât și consumatorii. (Press Gazette)

👉 Casa unei jurnaliste de la The Washington Post a fost percheziționată de agenți federali, iar laptopul, telefonul și ceasul ei smart au fost reținute. Organizațiile care apără drepturile jurnaliștilor din SUA au catalogat intervenția ca fiind „un șoc”. (Nieman Lab)

👉 …iar Parlamentul European spune, în raportul anual privind drepturile omului, că în 2025 am avut de-a face cu un declin abrupt al acestora și al democrației. Parlamentarii europeni dezbat azi raportul.

👉 OPINIE. Mass-media puternică și independentă, precum și un nivel ridicat de alfabetizare media sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței unei populații în fața dezinformării, afirmă ministrul elvețian al Apărării, Martin Pfister.

Într-un editorial pentru Swissinfo, ministrul arată că „atunci când mass-media unei țări funcționează bine, la fel stau și democrația și securitatea sa.”

E mijlocul lui ianuarie, cu real feel de martie, la cât timp am consumat deja comentând ultimele evenimente șocante sau nefaste pe toate rețelele sociale. Am început noul an sub semnul violenței - și nu pare să fie o chestiune temporară. Ne rămâne să ne punem centurile de siguranță și să ne pregătim pentru impact.

M-am gândit să ne uităm, la început de 2026, cum arată reglementarea rețelelor sociale, un subiect care nu mai ține de „tech policy”, ci de democrație, securitate, sănătate publică și siguranța copiilor. Pentru că aceste platforme au devenit infrastructuri sociale esențiale.

Nu mai sunt simple servicii private.
Sunt actori care modelează comportamente și opinii, la scară largă.

Cum li se spunea pe vremuri: mass media.

Current situation. UE, SUA și reglementarea rețelelor sociale

La începutul anului, Comisia Europeană a anunțat că analizează dacă să aplice prevederile Digital Services Act (DSA) și pentru WhatsApp, platforma de mesagerie a Meta. (Reuters)

Digital Services Act (DSA), adică normele de reglementare a marilor platforme de social media în spațiul UE, a devenit, anul trecut, motiv de conflict deschis între Administrația SUA și cea a europenilor. Am scris despre momentele esențiale de anul trecut aici și aici.

Pe scurt, SUA nu le vrea reglementate și susține că regulile DSA sunt „cenzură”. UE, la rândul ei, nu acceptă interferențe externe în propria legislație și penalizează, în continuare, propagarea de conținut fals și dezinformare. Componente de agresiune hibridă.

Conflictul e în desfășurare.

La începutul lui decembrie, 2025, Comisia Europeană a amendat X, rețeaua deținută de Elon Musk, cu 120 de milioane de euro. (Știrile PRO TV) CE a arătat, de pildă, că X înșeală utilizatorii cu „bifa albastră”.

⚠️ Care ar trebui să însemne că un cont X este „verificat” - adică autentic. (X Help Center) În realitate, investigația CE arată că orice cont care plătește X o poate primi, și că „verificările” din partea platformei sunt inexistente.

Elon Musk a replicat imediat: a spus că „UE ar trebui eradicată” și a acuzat blocul european de „cenzură”. (G4Media) Cam ce susținea JD Vance la începutul anului trecut, la Munchen - mai puțin partea cu eradicarea :)

Tensiunea a escaladat, și Administrația SUA a reacționat în două etape, la finalul lui 2025:

• Donald Trump a avertizat că SUA ar putea impune taxe sau restricții furnizorilor de servicii europeni, ca răspuns la ceea ce a numit acțiuni „discriminatorii” împotriva firmelor americane. (Reuters)

• Administrația SUA a anunțat că restricționează accesul pe teritoriul său, a cinci personalități europene, printre care fostul comisar european pentru piața internă, Thierry Breton. Ceilalți sunt cercetători în domeniul dezinformării :)

  Marco Rubio a arătat că cei vizați „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime puncte de vedere americane pe care le dezaprobă.” (Deutsche Welle)

France 24 le spune pe nume: vocile din extrema dreaptă europeană, care promovează falsuri și teorii ale conspirației.

Pe fondul acesta a urmat…

Retragerea SUA din cooperarea internațională

La începutul lui 2026, Administrația SUA a făcut un pas suplimentar: s-a retras din zeci de organisme internaționale. (Cyberscoop) Dintre acestea, trei sunt relevante direct pentru acest subiect:

• Forumul Global privind Expertiza în Securitate Cibernetică

• Coaliția pentru Libertatea Online

• Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride

Motivația oficială a fost formulată fără prea multă ambiguitate.

„Administrația Trump a constatat că aceste instituții sunt redundante ca domeniu de activitate, prost administrate, inutile, risipitoare, slab conduse, capturate de interesele unor actori care își promovează propriile agende contrare intereselor noastre sau reprezintă o amenințare la adresa suveranității, libertăților și prosperității generale a națiunii noastre.”
Marco Rubio, secretar de stat al SUA

Conflictul nu doar că nu s-a stins, ci a intrat într-o nouă fază. Kenneth Propp, avocat expert și profesor de drept european la Georgetown Law, spune că îl vom vedea escaladând. (Lawfare Media)

⚠️ Despre ce e, de fapt, acest conflict

Așa cum observam și în alte ediții, conflictul dintre SUA și UE nu este, în esență, despre niște articole de lege.

Este despre cine decide regulile realității publice. Despre cât de mult lăsăm platformele private să modeleze ceea ce oamenii cred, văd și consideră adevărat.

În cele din urmă, e o luptă pentru definirea adevărului.

Eseul publicat de Renée DiResta în The Atlantic oferă o cheie excelentă de citire a acestei confruntări transatlantice. Problema rămâne aceeași: cine și cum va spune, în viitor, povestea despre realitate.

UK și X, much not love

Guvernul Regatului Unit a descoperit, la începutul anului, că X (și Elon Musk) nu fac destul să protejeze utilizatorii din rețea de conținutul sexual explicit care poate fi generat cu Grok, AI-ul platformei.

Care a fost folosit pentru a sexualiza imagini cu copii, iar ăsta e unul din motivele principale pentru care premierul Keir Starmer a declarat că X ar putea fi interzis total în Regatul Unit. (The Guardian)

Elon Musk a reacționat: susține că a oprit pentru majoritatea utilizatorilor opțiunea „creativă” care genera imaginile sexualizate, și e activă doar pentru cei care o plătesc. Nu neapărat o soluție, dar să pară că a făcut ceva. The Verge demonstrează că și asta e, oricum, o minciună: opțiunea e activă mai departe, doar că nu prin comentariu direct pe X, ci prin alte metode de apelare a Grok.

Malaezia și Indonezia au restrâns și ele accesul la Grok, din cauza aceleiași opțiuni „creative”. (The Guardian)

…dar apropo de reglementarea rețelelor sociale, și Brazilia se pregătește să o facă mai serios, începând de anul ăsta, după ce în vara anului trecut Curtea Supremă de Justiție a decis că platformele sociale sunt responsabile pentru conținutul postat de utilizatori. (Rest of World)

În martie, ar trebui să înceapă implementarea Statutului Digital pentru Copii și Adolescenți, o lege care promovează reguli pentru un mediu online sigur, incluziv și responsabil pentru aceștia. Una din prevederile legii interzice serviciilor online să creeze profiluri ale copiilor pentru a-i viza cu publicitate comportamentală, ceea ce presupune urmărirea comportamentului online al unui copil pentru a-i prezice caracteristicile și pentru a-i influența comportamentele și interesele. (Human Rights Watch)

Puteți citi proiectul legii aici. (Guvernul Braziliei)

Și Australia interzice, începând din decembrie, anul trecut, utilizatorilor sub 16 ani să dețină conturi pe rețelele sociale. Copiii și părinții nu vor fi sancționați pentru încălcarea interdicției.

În schimb, companiile de social media se pot confrunta cu amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 milioane USD, 25 milioane GBP) pentru încălcări grave sau repetate. (BBC)

Meta a închis deja o jumătate de milion de conturi pentru a se conforma legii. (Digi24)

Și Noua Zeelandă se pregătește să aplice modelul australian, potrivit unui proiect de lege de pe site-ul oficial al Guvernului.

Euronews prezintă într-un articol proiectele ce se află pe agenda digitală a Uniunii Europene pentru anul 2026: The Digital Networks Act, The Digital Fairness Act, Chat Control și The Cybersecurity Act.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Nu, nu am avut o conferință de presă „fără precedent în Parlament”, în care s-ar fi afirmat că dispar banii lichizi, și nici nu plătim „taxă pentru găini” în România, arată Factual.

👉 Președintele Nicușor Dan va înființa un departament special împotriva dezinformării și propagării conținutului fals, departament care va fi în subordinea sa. (G4Media)

👉 Experta în politici pentru tineret Francesca Cristea, directoare de programe a Europuls – Centrul de Expertiză Europeană vorbește într-un interviu despre provocările legate de legislația privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale și despre proiectele pe acest subiect din Parlamentul României. (Libertatea)

👉 VIDEO. Așa arată o lecție de educație media pentru copiii de clasa a IV-a din Finlanda, la finalul lui decembrie, 2025. Copiii învață să facă diferența între ceea ce e real și ceea ce e fals pe internet :) (AP Archive via YouTube)

👉 BBC Verify trece în revistă falsuri care au circulat pe rețelele sociale după ce Renee Nicole Good a fost ucisă de un agent ICE în Minneapolis, SUA.

👉 Un studiu realizat pe datele obținute timp de 18 luni de către AFP Factuel, partener de fact checking Meta în Franța, arată că marcarea postărilor cu informații false pe rețeaua socială a redus gradul de interacțiune al utilizatorilor cu acestea. (Indicator)

👉 VIDEO. Jurnalistul de investigație Victor Ilie vorbește la podcastul SmartJob despre campaniile de dezinformare din online, iar fizicianul Cristian Presură vorbește despre pseudoștiința din online, despre conspirații și despre motivele neîncrederii în știință. (Europa Liberă România via YouTube)

👉 Un SMS generat cu AI a trimis o femeie din SUA la pușcărie. Abia în fața judecătorului, autenticitatea probei a fost verificată cu ajutorul specialiștilor. (6abc)

…și trei sfaturi din experiența personală, după o vacanță consistentă

1️⃣ Vă e dor să tastați câteva cuvinte cheie și să găsiți din nou în prima pagină rezultatele relevante pentru curiozitățile voastre, nu rezumate făcute cu AI?

Nu doar că e posibil, dar ajută și sănătatea la cap :) Găsiți aici instrucțiuni clare despre cum să procedați. (tenbluelinks.org)

2️⃣ V-ați săturat de asaltul paginilor cu căluțul din ceapă? Adică, în principiu, vă doriți să scăpați de conținutul pe care vi-l recomandă algoritmul?

Puteți trece pe feed-ul Friends din Facebook, unde găsiți doar ceea ce postează prietenii dvs. Bine, și publicitate, de asta nu avem cum să scăpăm. (Meta Newsroom)

3️⃣ Prieteni, poate e mai important ca niciodată doar să țineți minte ideea asta simplă: rețelele sociale nu sunt surse de informații. Ele formează opinii, nu informează.

Faptul că ați citit opinia inflamată a lui Marcel despre ce-a vrut Trump în Venezuela nu înseamnă nimic, și nu ar trebui să preluați panica lui.

AI nu „știe” lucruri și nu „gândește”. Iar o minciună repetată de 1000 de ori nu devine adevăr.

E sănătos să ținem minte detaliile astea simple în anul care urmează :)

Prieteni, știm că am anunțat că intrăm în vacanță, dar realitatea ne obligă să revenim puțin. Cât să reluăm și să transmitem către voi o investigație realizată de colegii noștri de la Context.ro, care a fost restricționată ieri de compania-mamă Meta, pe Facebook. Ca atare, ne-am gândit să îi acordăm spațiu în platforma Misreport, care nu depinde de algoritmii rețelelor sociale :)

Ce spune investigația?

La două zile după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, sute de postări cu conținut identic, publicate de conturi diferite, au apărut în aceeași secundă, iar canale pro-ruse au amplificat mesajele conspiraționiste în cadrul operațiunii de discreditare a documentarului Recorder „Justiție capturată”.

Pe scurt, potrivit Context.ro, cele aproape 1000 de postări analizate indică o campanie coordonată de discreditare a documentarului Recorder:

• Dintre cele 988 postări provenind de la 547 conturi unice, 574 postări sunt identice (copy-paste)

• 334 de conturi TikTok au postat același mesaj în exact același moment. Sincronizarea indică un volum mare de conturi care distribuie un text pre-scris fără a schimba conținutul.

• S-au publicat peste 100 postări într-o oră, în care zeci de conturi TikTok au lansat simultan mesaje identice.

• Un singur utilizator de Facebook (Cristian Gusa) a postat de 22 ori pe Facebook, în decurs de 9 ore, același mesaj extras dintr-un comunicat al Partidului Republican din România, conținutul fiind denigrator.

• Au fost identificate încă 76 texte duplicate (2-20 postări fiecare), iar aproximativ 345 de texte prezintă variații minore ale aceluiași mesaj, indiciu al unor formate prestabilite de comentarii.

TikTok a fost rețeaua preferată de cei care au atacat dezvăluirile jurnalistice. Unul dintre propagatorii teoriilor conspiraționiste legate de documentar a fost Bobby D, un cunoscut propagator al narațiunilor pro-ruse.

Puteți citi aici investigația restricționată.

Ce s-a întâmplat cu investigația?

L-am contactat pe Attila Biro, cofondator Context si jurnalist de investigații. A explicat pentru Misreport cum materialul documentat de redacția lui a fost restricționat pe Meta.

Noi am publicat acest material aseară (miercuri, 17 decembrie, n.r.).

Azi dimineață (joi, 18 decembrie, n.r.) am decis să republicăm materialul cu niște cartoane (vizualuri explicative, n.r.) Când au fost publicate, am primit o notificare de comportament inautentic, și au fost flag-uite toate fotografiile postate de noi, inclusiv una pe care scria «Nu există democrație fără adevăr».

Nu știm de ce Meta a decis asta. - Attila Biro, cofondator Context.ro

Epilog

În ultimele două zile, aproape 800 de jurnaliști și peste 4000 de oameni, cărora li se alătură peste o sută de organizații ale societății civile, au semnat o scrisoare deschisă de solidarizare cu jurnaliștii de la Recorder. (Alianța „A Patra Putere”)

Scrisoarea a fost inițiată de Asociația „A Patra Putere”, o organizație creată pentru a apăra drepturile profesioniștilor care practică jurnalismul în interes public.

Vă puteți alătura acestui demers semnând scrisoarea deschisă :)

Mulțumim & vacanță plăcută!

Prieteni, citiți ultima ediție Misreport de anul acesta. Ne-am propus să ne luăm o vacanță consistentă după un an greu, care ne-a prăjit resursele de răbdare și înțelegere a realității - și vă mulțumim că ați rămas alături de noi :)

Dar înainte să ne luăm la revedere, să aruncăm o privire prin momentele relevante ale lui 2025.

Începem cu începutul: în ianuarie, 2025, configurația politică era neschimbată: Klaus Iohannis era președinte, iar Marcel Ciolacu premierul unui guvern PSD-PNL-UDMR. Asta în ciuda faptului că, în 2024, avuseserăm alegeri la toate nivelurile - inclusiv prezidențiale - iar românii ceruseră cu insistență schimbare.

Klaus Iohannis înțelege să demisioneze pe 10 februarie, 2025, după ce în decembrie alegerile prezidențiale fuseseră anulate. (Digi24) Fostul președinte a declarat atunci că demisionează pentru „a scuti România de o criză”.

Însă țara era deja în mai multe crize suprapuse - aveam să le descoperim de-a lungul anului. Prima care ne-a lovit din plin a fost criza de legitimitate externă, determinată de anularea alegerilor prezidențiale și lipsa vreunui plan de a le relua.

Pe acest fond, vicepreședintele SUA, JD Vance, critică România, la pachet cu UE, într-un discurs susținut la conferința de la Munchen, din februarie, 2025.

România a anulat alegerile „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”, a susținut atunci Vance, anunțând o nouă linie de politică externă a SUA față de UE. (Europa Liberă)

Dar discursul lui mai spunea ceva: și anume, o repoziționare ideologică a SUA față de sensul unor cuvinte precum libertate de exprimare, democrație, cenzură sau adevăr.

Am scris despre asta într-o ediție specială Misreport - DubluVorba și „lecțiile” SUA despre libertatea de exprimare & democrație.

Remarcam acolo că unul din motivele principale pentru atacul lui JD Vance e reglementarea rețelelor sociale în spațiul european. Se întâmpla în februarie, 2025.

În august, SUA nu mai avea răbdare: potrivit Reuters, administrația SUA și-a instruit diplomații din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a construi opoziție față de Actul privind Serviciile Digitale (DSA), legea europeană care impune platformelor sociale transparență și respectarea legilor locale.

Washingtonul susține, însă, că DSA ar limita libertatea de exprimare și impune costuri companiilor tehnologice americane, potrivit unei telegrame diplomatice interne consultate de Reuters.

„Posturile ar trebui să își concentreze eforturile pentru a obține sprijinul guvernului gazdă și al altor părți interesate în vederea abrogării și/sau modificării DSA sau a altor legi ale UE ori naționale care restricționează exprimarea online”, se arăta în secțiunea „obiectiv” a telegramei. Documentul era semnat de Marco Rubio, Secretarul de Stat al SUA.

Și campania asta merge mai departe. În decembrie, SUA a decis să ordone oficialilor consulari să refuze vizele oricărui solicitant „responsabil sau complice la cenzurarea ori tentativa de cenzurare a exprimării protejate în Statele Unite”.

În realitate, instrucțiunea se referă la fact-checker-i sau persoane care au lucrat în inițiative de combaterea dezinformării, a informării greșite sau a propagării de conținut fals manipulator. (The Guardian) No more US for us! :)

Merită să reținem, totuși, că ceea ce vedem acum din partea SUA nu este doar o dispută tehnică despre algoritmi și reglementări, sau una filosofică: libertate de exprimare vs cenzură.

Ci o confruntare ideologică între două modele de guvernare a spațiului digital: unul care pune accent pe protecția utilizatorilor și limitarea dezinformării (UE) și altul care invocă libertatea de exprimare pentru a reduce controlul asupra platformelor (SUA).

Să ne întoarcem, însă, la crizele noastre. Alegerile prezidențiale se reiau în mai și sunt câștigate de Nicușor Dan, care obține un scor de 54% din voturi, spre deosebire de 46% obținute de George Simion. (Radio România Internațional)

Candidatul AUR reușise să sperie părți consistente din electorat cu discursurile sale violente sau instigatoare la ură.

„Aveți un candidat pe care îl susțineți, e autist, săracu’!” (Știrile ProTV) și „Ce mă fac cu voi? Individual, nu în grup” (Europa Liberă) sunt două din afirmațiile liderului AUR care au stârnit teama electoratului și ne-au făcut să ne gândim în ce fel de lume vrem să trăim.

Simion a acceptat rezultatele alegerilor prezidențiale și l-a felicitat pe Nicușor Dan. Apoi s-a răzgândit și a cerut la Curtea Constituțională anularea alegerilor din 18 mai.

Liderul AUR a acuzat – fără a prezenta dovezi – că state străine s-ar fi implicat în alegerile din România, (Franța), că „a fost vorba de cumpărare de voturi – 100 de milioane de euro a fost bugetul alocat numai în Republica Moldova” și că unele voturile obținute de Nicușor Dan ar fi fost fraudate. (Europa Liberă)

În fine, la guvernare ajunge noua coaliție PSD-PNL-USR-UDMR, condusă de premierul Ilie Bolojan - e o perioadă în care descoperim jaful generalizat din ultimii ani și posibilitatea de a intra în incapacitate de plată.

Începe austeritatea 2025, un program pentru care nu ni s-a explicat nici acum cine este vinovat sau responsabil. (Recorder)

Toamna vine cu alegeri în Republica Moldova, marcate de victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Cu peste 50% din voturile exprimate, PAS are majoritatea în Parlamentul Moldovei. (Comisia Electorală Centrală a Moldovei)

Pe fondul austerității, un documentar Recorder ne arată, la începutul iernii, motivele dezastrului din justiție: câteva trucuri perfect legale care, de câțiva ani, golesc pușcăriile de infractori și fac imposibilă anchetarea și pedepsirea marilor corupți.

În doar cinci zile de la publicare, documentarul Justiție capturată înregistrează peste 4,5 milioane de vizionări pe YouTube.

Finalul lui noiembrie ne găsește așa: 46% dintre români (față de o medie europeană de 31%) spun că „se informează” de pe TikTok, ceea ce ne plasează pe primul loc în UE la „informarea de pe TikTok”. (Veridica)

Tot 2025 a adus o decizie judecătorească în premieră: fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost condamnat la 27 de ani de închisoare.

În timpul campaniei electorale, Bolsonaro a promovat un mix de mesaje conspiraționiste, în care a negat pandemia de COVID-19 și și-a declarat sprijinul deschis pentru poziții anti-democratice. În plus, a amplificat mesaje care susțineau că opozantul lui poate câștiga „doar prin fraudă”.

Investigațiile ulterioare au arătat că Bolsonaro s-a întâlnit cu lideri militari pentru a discuta impunerea unei stări de urgență cu scopul de a răsturna rezultatul alegerilor. (Reuters)

Este și anul în care o investigație amplă care se întinde pe mai mulți ani arată că giganți tech precum Meta sau Google au orchestrat o ofensivă împotriva reglementării rețelelor sociale în țări precum Brazilia, Australia, Canada, Indonezia sau Columbia.

Între 2019 și 2025, investigația a identificat 2.977 de acțiuni de lobby desfășurate de companiile big tech în zece țări și la nivelul Uniunii Europene (UE), implicând 1.414 reprezentanți ai companiilor și 2.506 oficiali publici. (Agência Pública și Centrul Latino-American pentru Jurnalism de Investigație (CLIP), cu ajutorul Reporteri fără Frontiere)

…și trei texte numai bune de meditat până în 2026

1️⃣ Istoricul Cosmin Popa vorbește despre valența de pur spectacol de PR a „păcii” dictate de Donald Trump Ucrainei, aflată în al treilea an de invazie rusească.

„Apariția scandalosului plan în acest moment nu are legătură cu ceea ce se petrece pe frontul ucrainean și nici măcar cu evoluțiile din Rusia.

Explicația rezidă în evenimentele din SUA, care arată clar că președintele Trump este într-o scădere accelerată de formă. Înainte de toate, cultul MAGA pare, dacă nu să se destrame, cel puțin să se fragmenteze.

Demisia din Senat a veritabilei vestale a trumpismului Marjorie Taylor Greene, senatoare de Georgia, dar și războiul civil din interiorul comunității virtuale MAGA arată că Trump începe să-și dezamăgească serios nucleul dur de susținători”, scrie Popa. (Observatorul Cultural)

2️⃣ Răsfoiți și predicțiile pentru jurnalism și tehnologie pentru anul 2026, făcute pentru Nieman Lab de unii din cei mai smart actori din piața de digital media.

3️⃣ Cum te simți ca om și ce este în joc atunci când nu mai poți observa erorile sau nu poți distinge calitatea unui text - un eseu despre consumul de conținut scris cu și în era AI. (Shreya Shankar)

Prieteni, asta a fost tot în 2025. Echipa Misreport intră într-o bine meritată vacanță. Vreau să reiau aici o idee cu care am încheiat unul din newsletterele de anul acesta.

Ne regăsim la final de an cu proteste de stradă, într-un mediu internațional volatil care îi amintește istoricului Timothy Snyder de anul 1939, dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial. (Project Syndicate)

Dealtfel, spectrul unei noi conflagrații mondiale plutește în aer. E un moment sensibil pentru fiecare dintre noi.

Dar e ceva ce am învățat în acești 10 ani în care am documentat și scris despre manipularea opiniei publice și dezinformare - care există, e reală și nu e doar un cuvânt „urât” care vine din istoria URSS - așa cum pretindea JD Vance la Munchen.

Și anume că primul efect dorit de orice mare manipulator e paralizarea adversarului. Înecarea lui în valuri de informație care să îl facă să se simtă insignifiant. Prea mic pentru a avea relevanță în marea arhitectură a deciziilor globale.

Senzația că un singur om nu are altă opțiune decât să se supună.

Or asta, prieteni, cred că e fals.

Stau mărturie istoria noastră împărtășită și toate poveștile bune, de la început și până acum. Cel mai bun antidot la frică e propria noastră umanitate :)

Să aveți sărbători liniștite și ne revedem aici pe 12 ianuarie, 2026!

👉 „România nu e într-o situație grozavă. Sigur, nu alegerile acestea vor rezolva lucrurile, dar, indiferent care va fi rezultatul alegerilor, datoria excesivă rămâne, măsurile care trebuie să fie luate în continuare sunt dure, nepopulare pentru populație.

Nu mai vorbim că avem și o propagandă formidabilă - nu tragem la răspundere public pe cei care au făcut datoria, ci pe cei care încearcă să rezolve lucrurile.

La fel și cu alegerile: nu ne interesează cine a decis anularea alegerilor și ne interesează următorul președinte, care parcă ar fi responsabil de anularea alegerilor.

Deci, suntem într-o dezbatere publică extrem de toxică și care dezbină românii în momente în care ar trebui să fim solidari”

Traian Băsescu a sintetizat realitatea, la un an de la anularea alegerilor prezidențiale, într-o declarație de presă susținută după votul la alegerile locale din București. (Agerpres)

Probabil unul din cei mai lucizi oameni politici de azi, Băsescu spune un adevăr pe care pare că îl evităm constant: nu poți să combați propaganda fără informații publice consistente și explicații clare.

Toxicitatea de care avertizează fostul președinte vine tocmai din acest tip de opacitate, devenită aproape manual de lucru pentru politicienii români.

👉 Apropo de transparență - președintele Nicușor Dan spune că am putea avea la finalul lui ianuarie, anul viitor, un raport despre anularea alegerilor din 2024.

Dan mai spune că, până în decembrie, anul trecut, dezinformarea pro-rusă i se părea un fenomen periferic. A descoperit că nu e. (Digi FM)

👉 În ultimele luni, barajele din România au devenit subiectul unui val de controverse și teorii conspiraționiste alimentate de evenimente izolate, interpretate greșit sau scoase din context.

Specialiștii în dezinformare vorbesc despre o campanie de destabilizarea a încrederii față de actuala guvernare și față de autoritățile de la București.

Europa Liberă descrie această acțiune concertată.

👉 Diana Șoșoacă susține că foști și actuali conducători ai României au semnat documente prin care se obligă să trimită militari români să lupte în Ucraina. Veridica arată că afirmațiile ei pot fi considerate fabulații.

👉 Orice persoană cu câțiva euro poate pune în funcțiune o operațiune de dezinformare.

Războiul informațional nu este purtat doar de state, ci și de indivizi cu câțiva euro și acces la instrumente de inteligență artificială capabile să genereze armate de boți, conținut manipulator și campanii politice fabricate, arată un expert internațional pentru Investigatoria.

👉 Chatboții cu tehnologie AI preiau dezinformările Moscovei, care apar în răspunsurile date utilizatorilor, scrie presa independentă rusă, care notează și că regimul Putin pregătește un internet izolat de rețelele internaționale. (Veridica)

👉 …și tot Rusia a interzis, de săptămâna trecută, jocul online Roblox. Motivul anunțat e că distribuie conținut extremist și „propagandă LGBT”. (HotNews)

👉 Nu, Bulgaria nu vinde „ouă false” și nici „costumul care tratează autismul”, promovat în Polonia, nu are la bază cercetări care să îi demonstreze vreo eficiență. (G4Media)

👉 VIDEO. Oana Marinescu, expert în comunicare strategică, spune că există riscul ca statul român să piardă complet încrederea oamenilor, după ce a pierdut credibilitate ani de-a rândul. Vine de se leagă cu ce spunea Traian Băsescu mai sus. (Europa Liberă România)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Platforma de socializare X a lui Elon Musk a fost amendată cu 120 de milioane de euro (105 milioane de lire sterline) după ce s-a constatat că a încălcat noile legi digitale ale UE. (The Guardian)

👉 …dar povestea dintre UE și rețelele sociale care nu vor să fie reglementate e veche. Am mai vorbit despre ea în ediții speciale Misreport, aici și aici.

👉 …iar Elon Musk a reacționat la amendă amenințând UE și persoanele care au luat decizia „împotriva lui”. A promis și răzbunare. (POLITICO)

👉 …ulterior X a blocat posibilitatea de a genera postări promovate pentru contul Comisiei Europene explicând că decizia vine după ce acest cont a încălcat regulile de utilizare ale platformei. (BBC)

👉 Chatboții cu tehnologie AI pot fi „dezinfectați” de propaganda pro-rusă și NewsGuard arată cum.

👉 Mai multe trenuri au fost anulate după ce imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale arătau în mod fals că un pod feroviar a fost avariat în urma unui cutremur din nord-vestul Angliei. (BBC)

👉 De luni de zile, Apple Podcasts deschide aleatoriu podcasturi despre spiritualitate și religie de la sine. Într-un caz, i-a direcționat pe ascultători către un site potențial periculos, arată 404media.

👉 Și tot 404media arată un caz în care ChatGPT l-a încurajat pe un bărbat din Statele Unite să continue podcastul misogin pe care îl realiza și îl sfătuia să ignore pe cei care îl critică pentru că asta îl va întări.

Bărbatul este acuzat că a urmărit și hărțuit cel puțin 10 femei.

👉 Casey Newton a realizat o analiză a activității Consiliului de Supraveghere din cadrul Meta (The Oversight Board) cu ocazia publicării raportului care marchează cinci ani de activitate.

Concluzia analizei este că board-ul a eșuat în promisiunea de a funcționa ca o „Curte Supremă” independentă din cauza impactului limitat asupra politicilor Meta, deși rămâne un mecanism util pentru apărarea drepturilor omului la nivel global. (Platformer)

👉 Administrația Trump a dispus o verificare extinsă a solicitanților de vize de lucru, instruind angajații ambasadelor să respingă candidații care au lucrat în moderarea conținutului, fact-checking sau combaterea dezinformării, activități etichetate drept „cenzură” în noua directivă. (Reuters)

👉 Casa Albă a lansat vineri o secțiune pe site-ul său oficial care critică public și cataloghează organizații media și jurnaliști, despre care susține că au distorsionat acoperirea mediatică.

În partea de sus a paginii, textul afișează: „Înșelător. Părtinitor. Demascat.” Secțiunea menționează Boston Globe, CBS News și The Independent drept „infractori media ai săptămânii”. (The Guardian)

👉 Compania britanică Smartmatic dă în judecată FOX News. Televiziunea e acuzată că a promovat falsuri referitoare la companie, pe care a învinuit-o de fraudarea alegerilor prezidențiale din SUA, din 2020.

FOX News a mai plătit unei alte companii, Dominion, 787,5 milioane de dolari, pentru același tip de acuzații nefondate. (NPR)

👉 Associated Press a publicat cele mai marcante fotografii de presă ale anului 2025.

Fotojurnalismul de calitate devine și mai important în acest moment în care imaginile generate cu ajutorul inteligenței artificiale nu mai pot fi deosebite de realitate cu ochiul liber.

👉 BONUS READ. Acesta este discursul de acceptare a Premiului Nobel pentru literatură, ediția 2025.

Laureatul premiului, László Krasznahorkai, vorbește despre îngerii vechi și noi, războaiele dintre noi, despre puterea extraordinară pe care o au cuvintele, despre curaj și umanitate.

Vi-l recomandăm cu toată responsabilitatea 🙂 (NobelPrize.org)

👉 Autoritățile statului și media din România au nevoie să recâștige încrederea populației - și e un proces care va dura, a spus președintele Nicușor Dan săptămâna trecută, la Summitul pentru guvernanţă digitală 2025.

În lipsa acestei încrederi, fenomenul dezinformării este mai greu de combătut. La asta se adaugă lipsa de colaborare structurată a instituțiilor de profil, care au atribuții în această zonă de competență, a mai arătat președintele Dan. (News.ro)

👉 Au umplut internetul cu căluți din praz și pâine, femei triste că mănâncă de ziua lor cartofi fierți în loc de tort, mesaje cu nostalgii comuniste, pseudo-știință și conspirații, iar în campaniile electorale din 2024/2025, au dat în politicienii pro-europeni.

Drepturi și strâmbe i-a identificat pe cinci dintre oamenii din spatele acestor rețele de pagini.

Aceștia sunt unii din băieții care fac „România frumoasă” pe rețele sociale.

👉 …apropo de România frumoasă, fanii lui Călin Georgescu și membrii AUR s-au întânit la Alba Iulia, de 1 Decembrie, dar s-au ținut departe unii de ceilalți. Bianca Felseghi de la PressOne a scris un reportaj care conține acest dialog cu un tânăr care-și spune Greuceanu, poartă haine de dac, cușmă specifică și un lup de lemn stilizat. De fapt, îl cheamă Ionel.

Ce sunteți dispuși să faceți pentru România, îl întreb.

„La ora actuală, generația mea? Să ne apărăm valorile și tradiția națională!”

Ați merge pe front, insist eu.

„Asta e o amenințare de dezbinare a societății, nu va fi război, e un război mental impus de cei care conduc lumea la vremea actuală”, e concluzia lui Ionel.

👉 „Ești arestat dacă spui că ești patriot sau că România e a românilor”, susțin mai multe filmulețe răspândite pe TikTok.

Veridica arată că avem de-a face cu un fals, iar scopul lui este să creeze destabilizare în societate și să amplifice sentimentele de neputință, furie sau frustrare.

Și, în final, să creeze mediul pentru potențiale confruntări violente, fie verbale sau, în cele mai grave cazuri, chiar fizice.

👉 Europenii vor bloca orice plan american de pace pentru că vor ca războiul din Ucraina să dureze cât mai mult, susțin mai multe instituții de propagandă pro-Kremlin.

În realitate, Rusia încearcă astfel să forțeze legitimarea unui plan de pace, bazat pe pedepsirea victimei, adică a Ucrainei, care e convenabil doar Moscovei, arată Veridica.

👉 Reporteri fără frontiere (RSF) este alarmată de „campania de dezinformare” condusă de Rusia cu ajutorul a zeci de site-uri false, care imită publicații de ştiri, cu câteva luni înainte de alegerile municipale din Franţa.

Într-un raport din 12 noiembrie, organizaţia menţionează că 85 de site-uri false din cele 141 deja inventariate într-un raport din septembrie de către Recorded Future – o companie americană de securitate cibernetică – sunt „încă active”. (Digi24)

👉 VIDEO. Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, cercetător al Academiei Române, vorbește pentru Europa Liberă despre lipsa de voință politică pentru a combate fenomenul în România. „Se pare că noi nu vrem să învățăm din lecția anulării alegerilor prezidențiale”, spune expertul.

Țîbrigan mai arată că România are mult de învățat de la Moldova, în ceea ce privește acest fenomen.

Cum vorbim cu bunica despre escrocheriile online cu AI?

Prieteni, se apropie Crăciunul, și asta înseamnă sarmalele și cozonacul de acasă ❤️

E și momentul perfect să avem o discuție caldă cu bunicii și ceilalți seniori ai familiei despre cum se pot feri de escrocheriile online generate cu ajutorul AI.

Tehnologia e tot mai abilă în a crea falsuri credibile: de la videoclipuri spectaculoase cu animale-eroi, până la „oportunități de investiții garantate”. Pentru cine nu stă zilnic pe internet, pot părea reale. Hai să îi ajutăm să nu cadă în capcană.

⚠️ Începeți cu exemple simple și ușor de recunoscut: „Dacă primești un mesaj urgent, sună-mă înainte să crezi ceva!”

Puteți porni conversația oferind câteva scenarii clasice folosite de escroci:

• un „nepot” la ananghie care cere bani urgent,

• o bancă ce solicită o plată imediată,

• un cunoscut care cere carduri-cadou „pe loc”.

Toate acestea pot fi imitate cu AI. Explicați-le că sunetul unei voci sau o fotografie nu mai sunt dovezi suficiente. (Forbes)

⚠️ Stabiliți o regulă de aur în familie: „Nu facem plăți și nu dăm date personale fără să verificăm cu cineva din familie.”

Un mesaj, un telefon sau o cerere „pe repede-înainte” poate fi o păcăleală. O scurtă verificare poate salva bani și stres.

⚠️ Folosiți o parolă de familie: „Întreabă parola înainte să te sperii”

Escrocii pot clona voci, inclusiv vocea unei rude. Așa că este util să cădeți de acord asupra unui cuvânt secret, cunoscut doar în familie, pe care să îl cereți ori de câte ori cineva sună cerând bani urgent.

AI-ul nu îl știe, iar asta vă oferă un filtru simplu și eficient. (Cloaked)

⚠️ Vorbiți despre reclamele înșelătoare de pe rețelele sociale: „Nu cumpăra din reclame — caută site-ul oficial!”

Explicați-le că reclamele cu „oferte de nerefuzat” pot ascunde linkuri periculoase, site-uri false sau formulare care încearcă să le fure datele de pe card. (Global News Canada)

⚠️ Aduceți exemple din România: „Verifică orice investiție înainte să dai click!”

Pe Misreport am scris încă din 2023 despre reclamele false cu „investiții în Romgaz” și alte companii, promovate cu fețe cunoscute. Toate făcute cu AI. (Misreport, Ediția #175)

De asemenea, Factual a explicat recent că un nou scam folosește imaginea premierului Ilie Bolojan pentru a promite câștiguri miraculoase.

⚠️ Explicați-le pe scurt cum funcționează AI-ul

Axios sugerează să le spuneți simplu: instrumentele AI care „vorbesc” nu au gândire sau intenții reale, sunt doar sisteme care prezic următorul cuvânt. Poate părea că înțeleg sau simt, dar doar imită empatia. Și sunt programate să nu îi contrazică niciodată :)

Asta îi poate ajuta să nu ia personal un mesaj fals generat de un chatbot.

…și tot pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, experții avertizează părinții de un alt potențial pericol: jucăriile „smart”, cu tehnologie AI încorporată. Cu atât mai mult cu cât nu există nicio reglementare pe piață pentru acest tip de jucării.

The Guardian relatează cum un ursuleț de pluș a început să discute explicit subiecte sexuale. China deține deja peste 1500 de companii care produc jucării smart.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Rusia umple internetul cu imagini în care pare că ar fi soldați ucraineni care se predau, în apropiere de Pokrovsk. Sunt generate cu tehnologie AI, demonstrează Euromaidan Press.

👉 …și tot Rusia recrutează copii și adolescenți ucraineni online, ademenindu-i cu „misiuni” prezentate ca jocuri și cu mici recompense financiare.

O sută de dolari pentru incendierea unei camionete sau câteva sute în plus pentru plantarea unei bombe sau bani rapid pentru a face o fotografie a unui obiectiv strategic se află printre misiunile propuse. (France 24)

👉 AUDIO. Milo Comerford, Director de politici și cercetare la Institute for Strategic Dialogue (ISD) din Marea Britanie, discută într-un episod al podcastului Click Here despre modurile noi în care se manifestă extremismul online în rândul tinerilor.

Propune o nouă abordare a prevenției, concentrându-se pe reglementarea platformelor de social media și adoptarea unui model de criză de sănătate publică, pentru a putea recunoaște și interveni asupra semnelor timpurii la tinerii vulnerabili. (YouTube/The Record from Recorded Future News)

👉 AUDIO. Un studiu publicat recent în JAMA Network Open arată că o reducere semnificativă a timpului petrecut pe aplicațiile de social media în rândul tinerilor a dus la o reducere a anxietății și la îmbunătățirea calității somnului. (NPR)

👉 …iar un alt studiu publicat în Science arată că ordinea în care sunt prezentate postările pe teme politice pe care utilizatorii le văd pe social media este un factor important ce poate duce la creșterea polarizării. (El Pais)

👉 Mai puțin de jumătate din populația a 30 de țări (48% în medie) crede că SUA va avea un impact pozitiv asupra afacerilor mondiale în următorul deceniu, arată raportul pe 2025 al Ipsos și Forumul Internațional de Securitate Halifax.

Procentul e în scădere cu 12 puncte procentuale față de sondajul de anul trecut, realizat chiar înainte ca actualul președinte al SUA, Donald Trump, să câștige alegerile.

Vecinii nordici ai Americii sunt acum cel mai puțin dispuși dintre toate cele 30 de țări să creadă că SUA vor avea un impact pozitiv, doar 24% dintre canadieni spunând acest lucru.

Proporția celor care cred că SUA vor avea un impact pozitiv a scăzut în 29 din cele 30 de țări în 2025. Dezinformarea rămâne printre îngrijorările principale.

👉 Max devine rapid cea mai utilizată aplicație de mesagerie din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate.

Disponibilă doar printr-un număr de telefon rusesc sau belarus, aplicația blochează comunicarea cu Ucraina liberă și colectează 100% din datele utilizatorilor, servind totodată drept un vehicul major pentru propagandă. (Reporteri Fără Frontiere)

👉 O nouă lege adoptată de Parlamentul European va obliga marile platforme online să plătească daunele produse de reclame sau postări frauduloase ce conțin escrocherii financiare dacă acestea au fost raportate, dar nu au fost șterse. (Politico)

👉 Președintele Franței, Emmanuel Macron, a solicitat modificări legislative rapide care să permită blocarea conținutului fals pe rețele sociale. Noul pachet legislativ ar trebui să fie gata până la finalul anului. (France 24)

👉 Bruxellesul se pregătește ca miniștrii culturii din UE să adopte mai multe concluzii care asigură accesul la informații de încredere, inclusiv măsuri pentru combaterea dezinformării în mass-media publice.

Un semn că strategia ar putea fi bună e că Ungaria a anunțat deja că va bloca prin veto documentul :) (Polskie Radio English)

👉 „Nu există niciun motiv pentru care UE, cu 500 de milioane de oameni, comparativ cu 140 de milioane în Rusia, și cu un PIB de zece ori mai mare, să fie victima Rusiei.

Nu ne respectăm propria putere.

Nu realizăm diferența enormă între stilul de viață, drepturi și libertăți aici versus Rusia. Ne plângem că nu am primit bani de la UE și spunem că UE e groaznică. Da, UE, ca orice guvern, are probleme, dar trebuie să păstrăm perspectiva: care sistem este, în final, mai bun? Și să fim mândri de ce am realizat.”

Thomas Kent e specialist în combaterea dezinformării, media rusă și etică jurnalistică. A fost președinte și CEO al Radio Europa Liberă până în 2018. Este autorul opiniei de mai sus, într-un interviu consistent pentru Investigatoria.

L-am ales pentru începutul ediției de azi pentru că ne amintește ceva ce pare că uităm constant: să ne respectăm propria putere și să fim mândri de ce am realizat 🙂

👉 Cercetătorii avertizează asupra răspândirii propagandei pro-ruse prin intermediul platformelor digitale. Institutul pentru Dialog Strategic din Londra a descoperit sute de site-uri web care oferă linkuri către articolele unei rețele pro-Kremlin, denumită Pravda, asociată cu operațiunea de dezinformare Portal Kombat. (TVR Info)

👉 …în timp ce în România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) arată într-o cercetare că tinerii români sunt vizați pe TikTok de canale de propagandă nostalgică față de regimurile totalitare.

Cum funcționează campaniile explică cercetătoarea Didona Goanță, în G4Media.

👉 Poate ați văzut pe rețele sociale un video cu un bărbat îmbrăcat într-o uniformă care imită ținuta Jandarmeriei, și care spune că îl susține pe Călin Georgescu. E un fals realizat cu tehnologie AI, arată Jandarmeria Română. (Adevărul)

👉 …la fel și clipulețul în care o femeie distruge o mașină cu însemnele Poliției române. Tot cu AI, tot fals. (HotNews)

👉 Moldova elaborează un Plan național de reziliență pentru ca instituțiile statului să-și consolideze capacitățile în lupta împotriva atacurilor hibride, a anunțat președinta Maia Sandu la Moldova Security Forum. (Radio Chișinău)

👉 Statele europene se înarmează și pregătesc un război împotriva Rusiei, în timp ce Moscova este nevoită să se apere, susține propaganda Kremlinului. În realitate, statele europene își consolidează apărarea ca reacție la invadarea Ucrainei de către Rusia și la amenințările repetate ale Moscovei, explică Veridica.

👉 „Germania este zilnic ținta atacurilor hibride”, a arătat ministrul federal de Interne, Alexander Dobrindt, la reuniunea de toamnă a Oficiului Federal de Investigații Criminale (Bundeskriminalamt, BKA, Agenția de investigații penale a Germaniei).

În opinia lui Dobrindt, forța atacurilor asupra societății deschise este un „test de stres pentru democrație”. Regimul lui Putin atacă, se pare, pe scară largă. (Deutsche Welle)

👉 Agenţia sanitară americană CDC promovează acum o teorie falsă despre existența unei presupuse legături dintre vaccinuri şi autism, schimbare impusă de secretarul pentru Sănătate din administraţia Trump. Comunitatea medicală avertizează, însă, că cercetările științifice arată exact contrariul. (Știrile ProTV)

👉 O pledoarie pentru lectură ca tehnică de combatere a dezinformării scrie Ciprian Cucu, cercetător și doctor în statistică și cibernetică, în Revista 22.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Rusia intensifică operațiunile de dezinformare în statele baltice recrutând sistematic rezidenți locali. Postul public LRT a raportat că serviciile de informații ruse recrutează letoni prin canale de Telegram sau în timpul călătoriilor în Rusia, și vizează grupuri cu venituri reduse sau tineri. (LRT)

👉 Suedia a cerut agenției sale cibernetice să consolideze măsurile de securitate înaintea alegerilor generale de anul viitor și avertizează asupra a ceea ce a numit o „situație de securitate gravă.” (Politico)

👉 Multe din conturile proeminente ale comunității online MAGA de pe X operează, de fapt, din afara SUA, dezvăluie o nouă funcție a platformei sociale, implementată pentru mai multă transparență. Conturile se prezintă drept reprezentând „patrioți americani”. (The Guardian)

👉 În cadrul unui proces din SUA, documente judiciare desecretizate acuză Meta că a suprimat o cercetare internă care arăta o legătură cauzală între utilizarea Facebook și efecte negative asupra sănătății mintale. (Reuters)

👉 Un video care îl prezintă pe Donald Trump aparent țipând la staff-ul său să blocheze documentele legate de dosarul Epstein e fals și e realizat cu tehnologie AI. (France 24)

👉 Brazilia a fost terenul de testare pentru noile arme digitale ale extremei drepte latino-americane. Iar succesul a fost atât de răsunător încât un congresman provocator și practic necunoscut, pe nume Jair Messias Bolsonaro, devenea președinte în 2019. Apoi a urmat Argentina.

Indiferent de țară, strategia este aceeași: armate de mercenari digitali își răspândesc retorica în afara mediilor tradiționale. Pe X, TikTok, Instagram și Facebook, dar și prin programe de streaming și ziare digitale, ei cheamă la revoltă și nesupunere civică.

Acum, rețeaua încearcă să-și facă loc în Mexic, arată El Pais.

👉 Autoritățile kenyene au folosit platformele digitale ca armă împotriva protestelor Gen Z, lansând amenințări, campanii de dezinformare și atacuri coordonate cu trolli plătiți pentru a reduce la tăcere activiști.

Amnesty International documentează abuzurile, menite să submineze dreptul la protest și libertatea de exprimare.

👉 Un europarlamentar proeminent al Partidului Brexit al lui Nigel Farage a luat mită ca parte a unei campanii de influență pro-ruse în Parlamentul European.

Nathan Gill, ajuns ulterior lider al Reform UK în Țara Galilor, a fost condamnat săptămâna trecută la 10 ani de închisoare, după ce a recunoscut că a luat bani de la un presupus „pion” al principalei agenții de securitate din Rusia lui Vladimir Putin. (BBC)

👉 „Ignorarea critică” e o strategie bazată pe dovezi - în care căutăm indicii care ne determină să ignorăm pur și simplu o postare. Cercetătorii mai spun că se referă la alegerea conștientă de a ignora informații, adică, pe măsură ce scrollezi într-un feed de pe rețelele sociale, poți - și ar trebui - să faci alegeri rapide referitoare la ce e mai util să ignori. (Psychology Today)

👉 Noua generație de influenceri creați cu inteligență artificială permite creatorilor să genereze conținut la costuri reduse și la scară largă.

În ciuda acestui potențial, popularitatea lor este limitată de reticența brandurilor de a colabora, de politicile platformelor privind conținutul neoriginal și de reacțiile adverse ale consumatorilor. (Time)

👉 Unele documentare au început să folosească secvențe video generate cu AI fără să declare acest lucru. Fără standarde clare de transparență există riscul de a compromite arhivele video și încrederea în dovezile vizuale. (The New York Times)

👉 Jocurile care simulează acțiuni într-un război sunt un intrument bun care să ne antreneze pentru combaterea agresiunilor hibride, spun cercetătorii. The Conversation explică pe larg de ce.

Probabil că ai citit săptămâna trecută și alte știri care ți s-au părut false sau înșelătoare. Te rugăm să nu uiți că Misreport e o monitorizare realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.

Subscribe now

Share

👉 46% dintre români (față de o medie europeană de 31%) spun că „se informează” de pe TikTok, ceea ce ne plasează pe primul loc în UE la „informarea de pe TikTok”, arată un studiu analizat de Iulian Comănescu pentru Veridica.

Același studiu arată că 36% dintre români (față de 27%, media europeană) își iau „informații sociale și politice” de pe WhatsApp. Cercetarea mai arată o diferență între noi și media europeană, la capitolul influenceri sau „creatori de conținut”: 47% dintre utilizatorii români îi urmăresc, față de 37%, media continentală.

În acest context, autorul arată că suntem mai susceptibili la campanii de dezinformare, despre care suntem conștienți că există, dar nu știm exact cum să o contracarăm.

👉 …așa că e bine să știm că UE a prezentat „European Democracy Shield” (Scutul european pentru democrație, n. red.) - un set de acțiuni strategice prin care intenţionează să colaboreze cu marile platforme online şi cu influenceri pentru a combate dezinformarea, ingerinţele străine şi campaniile de manipulare din spaţiul digital, în special în context electoral. (Digi24)

Prin noua strategie, Bruxelles-ul instituie un protocol de criză, care va asigura coordonarea rapidă între autorităţile naţionale în cazul unor operaţiuni de manipulare la scară largă.

În același timp, companiile big-tech, printre care Google, Microsoft, Meta şi TikTok, trebuie să depună eforturi suplimentare pentru detectarea şi etichetarea conţinutului generat sau alterat de inteligenţa artificială.

Puteți citi tot documentul aici.

👉 …și tot săptămâna trecută, miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit, reuniți la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva „amenințărilor hibride” din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea.

Acțiunile vor include căutarea unor „sisteme de apărare împotriva dronelor” și „îmbunătățirea schimbului de informații”, au precizat ei. (AFP via Agerpres)

👉 …dar avem Strategie Națională de Apărare și acasă. Președintele Nicușor Dan, a prezentat proiectul noii Strategii, al cărei plan de acțiune ar trebui implementat până în 2030.

Conceptul ei cheie este „independența solidară” și pornește de la premisa că România e deja o democrație matură, care trebuie să-și manifeste identitatea în parteneriatele strategice și în relație cu celelalte țări. (TVR Info)

Documentul prevede măsuri pentru combaterea agresiunilor hibride și a acțiunilor maligne, precum și dezvoltarea de capabilități în ceea ce privește educația media a cetățenilor. Cum spuneam și în ediția #274 Misreport, ambele obiective existau și în strategia veche. Nu e clar nici acum ce am făcut să le implementăm.

Noua Strategie este în dezbatere publică și va fi supusă votului Parlamentului. Puteți citi întregul document aici. (Administrația Prezidențială)

👉 Aparatul de dezinformare al Rusiei a fost activat rapid după incursiunea în masă a dronelor în Polonia, în septembrie, arată Google Threat Intelligence Group (GTIG).

Practic, incursiunea a fost urmată de un val de dezinformare amplificat prin rețeaua Portal Kombat (rețelele Pravda). Printre falsurile promovate s-au numărat acuzații că imaginile cu dronele și resturile acestora erau false. (Digi24)

👉 Realitatea Plus a fost amendată cu 100.000 de lei, în timp ce România TV a primit o amendă de 50.000 de lei, pentru difuzarea de declarații false.

„E o chestiune de timp până vom avea pace”, a declarat ministrul Apărării la forumul NATO.

„E o chestiune de timp până vom vedea război”, a fost citat ministrul pe Realitatea Plus și România TV. (Pagina de Media)

👉 Public Record a identificat peste 130 de conturi suspecte, majoritatea cu nume vietnameze, care urmăresc în mod inexplicabil activitatea Ancăi Alexandrescu pe Facebook.

Anca Alexandrescu este promovată, tot pe Facebook, în circa 20 de grupuri. Printre moderatorii acestora se numără șeful Corpului de Control al Romarm, companie de stat care produce armament.

👉 Cotidianul italian „Corriere della Sera” a solicitat un interviu live șefului diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov. În locul unui dialog, Lavrov a transmis o serie de răspunsuri pe care jurnaliștii le-au considerat pline de falsuri și „acuzații de propagandă”, și au refuzat să le publice. (HotNews)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Google a promis că va remedia problema site-urilor de tip spam din aplicația sa Discover, după ce mai multe conținuturi false au ajuns în topul clasamentelor din Marea Britanie săptămâna trecută.

Printre poveștile false se numără și articolul „Licență TV gratuită pentru persoanele de peste 60 de ani din Regatul Unit – Cum să aplici conform noilor reguli”, publicat de un site numit „mountainbrooksolarproject”, vizibil pentru 2,95 milioane de persoane. (Press Gazette)

👉 Fox News a folosit imagini de la proteste din 2020 și a susținut că sunt din 2025, înainte ca Donald Trump să anunțe că va trimite militarii din Garda Națională în Portland, Oregon. (ProPublica)

👉 Nu te certa cu necunoscuți, observă cum te simți înainte de a distribui o informație. Aceste sfaturi fac parte dintr-un set de 12 recomandări pentru a face față crizei informaționale din mediul online. (The Guardian)

👉 Giganții tech, precum Meta, TikTok și Google, au dat în judecată statul California, susținând că legea care interzice accesul minorilor la feed-uri personalizate fără consimțământ parental reprezintă o încălcare a Primului Amendament (libertatea de exprimare). (Bloomberg Law)

👉 Meta și alte companii tehnologice care refuză să semneze acorduri de conținut cu publisherii din Australia riscă amenzi de milioane.

Noua propunere a laburiștilor privind un mecanism de negociere pentru mass-media prevede penalități calculate pe baza veniturilor locale ale marilor platforme. (The Guardian)

👉 Irlanda investighează politicile de moderare a conținutului de pe platforma X.

Autoritatea irlandeză de supraveghere a mass-media e interesată dacă utilizatorii pot contesta deciziile de moderare luate de platforma deținută de Elon Musk. (Euronews)

👉 Cercetătorii independenți sunt blocați în mod repetat de companiile tech (Meta, X, etc.) să acceseze date publice esențiale pentru studiul democrației și efectele social media.

În același timp, companii comerciale cumpără sau colectează liber aceleași date, creând un sistem cu două standarde care împiedică supravegherea independentă a platformelor. (Tech Policy Press)

👉 UE a deschis o investigație asupra serviciului Google Search, din cauza îngrijorărilor că gigantul tehnologic a „retrogradat” conținutul comercial de pe site-urile instituțiilor media.

Oficialii Comisiei Europene au declarat că această posibilă „pierdere nedreaptă de vizibilitate și de venituri” pentru editorii media ar putea fi o consecință a unei politici „anti-spam” aplicate de Google. (The Guardian)

👉 …și tot Comisia Europeană vrea să impună aplicației WhatsApp standarde ridicate privind moderarea conținutului și transparența, potrivit unor surse.

Canalele WhatsApp sunt fluxuri deschise, asociate cu organizații de știri sau figuri publice, și sunt comparabile cu rețelele sociale - ca atare, supuse Digital Services Act, arată sursele citate. (Engadget)

👉 Fosta șefă a securității cibernetice din Marea Britanie avertizează că siguranța online se înrăutățește, acuzând niveluri în creștere de misogism și sexism cauzate de reducerile de personal și buget în departamentele dedicate ale companiilor tech. (The Independent)

👉 …iar UN Women a publicat un ghid în care atrage atenția asupra amplificării abuzurilor împotriva femeilor, facilitate de tehnologie.

Articolul arată statistici legate de răspândirea fenomenului și propune soluții pe care guvernele și companiile de tehnologie le pot implementa.

👉 Biroul de Securitate Națională (NSB) i-a îndemnat pe taiwanezi să fie vigilenți atunci când folosesc modele chinezești de AI, din cauza potențialelor breșe de securitate și a răspândirii dezinformării.

Inspectarea a cinci aplicații, Deepseek, Doubao, Yiyan, Tongyi și Yuanbao, a dezvăluit încălcări ale securității comunicării utilizatorilor în baza mai multor indicatori. (Focus Taiwan)

👉 O serie de site-uri care imită edituri internaționale afișează testimoniale și fotografii cu presupuși angajați, generate cu tehnologie AI. The Guardian arată că păcălesc tineri autori din întreaga lume că le vor publica volumele. În realitate, le iau banii ca orice alt scam :)

👉 Stilul lingvistic folosit de o persoană poate să devină marker de investigații online, arată The Conversation.

Articolul spune povestea capturării unui proprietar de domeniu dark-web pornind de la o observație simplă: folosea cu predilecție un anumit cuvânt, destul de atipic, pentru a saluta audiența.

👉 Adolescenții pot deveni rezilienți la fenomenul dezinformării. Un studiu publicat de Nature Human Behaviour arată că unele vulnerabilități care țin de vârstă pot deveni avantaje în înțelegerea manipulării online. (Phys.org)

👉 PODCAST. George Packer este autor premiat și redactor la The Atlantic. În episodul ăsta din The Good Fight vorbește despre autoritaritarism în literatură și despre cât de importante sunt valorile noastre - umane și morale - în fața sistemelor dictatoriale.

👉 UE intenționează să creeze Centrul pentru Reziliență Democratică, pentru a contracara campaniile de dezinformare venite din partea regimurilor autoritare, dar în special din partea Chinei și Rusiei.

În cadrul Centrului vor fi reuniți specialiști din statele membre UE, dar și din țările care și-au exprimat dorința de a adera, pentru a combate manipularea informațiilor și interferențele străine, deci va funcționa ca un hub de schimb de informații și avertismente timpurii.

Participarea va fi voluntară pentru statele membre și pentru țările candidate. (The Guardian via Biziday)

👉 Mișcarea așa-numit „suveranistă”, care leagă naționalismul, populismul și mentalitatea conspiraționistă, este principala forță din spatele dezinformării în România, arată un studiu al disinfo.eu.

În același timp, raportul menționează că autoritățile române nu au reușit să combată în mod eficient dezinformarea până acum. (G4Media)

👉 Documentele obținute în exclusivitate de 7IAȘI arată că parlamentarii AUR Iași direcționează lunar bani publici din fondurile Camerei Deputaților și Senatului către o rețea de site-uri care promovează propaganda rusească. Site-urile publică declarațiile politice ale parlamentarilor dar, în același timp, distribuie materiale care susțin narațiunile Federației Ruse.

✒️ Am scris despre majoritatea acestor siteuri într-o analiză publicată în 2023, în care descriam strategia și activitatea a 19 „publicații independente”, marca AUR, care plătesc Facebook pentru a amplifica propagandă de partid și conținut fals. (Misreport)

👉 Ar trebui să monitorizăm constant spațiul informațional din România, și să comunicăm strategic despre agresiunile hibride, spune Mădălina Voinea, expert în combaterea dezinformării, într-un interviu pentru Libertatea.

Influencerii care fac publicitate politică mascată ar trebui să aibă niște obligații și consecințe legale, în urma dovezilor acestei remunerații, adaugă ea.

👉 Medicii care răspândesc în spațiul public informaţii false sau contrare dovezilor ştiinţifice recunoscute, „ce pot pune în pericol sănătatea publică”, riscă să își piardă dreptul de a profesa.

Propunerea apare într-un proiect de lege depus la Parlament, semnat de aproape 60 de senatori și deputați PSD, USR și AUR. (HotNews)

👉 Europa se prăbușește din cauza sprijinului acordat regimului de la Kiev și a finanțării războiului din Ucraina, spune purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, la „Radio Sputnik”.

În realitate, sprijinul pentru Kiev este o investiție în securitatea și stabilitatea Europei, iar războiul poate fi oprit oricând de Moscova, nu de renunțarea Europei la solidaritate și sprijin, explică Veridica.

👉 Moldova închide Centrul de Cultură Rus din Chișinău și lichidează grupurile de prietenie cu Rusia și Belarus din Parlament. (NordNews.md)

👉 Grupul media pro-Orbán, Indamedia, a anunțat vineri că a cumpărat mai multe publicații de la Ringier, inclusiv revista Glamour și Blikk, un tabloid popular al cărui site de știri ajunge lunar la aproximativ trei milioane de cititori online. (Spotmedia)

👉 OPINIE. Anne Applebaum scrie în The Atlantic - via Digi 24 - despre noua garnitură de influenceri și conspiraționiști care au înlocuit presa acreditată de Pentagon.

„​Dacă oamenii nu cred nimic din orice citesc, nici nu vor fi motivați să conteste, să dezbată sau să se implice în politică. Propaganda autoritară modernă de genul aceleia pe care urmează s-o primim de la Pentagon și poate și de la alte instituții nu e concepută pentru a îndoctrina ori genera mișcări de masă. E concepută pentru a produce apatie”, arată opinia citată.

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Meta a estimat într-un raport intern că 10% din veniturile sale din 2024 vor proveni din reclame pentru escrocherii și bunuri interzise, arată documente văzute de Reuters.

În plus, gigantul rețelelor sociale estimează că platformele sale afișează utilizatorilor 15 miliarde de reclame înșelătoare pe zi.

Printre măsurile luate împotriva marketerilor suspectați de comportament ilegal se numără: taxarea lor suplimentară pentru reclame și publicarea de rapoarte intitulate „Scammiest Scammers”.

👉 Războiul juridic prin care instanța din SUA decide dacă Donald Trump poate sau nu să trimită trupe militare federale în Portland a fost manipulat decisiv de influenceri.

O investigație The Verge arată că ei sunt conexați direct cu oficiali federali și că au microtargetat membri ai administrației cu conținut produs de ei.

👉 Marea Britanie trimite experți și echipamente în Belgia pentru a o ajuta să combată aparițiile de drone perturbatoare, care au dus temporar la închiderea aeroporturilor, a declarat duminică șeful armatei britanice.

Drone au fost observate deasupra aeroporturilor și bazelor militare din Belgia în ultima săptămână, după ce au provocat perturbări majore în întreaga Europă în ultimele luni. (Reuters)

👉 Țările autoritare, precum Rusia și, din ce în ce mai mult, China, desfășoară proiecte continue și tot mai ample menite să creeze o realitate politică distorsionată.

Acestea urmăresc să submineze subtil imaginea democrațiilor occidentale, prezentându-se pe ele însele și blocul lor de parteneri autoritari drept viitorul, arată o analiză The Conversation.

👉 Șefa Agenției SUA pentru Media Globală spune că va închide filiala ungară a Radio Europa Liberă, din cauză că publică materiale care „subminează politica lui Donald Trump”, prin faptul că îl critică pe premierul maghiar Viktor Orbán. (MSNBC)

👉 Toamna asta a fost prima campanie din istoria Pakistanului pentru administrarea vaccinului împotriva virusului papiloma uman (HPV), care protejează fetele de cancerul de col uterin.

Autoritățile spun că cea mai mare piedică în calea campaniei sunt informațiile greșite sau false despre vaccin. (NPR)

👉 Dacă ești părinte, iată ce trebuie să știi despre Sora, aplicația video bazată pe inteligență artificială generativă care estompează granița dintre real și fals. (ABC News)

👉 …și apropo, data viitoare când întâlnești un răspuns neobișnuit de politicos pe rețelele de socializare, s-ar putea să vrei să verifici de două ori. Pentru că s-ar putea să stai de vorbă cu un model de inteligență artificială care încearcă (și nu reușește) să se integreze în mulțime.

Cercetătorii de la Universitatea din Zürich, Universitatea din Amsterdam, Universitatea Duke și Universitatea din New York au publicat un studiu care arată că modelele de inteligență artificială pot fi încă ușor de deosebit de oameni în conversațiile din social media, tonul emoțional excesiv de prietenos fiind cel mai evident indiciu. (Ars Technica)

👉 VIDEO. Mike McCready, prodecan la Școala de Științe ale Inovației Media din cadrul NAIT, explică, folosind imagini și video generate cu AI, cum să identificăm ce este real și ce este fals pe internet. (CTV News via YouTube)

👉 Folosirea excesivă a instrumentelor de căutare bazate pe inteligența artificială și a rețelelor sociale este asociată, conform studiilor academice, cu o performanță cognitivă mai scăzută și cu o capacitate redusă de reținere a informațiilor. (The New York Times)

👉 Inteligența artificială, sub formă de chatboți, este promovată ca o modalitate de a umple golul social lăsat de rețelele sociale, dar acești roboți, fiind concepuți să ne mulțumească și să nu ne contrazică, riscă să ne izoleze și mai mult prin înlocuirea interacțiunilor umane necesare care presupun efort și reciprocitate. (The Atlantic)

👉 Dezinformarea de pe rețelele de socializare îi determină pe bărbați să solicite inutil terapie cu testosteron, avertizează medicii din Marea Britanie.

Endocrinologii atrag atenția că administrarea inutilă de testosteron poate suprima producția naturală de hormoni. (The Guardian)

👉 Joe Rogan are unul dintre cele mai populare podcasturi de pe Spotify și Apple Podcasts, plus un total de 50 de milioane de urmăritori pe YouTube, Spotify și Instagram.

Și, la fel ca aproape toate cele mai populare emisiuni online de astăzi, podcastul lui Rogan răspândește dezinformări despre climă.

Yale Climate Connections explică cinci tactici pe care le folosește influencerul american.

👉 În Letonia, accesul la 27 de site-uri care răspândeau propagandă rusă a fost restricționat. Acestea difuzau în mod sistematic informații părtinitoare despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și justificau ocuparea teritoriilor ucrainene. (UNN.ua)

👉 Irish Examiner a documentat și analizat 172 de cazuri de dezinformare și informații politice false publicate pe rețelele de socializare în cele șase săptămâni premergătoare zilei alegerilor prezidențiale.

Analiza a identificat numeroase narațiuni false și înșelătoare despre procesul electoral și candidați.

👉 …iar The Guardian explică ce se întâmplă la BBC, unde directorul general și șeful departamentului de știri demisionează din cauza unui memo intern care semnalează editarea unor citate ale liderului SUA, Donald Trump.

👉 Cercetătorii au testat cel mai recent model video AI al Google, Veo-3, care a fost instruit să prezică modul în care va decurge o operație în următoarele opt secunde, folosind doar o singură imagine ca input.

Cercetarea dezvăluie o discrepanță între rezultatul vizual al modelului și înțelegerea sa a procedurilor medicale. Medicii care au evaluat videoul generat spun că acesta arată „o logică săracă” a strategiei chirurgicale. (The Decoder)

👉 …în schimb, o altă cercetare din Marea Britanie arată că tehnologia AI folosită în medicină e mai empatică decât medicii în carne și oase. Și asta pentru că sistemul medical e creat în așa fel încât să anihileze empatia acestora în timp. (The Conversation)